AURELIJA LEONAVIČIENĖ

Universitatea de Tehnologie din Kaunas

DALIA LIEPUONIŪTĖ

Universitatea de Tehnologie din Kaunas

TRADUCEREA DIN LIMBA FRANCEZĂ ÎN LIMBA LITUANIANĂ A CONSTRUCȚIILOR LEXICALE ANALITICE DIN CONCLUZIILE AVOCATULUI GENERAL AL CURȚII DE JUSTIȚIE A UNIUNII EUROPENE

CUVINTE-CHEIE: construcție lexicală analitică, modalitate de traducere, stil administrativ, normă a limbii standard.

În ultimii douăzeci de ani, numărul traducerilor în limba lituaniană ale documentelor Uniunii Europene (în continuare – UE) a crescut, iar evoluția limbajului administrativ s-a accelerat. Ca urmare a influenței interlingvistice, în textele de stil administrativ au început să apară trăsături lingvistice noi, alese uneori de traducători fără o motivație întemeiată. După cum se știe, lexicul reacționează cel mai rapid la schimbări, modificându-se anumite trăsături distinctive stilistice ale utilizării acestuia. Compararea textelor originale cu traducerile oferă numeroase date utile privind utilizarea lexicului, în special compararea textelor traduse în limba lituaniană din stilul administrativ, cu un grad mai redus de standardizare, cu texte în limba engleză sau franceză, care au o tradiție îndelungată în acest stil.

Faptul că cercetarea textelor traduse din stilul administrativ actual al limbii lituaniene este de actualitate este demonstrat de următoarele idei exprimate la conferința internațională „Limba lituaniană în spațiul Uniunii Europene”, organizată la 8 decembrie 2008 de Seimasul Republicii Lituania: „Calitatea relativ slabă a traducerilor actelor juridice ale UE aduce un prejudiciu incontestabil limbii administrative și juridice lituaniene. În documentele în care sunt preluate traducerile textelor administrative ale UE se observă trăsături specifice textelor din alte limbi: au apărut termeni noi, denumiri de documente și instituții, s-a înmulțit numărul cuvintelor internaționale, au apărut cuvinte și grupuri de cuvinte din alte limbi care nu se traduc; se schimbă structura frazei, acestea sunt foarte lungi și

A. LEONAVIČIENĖ, D. LIEPUONIŪTĖ. Traducerea din limba franceză în limba lituaniană a construcțiilor lexicale analitice din concluziile avocatului general al Curții de Justiție a Uniunii Europene

95

greoaie; sub influența limbii analitice engleze, construcțiile substantivale s-au înmulțit.” (Auksoriūtė 2008: 41–49).

Deși stilul administrativ este cel mai strict, mai închis și mai șablonard dintre toate stilurile funcționale și are cea mai redusă diferențiere în funcție de gen (Župerka 2001: 95–96), schimbările normelor sale influențează limbajul altor stiluri funcționale, în special al stilului științific, precum și, în general, întreaga limbă lituaniană standard (Vladarskienė 2007: 55–61). Prin urmare, problemele privind calitatea traducerilor stilului administrativ și inovațiile lingvistice care se răspândesc în textele traduse ar trebui să atragă tot mai mult atenția cercetătorilor lingviști.

Având în vedere actualitatea temei, s-a ales pentru studiu unul dintre genurile poststilului juridic al stilului administrativ: concluziile avocatului general al Curții de Justiție, în limbile franceză și lituaniană, din baza de date a documentelor instituțiilor UE (EUR-lex). Obiectul cercetării îl constituie construcțiile analitice lexicale, caracteristice limbii franceze, și traducerea lor în limba lituaniană. Alegerea textelor acestui gen a fost determinată de ideea exprimată în repetate rânduri în lucrările de stilistică, potrivit căreia, „atunci când sunt descrise caracteristicile stilului administrativ, trăsăturile sale lingvistice sau tendințele sale de dezvoltare, se recurge cel mai adesea doar la textele poststilului juridic, ca fiind cele care corespund cel mai bine normelor stilului administrativ” (Bitinėnė 2002: 4). Materialul de cercetare cuprinde 444 de pagini de concluzii ale avocaților generali din perioada 2003–2013 (în franceză conclusions), împărțite în două perioade comparative: corpusul de texte din perioada 2003–2008, care cuprinde 106 171 de cuvinte, și textele din perioada 2009–2013, cu 114 870 de cuvinte. Numărul total de cuvinte din documentele analizate este de 221 041. Împărțirea corpusurilor de concluzii ale instanțelor în două perioade permite observarea schimbărilor survenite în traducerea textelor administrative cercetate de-a lungul a zece ani și stabilirea evoluției calității traducerilor. Scopul studiului menționat este de a analiza frecvența utilizării construcțiilor analitice lexicale în concluziile avocatului general redactate în limba franceză și de a identifica modalitățile de traducere a acestora în limba lituaniană. Se urmăresc următoarele obiective: 1) examinarea teoretică a construcțiilor analitice lexicale din limba franceză și a deosebirilor dintre acestea, construcțiile analitice gramaticale și grupurile libere de cuvinte; 2) identificarea particularităților de gen ale utilizării construcțiilor analitice lexicale în textele studiate și compararea datelor de utilizare din cele două perioade de cercetare; 3) identificarea modalităților de traducere a construcțiilor analitice lexicale în limba lituaniană și discutarea calității traducerii acestora. Analiza stilistică a distribuției construcțiilor studiate și a traducerii lor se realizează prin metode cantitative, comparative, de analiză a traducerii și descriptive. Cercetarea științifică a fost realizată la Universitatea Tehnologică din Kaunas, în cadrul participării la proiectul Consiliului Lituanian al Științei „Stimularea activității științifice a studenților

96

KALBOS KULTŪRA | 86

” (VP1-3.1-ŠMM-01-V-02-003). Proiectul este finanțat în cadrul priorității 3 a Programului operațional pentru dezvoltarea resurselor umane, „Consolidarea capacităților cercetătorilor”, din Fondul social european și din bugetul de stat al Republicii Lituania.

