Толковые словари лингвистической терминологии в восточнославянских странах: сравнительный анализ

Вячеслав Щербин

Preparing document pages…

Dicționare explicative ale terminologiei lingvistice în țările est-slave: analiză comparativă

ВЯЧЕСЛАВ ЩЕРБИН

Centrul de analiză sistemică și cercetări strategice al Academiei Naționale de Științe din Belarus

CUVINTE-CHEIE: tipologia dicționarelor, unitate de lemă, vocabula, microstructura articolului de dicționar, macrostructura dicționarului, megastructura dicționarului, dicționar explicativ consolidat al terminologiei lingvistice est-slave

Desfășurarea cercetărilor comparative între țări este determinată de o serie întreagă de cauze obiective, descrise suficient de detaliat în publicațiile comparatiștilor:

1) „comparația este un mijloc de dobândire a cunoașterii. Întrucât conștientizarea unui fapt singular este legată de înțelegerea multor fapte și întrucât înțelegem mai bine particularul prin prisma reprezentărilor generale, universale, realizarea comparațiilor între state, la nivel interstatal, sporește de zeci de ori posibilitatea de a explica un fenomen sau altul. Cercetătorul care studiază o singură țară poate interpreta drept normal ceea ce, în realitate, i se pare anormal comparatistului” (Доган, Пеласси 1994: 19);

2) „există două motive principale pentru efectuarea unor comparații interstatale specifice. Unul dintre ele este legat de testarea empirică a diferitelor ipoteze explicative, care se presupune că depășesc granițele statelor... Al doilea motiv pentru necesitatea efectuării unor comparații interstatale specifice constă în ceea ce poate fi cel mai bine definit drept clarificare probatorie. Sarcina centrală a unei asemenea analize este înțelegerea aprofundată a particularităților unei țări prin compararea experienței acesteia cu experiența altor state” (Сандерс 1995: 32);

Вячеслав Щербин

Толковые словари лингвистической терминологии в восточнославянских странах: сравнительный анализ

3) cercetările comparative interstatale contribuie la identificarea „cunoașterii verificate de timp și de practica științifică internațională (uneori denumită tradiție științifică internațională)”, a cărei luare în considerare „îi permite cercetătorului să nu irosească timpul și efortul de care dispune în viață cu ceva «la modă», dar nu foarte important pentru dezvoltarea domeniului de cunoaștere ales” (Щербин 2008: 43).

Totuși, pe lângă cele mai generale cauze menționate mai sus, care determină desfășurarea oricăror cercetări comparative între țări, există și cauze mai specifice pentru efectuarea unor asemenea comparații, determinate de particularitățile domeniului de cunoaștere studiat. În ceea ce privește cercetările comparative în domeniul terminografiei, una dintre aceste cauze specifice a fost descrisă de cercetătorul rus Ю.Н. Марчук. Pe baza datelor statistice privind numărul primelor ediții ale dicționarelor terminologice, el a arătat că „științele noi se caracterizează prin publicarea unui număr tot mai mare de dicționare terminologice. Acestea sunt necesare pentru activitatea intensivă și pentru dezvoltarea noilor domenii ale cunoașterii. Tematica dicționarelor terminologice este extrem de importantă pentru scientometrie, deoarece permite identificarea domeniilor științei și tehnicii în care se înregistrează o dezvoltare intensă” (Марчук 1992: 21–22). În particular, din tabelul 3 „Numărul absolut al primelor ediții ale dicționarelor”, întocmit de Ю.Н. Марчук pe baza sintezei publicate la Moscova Современное состояние научно-технической лексикографии (ССНЛ 1986), reiese că printre domeniile cunoașterii științifice care se dezvoltă rapid în diferite țări ale lumii și în care se observă o creștere semnificativă a publicării dicționarelor terminologice se numără informatica, ecologia, energetica, lingvistica, polimerii, biologia, biochimia și altele (Марчук 1992: 21).