CONCEPTUL CONSTRUCȚIILOR ANALITICE LEXICALE DIN LIMBA FRANCEZĂ ȘI REZULTATELE ANALIZEI CANTITATIVE A MATERIALULUI DE CERCETARE

Construcțiile analitice lexicale sunt caracteristice limbilor analitice, precum engleza, franceza și altele, în care sensul întregii construcții este exprimat prin două sau mai multe cuvinte distincte, dintre care unul are sens lexical, iar celălalt, sens gramatical. Această formă a unității lexicale se opune adesea formei sintetice, în care atât sensul lexical, cât și cel gramatical sunt exprimate printr-un singur cuvânt (Leonavičienė 2009: 24).

În lingvistică, construcțiile analitice lexicale se disting de formele analitice gramaticale și de grupurile libere de cuvinte. Spre deosebire de formele analitice gramaticale (de exemplu, în franceză tu as fait, tu vas dire, il vient de parler etc.), forma analitică lexicală este alcătuită dintr-un verb suport (în franceză verbe support) și un substantiv (mai rar, un adjectiv sau o construcție prepozițională), cărora, în aceeași limbă analitică, le corespunde un singur verb, de exemplu, avoir de l’admiration – admirer, donner un ordre – ordonner, donner les définitions – définir, donner l’autorisation – autoriser, faire des recommandations – recommander, faire une demande – demander, prendre en considération – considérer etc. Construcțiile analitice lexicale din limba franceză prezentate aici, precum și celelalte identificate în textele studiate, au de regulă un sinonim exprimat printr-un singur cuvânt, în timp ce formele analitice gramaticale nu au, de obicei, asemenea sinonime lexicale.

Este ceva mai dificil să se distingă construcțiile analitice lexicale de grupurile libere de cuvinte și de colocațiile caracteristice stilului administrativ. În grupurile libere de cuvinte și în colocații, toate componentele își păstrează sensurile autonome, în timp ce, după cum afirmă Igor Melčiuk, condiția necesară care ajută la identificarea unei construcții analitice lexicale este adăugarea, printr-un alt cuvânt, a unui sens flexionar suplimentar la lexemul principal, cel mai important (Mel’čuk 1990: 131–132).

Componenta semantică principală a construcțiilor analitice lexicale din limba franceză este un substantiv, uneori un adjectiv sau o construcție prepozițională-

A. LEONAVIČIENĖ, D. LIEPONIŪTĖ. Traducerea din limba franceză în limba lituaniană a construcțiilor analitice lexicale din concluziile avocatului general al Curții de Justiție a Uniunii Europene

97

ției. Potrivit lingviștilor Martine Riegel, Jean-Christophe Pellat și René Rioul, în limbă, substantivul și adjectivul din construcțiile analitice lexicale au adesea un verb de aceeași rădăcină cu sens apropiat (faire le résumé d’un livre / résumer un livre), dar există și substantive fără echivalente verbale (faire le bilan de sa vie ≠ bilaner? sa vie, émettre une hypo-thèse sur la question ≠ hypothéser? sur la question etc.) (Riegel et al. 2006: 232–233). Substantivele din construcțiile analizate sunt foarte diverse, însă numărul verbelor auxiliare care transmit informații gramaticale este mai bine delimitat. Potrivit lui M. Riegel, cele mai frecvente sunt avoir, donner, faire, mettre, porter și alte verbe care exprimă relații predicative și indică începutul unei acțiuni (Pierre gagne de l’assurance), durata (Pierre a de l’assurance / garde (conserve) son assurance) sau sfârșitul acesteia (Pierre perd son assurance) și care, ținând seama de adecvarea stilistică, pot fi utilizate cu substantive (avoir de l’intérêt pour → éprouver, manifester, témoigner, etc. de l’intérêt pour; faire l’examen de → effectuer, procéder à, etc. l’examen de; donner l’ordre de → intimer l’ordre de) (Riegel et al. 2006: 232–233).

Construcțiile analitice lexicale sunt o particularitate a sistemului analitic al limbii franceze. Aceste construcții au fost abordate de lingviștii M. Riegel, J.-C. Pellat, R. Rioul (2006), I. Mel’čuk (1990) și alții; aspectele utilizării lor stilistice și ale traducerii în limba lituaniană au fost cercetate de Aure­lija Leonavičienė (2009: 23–30; 2010: 135–149), însă până în prezent lipsesc în mare măsură analizele modurilor de utilizare și de traducere în lituaniană a construcțiilor analitice lexicale franceze în texte de stil administrativ de o amploare mai mare și mai reprezentativă.

În analiza distribuției construcțiilor analitice lexicale din materialul de cercetare în limba franceză, cuprinzând 444 de pagini, au fost identificate în total 705 construcții analitice lexicale: tenir / prendre en / rendre compte, prendre en considération, ressortir / résulter des considérations, avoir à la disposition, avoir / énoncer / faire / imposer / fonder l’obligation, poser la/ remettre en/ saisir/ soumettre/ soulever/ déférer question etc. Construcțiile alese pentru utilizare în texte sunt legate de tema și conținutul textelor analizate. Pe baza observațiilor teoretice deja discutate, exemplele selectate din materialul de cercetare au fost delimitate de: 1) formele analitice gramaticale, 2) combinațiile libere de cuvinte recurente și 3) colocările din limbajul juridic. În concluziile avocatului general din prima perioadă, adică din anii 2003–2008, au fost identificate 355 de construcții analitice lexicale; în textele de același gen din a doua perioadă, 2009–2013, au fost identificate 350 de construcții analitice lexicale. Distribuția similară a construcțiilor analitice lexicale în textele celor două perioade (a se vedea tabelul 1) indică stabilitatea utilizării acestor construcții în textele de stil administrativ analizate

98

KALBOS KULTŪRA | 86

texte. Frecvența lor totală, de aproximativ 6,3 construcții la 10 pagini din întregul material de cercetare, permite considerarea acestor unități lexicale drept o trăsătură distinctivă a genului de stil administrativ analizat. Utilizarea lor diferă ușor de la o perioadă la alta: aproximativ 6,14 construcții în 2003–2008 și aproximativ 6,5 construcții în 2009–2013. Frecvența utilizării construcțiilor analitice lexicale la 10 pagini în a doua perioadă este cu doar 0,36 mai mare; prin urmare, diferența este prea mică pentru a susține tendința de creștere a utilizării lor în textele genului analizat.

TABELUL 1. Distribuția cantitativă a construcțiilor analitice lexicale din limba franceză

Perioada

Numărul de pagini

Numărul construcțiilor analitice lexicale

Frecvența construcțiilor analitice lexicale la 10 pagini

2003–2008 m.

218

355

~6,14

2009–2013 m.

226

350

~6,5

2003–2013 m.

444

705

~6,3

Datele obținute privind frecvența utilizării pot fi comparate cu cercetările Convenției pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale (protocoalelor), realizate cu puțin timp înainte de A. Leonavičienė (2010: 135–139). În textul de numai 31 de pagini au fost identificate 43 de construcții analitice lexicale, adică aproximativ 14 la 10 pagini. Volumul prea mic al materialului de cercetare reflecta doar utilizarea construcțiilor analitice lexicale în documentul analizat și nu permitea formularea unor concluzii mai generale privind frecvența lor în alte genuri de stil administrativ; de aceea, pentru acest studiu s-a decis extinderea considerabilă a eșantionului de cercetare, astfel încât acesta să reflecte mai obiectiv frecvența construcțiilor analitice lexicale în textele genului analizat.

Comparând cu cercetările privind utilizarea construcțiilor analitice lexicale în textele altor stiluri funcționale ale limbii franceze, în special în texte literare de amploare similară (în perioada 2009–2010, A. Leonavičienė a constatat că în zece pagini din patru opere de proză de stil artistic, însumând 467 de pagini, se folosesc în medie 5,25 de construcții analitice lexicale, iar în zece pagini din texte de stil publicistic, însumând 148 de pagini, se folosesc 5 construcții analitice lexicale (2009: 25; 2010: 139)), se observă că în zece pagini din concluziile avocatului general de stil administrativ, care însumează 444 de pagini, se utilizează mai multe construcții analitice lexicale, adică aproximativ 6,3. Construcțiile analitice lexicale

A. LEONAVIČIENĖ, D. LIEPONIŪTĖ. Europos Sąjungos Teisingumo Teismo

generalinio advokato išvadų leksinių analitinių konstrukcijų vertimas iš prancūzų kalbos į lietuvių kalbą

99

Abundența construcțiilor în textele de stil administrativ (~6,3), literar (~5,25) și publicistic (~5) ale limbii franceze permite afirmarea faptului că aceste construcții nu sunt marcate stilistic, ci trebuie considerate o caracteristică generală a sistemului analitic al limbii franceze; totuși, utilizarea lor mai frecventă în textele de stil administrativ permite considerarea lor drept o trăsătură lingvistică distinctivă a genului analizat. Această afirmație este susținută de observația lui C. Blanche-Benveniste potrivit căreia genul textului determină cantitatea de mijloace lexicale și gramaticale utilizate (2000: 55–63), distribuția acestora în texte și, desigur, anumite modalități de traducere a lor.

MODALITĂȚI DE TRADUCERE ÎN LIMBA LITUANIANĂ A CONSTRUCȚIILOR ANALITICE LEXICALE DIN LIMBA FRANCEZĂ

În urma examinării eșantioanelor de texte din cele două perioade investigate, au fost identificate modalitățile generale de traducere a construcțiilor analitice lexicale pentru întregul deceniu (2003–2013): 1) traducerea prin verbul limbii lituaniene; 2) traducerea printr-o construcție nominală; 3) traducerea printr-un substantiv (a se vedea tabelul 2); 4) traducerea printr-un adjectiv sau printr-o îmbinare de adjectiv și verb; 5) traducerea printr-un adverb și 6) omiterea construcției analitice lexicale (a se vedea tabelul 3).

TABELUL 2. Cele mai frecvente modalități de traducere în limba lituaniană a construcțiilor analitice lexicale din limba franceză

Perioada | Traducerea prin verb și formele sale | Traducerea printr-o construcție nominală | Traducerea prin substantiv | Număr de ocurențe | Frecvența în procente | Număr de ocurențe | Frecvența în procente | Număr de ocurențe | Frecvența în procente | 2003–2008 | 212 | ~59,7 | 125 | ~35,2 | 13 | ~3,7 | 2009–2013 | 213 | ~60,9 | 120 | ~34,3 | 12 | ~3,4 | 2003–2013 | 425 | ~60,2 | 245 | ~34,8 | 25 | ~3,5

Rezultatele analizei cantitative pentru întreaga perioadă investigată permit considerarea traducerii prin verb și a traducerii printr-o construcție nominală drept cele mai frecvente modalități de traducere. Exemplele celorlalte modalități de traducere reprezintă doar 5% din totalul exemplelor analizate.

100

KALBOS KULTŪRA | 86

TABELUL 3. Alte modalități de traducere în limba lituaniană a construcțiilor analitice lexicale din limba franceză

Perioada | Traducerea prin adjectiv sau printr-o îmbinare de adjectiv și verb | Traducerea prin adverb | Omiterea construcției analitice lexicale Număr de ocurențe | Frecvența în procente | Număr de ocurențe | Frecvența în procente | Număr de ocurențe | Frecvența în procente 2003–2008 | 4 | ~1,1 | 1 | ~0,3 | 0 | ~0 2009–2013 | 2 | ~0,6 | 1 | ~0,3 | 2 | ~0,6 2003–2013 | 6 | ~0,9 | 2 | ~0,3 | 2 | ~0,3

După cum s-a menționat, cel mai frecvent se traduce printr-un verb: în textele din prima perioadă (2003–2008), dintre cele 355 de construcții analitice lexicale, 212 au fost traduse printr-un verb (~59,7% din totalul exemplelor analizate); în a doua perioadă (2009–2013), dintre cele 350 de construcții, 213 au fost traduse printr-un verb (~60,9% din totalul exemplelor analizate). Pentru întregul deceniu investigat (2003–2013), traducerea prin verb și formele sale a construcțiilor analitice lexicale din concluziile avocaților generali reprezintă ~60,2% din exemplele materialului analizat. Traducătorii au ales această modalitate de traducere datorită semanticii construcțiilor analitice lexicale din limba franceză, adică faptului că acestea exprimă adesea o acțiune, și ținând seama de caracterul verbal și flexionar al limbii lituaniene:

(1) Prin urmare, ar trebui să se dea un răspuns afirmativ la a doua întrebare. (C-349/01)

În opinia comitetului de întreprindere, din acest motiv, la a doua întrebare ar trebui să se răspundă afirmativ. (C-349/01)

(2) <...> niciun lucrător să nu sufere vreun prejudiciu pentru că nu este dispus să își dea acordul pentru a efectua o astfel de muncă. (C-397/01 à C-403/01)

<...> lucrătorul nu va suferi nicio pierdere din cauza acțiunilor angajatorului pentru că nu dorește să consimtă să efectueze o astfel de muncă. (C-397/01 până la C-403/01)

(3) Curtea administrativă (Luxemburg) are îndoieli cu privire la compatibilitatea unei dispoziții naționale din legislația privind impozitul pe venit cu normele referitoare la libera circulație a capitalurilor. (C-242/03)

Curtea administrativă din Luxemburg se îndoiește de compatibilitatea unei dispoziții naționale din legislația privind impozitul pe venit cu normele referitoare la libera circulație a capitalurilor. (C-242/03)

A. LEONAVIČIENĖ, D. LIEPONIŪTĖ. Traducerea în limba lituaniană din franceză a construcțiilor analitice lexicale din concluziile avocaților generali ai Curții de Justiție a Uniunii Europene

101

Iată mai multe exemple ale acestui mod de traducere:

apporter les preuves – a dovedi; donner des indications – a indica; effectuer un travail – a lucra; exercer le contrôle – a controla; faire mention – a menționa; faire suite – a continua; faire usage – a utiliza, a folosi; fournir les informations – a informa; fournir des explication – a explica; mettre fin – a încheia; prendre une décision – a decide; prendre part – a participa, a contribui și altele.

Construcțiile lexicale analitice din limba franceză nu exprimă întotdeauna o acțiune; ele pot pune accentul pe obiect sau pe rezultat. Aceste sensuri sunt caracteristice limbajului administrativ, în care este necesar „să se expună nu acțiunile, ci rezultatele acestora, să se utilizeze concepte și termeni definiți” (Kniūkšta 2005: 60). Prin urmare, ținând seama de particularitățile de sens ale construcțiilor traduse, traducătorii au redat aproximativ 34,8% din toate exemplele prin construcții substantivale în limba lituaniană:

(4) Reclamanta din acțiunea principală, pârâta din acțiunea principală, guvernele austriac, spaniol, italian și al Regatului Unit, precum și Comisia Europeană au prezentat observații scrise în prezenta cauză. (C-523/10) Observații scrise au fost prezentate de reclamanta și pârâta din acțiunea principală, de guvernele Austriei, Spaniei, Regatului Unit și Italiei, precum și de Comisie. (C-523/10)

(5) Prin scrisoarea transmisă la 27 octombrie 2011, Curtea a adresat o întrebare la care să se răspundă în scris înaintea ședinței, în următorii termeni [...] (C-522/10) În scrisoarea trimisă la 27 octombrie 2011, Curtea de Justiție a adresat următoarea întrebare, la care s-a solicitat un răspuns scris înaintea ședinței [...]. (C-522/10)

Construcțiile substantivale al căror sens diferă de cel al verbelor corespunzătoare sunt necesare limbii. Potrivit lui Pranas Kniūkšta, „diferențele de sens care decurg din sensul substantivelor reprezintă unul dintre cele mai importante motive pentru care construcțiile substantivale se impun și se răspândesc” (2005: 69). Chiar și atunci când o construcție substantivală poate fi înlocuită cu un verb în textul-țintă, sensurile acestora nu coincid întotdeauna. Prin urmare, se poate afirma că „mijloacele de exprimare substantivale se răspândesc din motive obiective și, în anumite cazuri, se impun în mod inevitabil” (Kniūkšta 2005: 60).

Rezultatele cercetării permit să se afirme că, în perioadele studiate, exemplele de redare a construcțiilor lexicale analitice prin construcții substantivale se distribuie în mod similar: în traducerile concluziilor avocaților generali din perioada 2003–2008, construcțiile substantivale au fost alese de 125 de ori (reprezentând aproximativ 35,2% din totalul exemplelor perioadei analizate), iar în perioada 2009–2013, de 120 de ori (aproximativ 34,3% dintre exemple). Cel mai frecvent

102

KALBOS KULTŪRA | 86

în traducerile întregului material analizat (2003–2013) au apărut următoarele construcții: a avea dreptul (7,3% din totalul construcțiilor substantivale), a fi la dispoziție (4,5%), a ridica / a adresa o întrebare (4%), a efectua un audit (3,7%), a acorda dreptul (3,7%), a lua o decizie (3,3%), a prezenta observații (2,8%), a avea efect (2,8%), a produce efecte (2,4%), a face trimitere (1,6%), a prezenta o cerere (1,6%), a oferi posibilitatea (1,6%), a introduce o plângere (1,2%) și altele. Pe baza rezultatelor cercetării, se poate afirma că alegerea anumitor construcții și frecvența utilizării lor au fost determinate de tema și conținutul textelor analizate. Ținând seama de acești factori, traducătorii au ales fie echivalentul lexical exact al construcției franceze traduse (exemplele 4 și 5), fie o construcție substantivală lituaniană mai potrivită în contextul respectiv și mai caracteristică textelor genului studiat, care reflectă specificul lexicului limbajului administrativ:

(6) Articolul 48 prevede că „[î]n sensul prezentului titlu, nicio dispoziție a prezentului acord nu împiedică părțile să aplice propriile legi și reglementări privind admiterea și șederea, încadrarea în muncă, condițiile de muncă, stabilirea persoanelor fizice și prestarea de servicii [...]”

Potrivit articolului 48, „în sensul prezentei părți, nicio dispoziție a acordului nu împiedică părțile să aplice propriile legi și norme care reglementează intrarea și șederea persoanelor fizice, munca, condițiile de muncă, stabilirea și prestarea de servicii [...]”.

(7) Mai precis, articolul 65 alineatul (2) din Regulamentul nr. 883/2004 prevede că lucrătorul frontalier se pune „la dispoziția serviciilor de ocupare a forței de muncă din statul membru de reședință” [...]. (C-443/11)

Mai precis, articolul 65 alineatul (2) din Regulamentul nr. 883/2004 prevede că lucrătorul frontalier trebuie să fie „la dispoziția serviciilor de ocupare a forței de muncă din statul membru de reședință” dispoziția. [...]. (C-443/11)

Redarea construcțiilor lexicale analitice din limba franceză prin construcții substantivale în limba lituaniană sporește utilizarea cantitativă a substantivului în textele genului analizat și reflectă o particularitate a limbajului administrativ — predominarea frecventă a substantivului în raport cu alte părți de vorbire. Datele privind traducerea prin construcții substantivale a construcțiilor lexicale analitice din concluziile avocaților generali analizate (444 de pagini; aproximativ 34,8%) pot fi comparate cu datele unor cercetări privind traducerea în limba lituaniană a unor texte literare franceze de volum similar (467 de pagini) (Leonavičienė 2009: 26–29; 2010: 140–149). Aceste cercetări au stabilit că aproximativ 74% din totalul construcțiilor lexicale analitice din textele literare analizate au fost traduse prin verbe lituaniene și doar aproximativ 23% prin construcții substantivale. Rezultate similare au fost obținute și în cercetarea unor texte de volum mai redus (148 de pagini) de tip pub-

A. LEONAVIČIENĖ, D. LIEPONIŪTĖ. Traducerea din limba franceză în limba lituaniană a construcțiilor lexicale analitice din concluziile avocaților generali ai Curții de Justiție a Uniunii Europene

103

textul lui Robert Schumann „Pentru Europa”, de stil publicistic: 74% din toate construcțiile lexico-analitice au fost traduse prin verb, iar 26% din construcțiile lexico-analitice din limba franceză — prin construcții substantivale. Comparând rezultatele cercetărilor privind traducerea din franceză în lituaniană a unor texte de dimensiuni similare, unul literar (467 de pagini) și celălalt administrativ, constând în concluziile instanțelor (444 de pagini), se constată că, în traducerea textului de stil administrativ, construcțiile substantivale sunt alese cu 12% mai frecvent, ceea ce sporește utilizarea cantitativă a substantivului, care determină caracterul informativ și static al limbii.

În cadrul cercetării traducerii în construcții substantivale din limba lituaniană a construcțiilor lexico-analitice din concluziile avocatului general redactate în limba franceză, au fost identificate 15 exemple de nerespectare a normei limbii lituaniene standard și de calchiere a exprimării literale:

(8) În plus, spre deosebire de alte directive întemeiate pe articolele 13 CE (9), 57 alineatul (2) litera (c) CE și 66 CE (10) sau 141 CE (11), aceasta nu face nicio referire la condițiile de remunerare. (C-307/05)

În plus, spre deosebire de alte directive adoptate în temeiul articolului 13 CE (9), al articolului 57 alineatul (2) litera c), al articolului 66 CE (10) și al articolului 141 CE (11), aceasta nu face referire la condițiile de remunerare. (C-307/05) (= aceasta nu menționează condițiile de remunerare)

(9) În urma acestei examinări, instanța va putea decide dacă dispune sau nu de mijloacele necesare pentru a putea, a priori, aduce efectiv atingere unui mărci într-un alt stat membru prin intermediul internetului. (C-523/10)

La finalul acestei evaluări, instanța va decide dacă există măsurile necesare care urmăresc, a priori, să provoace, prin utilizarea internetului, o încălcare efectivă a drepturilor asupra unei mărci într-un alt stat membru. (C523/10) (= să încalce efectiv drepturile asupra unei mărci într-un alt stat membru)

(10) Propunem să începem analiza noastră cu al treilea element, întrucât, în ordinea juridică națională, acest element ar putea împiedica executarea deciziei, făcând imposibilă din punct de vedere juridic recuperarea ajutoarelor aferente activelor pe care Olympic Airways încă le deținea la momentul adoptării acestei decizii. (C-415/03)

Propun să încep analiza cu a treia întrebare, deoarece, în sistemul juridic național, aceasta ar putea constitui un obstacol în calea punerii în aplicare a deciziei, ceea ce ar face imposibilă din punct de vedere juridic recuperarea ajutorului de stat aferent activelor pe care Olympic Airways încă le deținea la momentul adoptării acestei decizii. (C-415/03) (= a împiedica punerea în aplicare a deciziei, ceea ce ar face...)

(11) Partea reportată din concediul minim al anului precedent nu ar mai face, într-adevăr, parte din concediul anual minim. (C-124/05)

Într-adevăr, partea reportată din concediul minim de anul trecut nu devine parte componentă a concediului anual minim . (C-124/05) (= nu este inclusă în concediul anual minim...)

104

KALBOS KULTŪRA | 86

Aceste construcții lexicale analitice din limba franceză exprimă o acțiune, nu rezultatul sau obiectul acțiunii, prin urmare nu ar trebui traduse prin construcții substantivale din limba lituaniană, ale căror sensuri coincid în întregime cu cele ale verbelor, deoarece, în opinia lui P. Kniūkšta, acestea nu sunt necesare limbii și, prin urmare, nu se justifică nici în limbajul administrativ (Kniūkšta 2005: 70). Pentru a traduce concluziile avocatului general, traducătorii trebuiau să aprofundeze conținutul semantic al unității traduse și posibilitățile sale de exprimare în limba lituaniană, apoi să aleagă unitatea lexicală specifică limbajului administrativ. În întregul eșantion analizat de concluzii ale avocatului general din perioada 2003–2013, cazurile de traducere necorespunzătoare prin construcții substantivale au reprezentat aproximativ 2,1% din totalul exemplelor de traducere. Exemplele de calchiere a construcțiilor lexicale analitice franceze, discutabile din perspectiva normelor limbii lituaniene, s-au întâlnit mai frecvent în textele din perioada 2003–2008 (12 cazuri) decât în concluziile avocatului general examinate din perioada 2009–2013 (3 cazuri). Cazurile de traducere necorespunzătoare prin construcții substantivale au reprezentat, în perioadele respective, 3,4% și aproximativ 0,9% din totalul exemplelor de traducere prin construcții substantivale. Numărul în scădere comparativă al cazurilor de traducere necorespunzătoare în limba lituaniană a construcțiilor lexicale analitice permite concluzia că, în ultimii cinci ani, calitatea traducerilor documentelor UE a început să se îmbunătățească.

Predilecția limbajului administrativ pentru folosirea substantivelor este ilustrată și de traducerea prin substantive a construcțiilor lexicale analitice din limba franceză, ceea ce face limba mai logică și mai abstractă. În textele din prima perioadă examinată (2003–2008) s-au găsit 13 astfel de exemple (adică aproximativ 3,7% din totalul exemplelor de traducere a construcțiilor lexicale analitice examinate), iar în textele din a doua perioadă (2009–2013) – 12 exemple (aproximativ 3,4%). Frecvența traducerii prin substantive în documentele întregului deceniu analizat (2003–2013) reprezintă doar aproximativ 3,5% din totalul exemplelor de traducere.

(12) Dacă convenția colectivă de securitate socială nu face distincție în funcție de naționalitatea beneficiarilor unei indemnizații temporare, ea poate totuși avea repercusiuni diferite, după cum lucrătorul locuiește în Germania sau în Franța în momentul în care primește indemnizația temporară. (C-400/02)

Deși convenția colectivă privind securitatea socială nu diferențiază beneficiarii indemnizației temporare în funcție de cetățenie, efectul acesteia poate varia în funcție de locul – Germania sau Franța – în care locuia lucrătorul la momentul primirii indemnizației temporare. (C-400/02)

(13) La 16 iunie 2000, reprezentanța permanentă a Italiei pe lângă Uniunea Europeană a transmis Comisiei o scrisoare a Ministerului Mediului,

A. LEONAVIČIENĖ, D. LIEPONIŪTĖ. Traducerea din limba franceză în limba lituaniană a construcțiilor lexicale analitice din concluziile avocatului general al Curții de Justiție a Uniunii Europene

105

datată 30 mai, în care se arăta că decizia anterioară fusese adoptată după ce luase cunoștință de un aviz favorabil al Comitetului regional de evaluare a impactului asupra mediului. (C-87/02)

2000 m. birželio 16 d. Italijos nuolatinė atstovybė Europos Sąjungoje Komisijai perdavė 2000 m. gegužės 30 d. Aplinkos ministerijos laišką, teigiantį, kad prieš tai nurodytas sprendimas buvo priimtas palankios Poveikio aplinkai vertinimo regioninio koordinavimo komiteto nuomonės pagrindu. (C-87/02)

Alegerea traducerii prin substantive a fost determinată nu numai de caracterul obișnuit al acestei părți de vorbire și de frecvența ridicată a folosirii sale în textele administrative, ci și de modificările structurii frazei traduse și de redarea sensurilor contextuale, nu a celor lexicografice (exemplele 11 și 12). Din motive similare, 0,9% dintre construcțiile lexicale analitice din materialul analizat au fost traduse prin adjective sau prin îmbinări de adjectiv și verb, iar 0,3% – prin adverbe (de exemplu, avoir le droit – în mod legal, ne faire aucun doute – fără îndoială etc.). Împreună, aceste două categorii reprezintă 1,2% din totalul exemplelor examinate.

(14) Chiar dacă se aplică un tarif general al taxelor poștale de expediere, nu există nicio îndoială că nu este vorba, în această privință, despre servicii caracteristice satisfacerii nevoilor vitale imediate ale clienților privați. (C-357/07) Însă, în măsura în care se aplică un tarif poștal stabilit în mod general, astfel de servicii sunt, fără îndoială, servicii care nu sunt tipice celor ce răspund nevoilor imediate ale clienților privați. (C-357/07)

(15) Totuși, dacă s-ar lua în considerare numai faptul că serviciul a fost furnizat de un serviciu poștal public, ar trebui scutite de asemenea operațiuni care nu au nicio legătură cu serviciile poștale, precum vânzarea de articole de papetărie sau de cadouri în oficiile poștale. (C-357/07) Totuși, dacă s-ar ține cont exclusiv de faptul că serviciile sunt furnizate de serviciul poștal public, ar trebui scutite de impozit și tranzacții care nu au nicio legătură cu serviciile poștale, de exemplu vânzarea de articole de papetărie sau de cadouri în oficiile poștale. (C-357/07)

Spre deosebire de traducerea textelor aparținând altor stiluri funcționale, de exemplu stilului artistic, modalitățile și soluțiile repetitive și lipsite de varietate folosite la traducerea în limba lituaniană a construcțiilor lexicale analitice din limbajul administrativ francez sunt legate de utilizarea mai rară a transformărilor și strategiilor creative de traducere în textele acestui stil și de libertatea limitată în traducerea textelor administrative. Rezultatele analizei materialului examinat permit afirmarea faptului că modificările expresiei lingvistice apar cel mai adesea ca urmare a diverselor transformări cantitative, calitative, morfologice și sintactice efectuate în traduceri,

106

KALBOS KULTŪRA | 86

adaptarea lingvistică și socioculturală a textului la o nouă situație de comunicare. Toate acestea îi determină pe traducători să aleagă cuvinte uzuale în limbă și să renunțe la unitățile semantic și stilistic redundante, astfel încât în texte apar inevitabil omisiuni. În urma examinării traducerii în limba lituaniană a construcțiilor lexicale analitice din concluziile avocaților generali din perioada 2003–2013, au fost identificate doar două cazuri de omitere a acestor construcții (reprezentând 0,3% din totalul exemplelor analizate).

(16) Totuși, aș dori să aduc, cu titlu subsidiar, elemente de răspuns, pentru a acoperi ipoteza în care Curtea nu ar împărtăși analiza mea cu privire la această chestiune preliminară și ar considera că situația în cauză intră în domeniul de aplicare ratione temporis al Regulamentului nr. 987/2009. (C-522/10) Totuși, aș dori să formulez, cu titlu subsidiar, un răspuns în cazul în care Curtea de Justiție nu ar fi de acord cu evaluarea mea privind această chestiune preliminară și ar decide că situația examinată intră în domeniul de aplicare ratione temporis al Regulamentului nr. 987/2009. (C-522/10)

Prin omiterea locuțiunii a acoperi ipoteza din exemplul 16, în propoziția lituaniană nu s-a produs nicio pierdere semantică, traducătorul a evitat pleonasmul și a fluidizat în mod corespunzător textul administrativ.

Având în vedere că „stilul administrativ are o diferențiere de gen deosebit de strictă, care îl ajută pe destinatar să se orienteze în diversitatea complexă a textelor, iar pe emitentul care redactează textul să respecte cerințele stricte ale genului” (Bitinienė 2002: 4), se poate afirma că, în traducerile examinate ale concluziilor avocaților generali ai Curții de Justiție a UE, traducătorii lituanieni au urmărit în mod justificat oficialitatea, logica și caracterul obiectiv, exprimându-le prin soluții și procedee standard de traducere a construcțiilor lexicale analitice, uzuale în limbajul administrativ.

CONCLUZII

În urma studierii utilizării construcțiilor lexicale analitice din limba franceză și a traducerii lor în limba lituaniană în 444 de pagini din concluziile avocaților generali ai Curții de Justiție a Uniunii Europene, s-a constatat:

1. În materialul cercetat au fost identificate în total 705 construcții lexicale analitice din limba franceză, cu o frecvență medie de aproximativ 6,3 construcții la zece pagini. Aceste date permit clasificarea construcțiilor lexicale analitice-

A. LEONAVIČIENĖ, D. LIEPONIŪTĖ. Traducerea din limba franceză în limba lituaniană a construcțiilor lexicale analitice din concluziile avocaților generali ai Curții de Justiție a Uniunii Europene

107

…cțiile pot fi considerate o trăsătură distinctivă a stilului administrativ francez, mai precis, a limbajului concluziilor avocaților generali. Cele mai frecvente construcții în textele analizate sunt: tenir / prendre en / rendre compte; prendre en considération; ressortir / résulter des considérations; avoir à la disposition; avoir / énoncer / faire / imposer / fonder l’obligation; poser la/ remettre en/ saisir/ soumettre/ soulever/ déférer question și altele. Utilizarea și distribuția acestor construcții în texte sunt determinate de tematica și conținutul genului analizat.

2. Analiza cantitativă și calitativă a traducerii în limba lituaniană a construcțiilor lexicale analitice din limba franceză a identificat două metode de traducere cel mai frecvent utilizate: 1) traducerea prin verb, redând conținutul referențial al construcției prin sinteza componentelor semantice (60,2 la sută din toate exemplele analizate) și 2) traducerea printr-o construcție substantivală (34,8 la sută din exemple). Metodele de traducere predominante identificate atrag atenția asupra faptului că, în limba franceză, construcțiile lexicale analitice exprimă o acțiune, un obiect și un rezultat, pe care limba lituaniană le redă prin mijloace lingvistice diferite: verbul indică acțiunea, formele sale, iar construcția substantivală — obiectul și rezultatul.

3. Celelalte metode de traducere (traducerea prin substantiv (3,5 la sută), prin adjectiv, printr-o combinație de adjectiv și verb (0,9 la sută), prin adverb (0,3 la sută) și cazurile de omisiune (0,3 la sută)) reprezintă doar 5 la sută din toate exemplele analizate. Alegerea lor a fost determinată de diverse transformări morfologice, sintactice și lexicale, cantitative și calitative, operate în textul tradus. Numărul redus de exemple în care construcțiile lexicale analitice din franceză sunt traduse în lituaniană prin adjectiv, printr-o combinație de adjectiv și verb sau prin adverb și, dimpotrivă, frecvența deosebit de mare a traducerii prin verb și prin construcție substantivală (exemplele reunite din aceste două grupe reprezintă 95 la sută din total) permit afirmarea faptului că deciziile traducătorilor au fost determinate de particularitățile limbii-țintă, de semantica unităților franceze traduse și de particularitățile stilistice și de gen ale textului.

4. Erorile de traducere cauzate de nediferențierea sensurilor construcțiilor lexicale analitice din limba franceză reprezintă doar 2,1 la sută din toate exemplele, adică 15 cazuri, dintre care douăsprezece aparțin perioadei de cercetare anterioare, 2003–2008. În textele din perioada ulterioară (2009–2013) au fost găsite doar două exemple de nerespectare a normei limbii comune. Rezultatele comparării metodelor de traducere din cele două perioade arată că se îmbunătățește treptat calitatea traducerii documentelor Uniunii Europene; traducătorii devin mai atenți la diferențele dintre limba originalului și limba traducerii, la semantica unităților lingvistice, cunosc mai bine posibilitățile de exprimare ale limbii lituaniene și normele limbii comune.

108

KALBOS KULTŪRA | 86

SURSA

EUR-lex – baza de date a documentelor instituțiilor Uniunii Europene: concluziile avocaților generali. Disponibil pe internet: <http://eur-lex.europa.eu> (consultat la 2013 07 22).

LITERATŪRA

Auksoriūtė A. 2008: ES teisės aktų vertimų įtaka tolesnei lietuvių teisinės kalbos raidai. – Lietuvių kalba Europos Sąjungos erdvėje (tarptautinės konferencijos medžiaga). 2008 m. gruodžio 8 d.

Bitinienė A. 2002. Administracinio stiliaus tekstų sakinio ilgis ir struktūros pokyčiai. – Filologija 7, 4–8.

Blanche-Benveniste C. 2000: Approches de la langue parlée en français, Paris: Éditions Ophrys.

Kniūkšta P. 2005: Administracinė kalba ir jos vartosena, Vilnius: Lietuvių kalbos institutas.

Leonavičienė A. 2009: Stiliaus vaidmuo vartojant ir verčiant prancūzų kalbos leksines analitines konstrukcijas. – Žmogus ir žodis 11 (3), 23–30.

Leonavičienė A. 2010: Vertimo atodangos: teorija ir praktika (prancūzų–lietuvių kalba), Kaunas: Technologija.

Mel’cuk I. 1990: Lexème et quelques concepts apparentés: essai d’analyse et de définition. – Computational lexicology and lexicography: special issue dedicated to Bernard Quemada, Pisa: Giardini II, 111–137.

Riegel M., Pellat J.-C., Rioul R. 2006: Grammaire méthodique du français, Paris: Presses Universitaires de France.

Vladarskienė R. 2007: Lietuvių kalbos bendrinės ir administracinės kalbos santykis. – Kalbos kultūra 80, 55–63.

Župerka K. 2001: Stilistika, Šiauliai: Šiaulių universiteto leidykla.

Gauta 2013 10 03

Priimta 2013 12 20

A. LEONAVIČIENĖ, D. LIEPONIŪTĖ. Europos Sąjungos Teisingumo Teismo generalinio advokato išvadų leksinių analitinių konstrukcijų vertimas iš prancūzų kalbos į lietuvių kalbą

109

TRANSLATION OF LEXICAL ANALYTICAL CONSTRUCTIONS IN THE OPINIONS OF THE ADVOCATE-GENERAL OF THE COURT OF JUSTICE OF THE EUROPEAN UNION FROM FRENCH INTO LITHUANIAN

Summary

Over the past twenty years the translations of EU documents into Lithuanian have been on the increase; the development of the administrative language has been gathering pace as well. As a result of cross-linguistic influence, the texts of administrative style started featuring new, occasionally ill-founded, linguistic peculiarities selected by translators. Lexis was the fastest to react to changes; certain stylistic differential features of the use of lexis underwent changes as well. In the analysis of the use of words from the Lithuanian administrative language, the comparison of the texts of two languages – source text and its translation – is a source yielding numerous valuable data. The relevance of the topic under analysis is determined by frequent errors of translation from analytic (English, French, etc.) languages into a synthetic Lithuanian language as well as the disregard of the peculiar characteristics of the native language system, norm and stylistic use.

The article analyses the opinions of the advocate-general of the Court of Justice of the European Union in French and Lithuanian languages. Lexical analytical constructions characteristic of the French administrative language and their translation into Lithuanian were selected the research object. The study material consists of 444 pages of the opinions of advocate-general of 2003–2013 divided into two comparative periods: texts written in 2003–2008 and in 2009–2013. The total number of words in the documents under analysis is 221,041 words. The distinction of the material under analysis into two periods enables to identify the methods of translating lexical analytical constructions under analysis into Lithuanian as well as the changes in the quality of translation over the past ten years. The following objective was brought forward in the study – to analyse the quantitative use of French lexical analytical constructions in the opinions of the advocate-general and to identify the methods of their translation into Lithuanian.

The study is based on contrastive linguistics, quantitative and descriptive methods. The analysis results lead to the conclusion that in translating 705 French lexical analytical constructions found in the study material into Lithuanian and rendering their reference content, the component synthesis of semantic structures was usually selected, i.e. it is translated by a verb or its forms (60.2% of all examples under analysis), less commonly – by a noun construction (34.8% of the examples). Translation by a noun (3.5% of the examples), adjective, adjective and verb phrase (0.9% of the examples) and adverb (0.3% of the examples) are con-

110

KALBOS KULTŪRA | 86

sidered least common translation methods. To avoid semantically and stylistically excessive units, 0.3% of translation examples omitted lexical analytical constructions altogether. The methods of translation identified in the study lead to the conclusion that the selection of linguistic means in the target language depends on translator’s expertise, understanding of the meaning of the unit being translated and the knowledge of stylistic and genre peculiarities of the target language. The comparison of translation examples from the two periods in terms of the norm of the Lithuanian standard language shows that the translation quality of the EU documents is gradually improving: translators become more careful with regard to the peculiarities of the source and the target language, semantics of language units and are better versed in the norms of the Lithuanian standard language applicable in the administrative language.

KEYWORDS: lexical analytical construction, translation method, administrative style, norm of standard language.

AURELIJA LEONAVIČIENĖ

Kauno technologijos universitetas

Gedimino g. 43, LT-44240 Kaunas

[email protected]

DALIA LIEPUONIŪTĖ

Kauno technologijos universitetas

Gedimino g. 43, LT-44240 Kaunas

[email protected]

A. LEONAVIČIENĖ, D. LIEPUONIŪTĖ. Europos Sąjungos Teisingumo Teismo

111

generalinio advokato išvadų leksinių analitinių konstrukcijų vertimas iš prancūzų kalbos į lietuvių kalbą