Tendința remarcată de Ю.Н. Марчук privind creșterea rapidă a numărului de dicționare de terminologie lingvistică publicate, printre altele, a fost confirmată în cursul elaborării de către noi a unei clasificări disciplinare a dicționarelor terminologice publicate în Belarus. Astfel, dintre cele aproape patruzeci de grupuri tematice de dicționare specializate identificate de noi în urma examinării exhaustive a dicționarelor bibliografice belaruse

Terminologija | 2014 | 21

Ca număr de titluri, dicționarele terminologiei lingvistice (în continuare DTL) ocupă poziția a cincea (46 de titluri), fiind depășite doar de dicționarele de biologie (141 de titluri), dicționarele economice (137), dicționarele istorice (66) și dicționarele matematice (48) (Щербин 2009: 19). Mai mult, examinarea exhaustivă pe care am efectuat-o asupra conținutului indicatoarelor bibliografice rusești și ucrainene ale publicațiilor lexicografice (НТС 1988; Комова 2003; Дубичинский 2013) a arătat că tendința observată de creștere rapidă a numărului de DTL publicate se manifestă și în cadrul terminografiilor rusă și ucraineană. În sfârșit, trebuie menționat și faptul că elaborarea DTL ca direcție distinctă a activității lexicografice a primit o denumire terminologică în lingvistica autohtonă („lexicografia terminologiei lingvistice”, „lexicografia în domeniul terminologiei lingvistice speciale”) încă de la începutul anilor 1960 (Ахманова, Полторацкий 1962: 189–190).

Totuși, experiența acumulată de noi în elaborarea diverselor tipologii și clasificări de dicționare, în vederea identificării publicațiilor lexicografice cel mai comparabile ca volum și principii de organizare (Шчэрбін 1981; Шчэрбін 2002; Щербин 2005; Щербин 2008), ne convinge că existența în țările slave răsăritene a unei megatendințe generale pozitive în publicarea DTL nu înseamnă deloc că lipsesc diferențe foarte semnificative între terminografiile belarusă, rusă și ucraineană în acest domeniu al cunoașterii lexicografice. După cum a remarcat pe bună dreptate cercetătorul rus В.Г. Гак cu privire la particularitățile comparării între ele a unor grupuri mari de dicționare în limbi diferite, „obiectele grupale sunt discrete în sine, dar, luate împreună, formează serii continue, în care obiectele diferite se deosebesc unele de altele prin trăsături particulare, uneori greu de sesizat, ceea ce permite clasificarea lor în moduri diferite....chiar dacă dicționarele disting aceleași sensuri ale unui cuvânt (sau aproximativ aceleași), gruparea lor și ordinea din articolul de dicționar pot fi diferite, iar tratarea aceluiași cuvânt în dicționare diferite, chiar și de volum comparabil, devine inegală. Explicația este că, pentru multe cuvinte, sensurile sunt delimitate pe baza unor trăsături care se intersectează. La stabilirea ierarhiei sensurilor se poate alege o ordine diferită

Вячеслав Щербин

Толковые словари лингвистической терминологии в восточнославянских странах: сравнительный анализ

a acestor trăsături, ceea ce predetermină aspectul diferit al structurii semantice a cuvântului în dicționare diferite” (Гак 1978: 17-18). Din motivele menționate mai sus, acest articol este consacrat identificării caracteristicilor comune și specifice ale conținutului celor mai cuprinzătoare DTL explicative publicate în Belarus, Rusia și Ucraina.

Mai întâi, vom explica de ce au fost alese ca obiect principal al analizei comparative DTL explicative publicate în țările slave răsăritene. Dacă privim dicționarul din perspectiva semioticii lexicografice, printre publicațiile lexicografice și de referință se numără nu numai dicționarele explicative, bilingve, didactice și alte dicționare de termeni, publicate ca volume de sine stătătoare, ci și a) diverse anexe lexicografice, indici tematici și indici de termeni incluse în monografii, teze, articole științifice și alte publicații; b) numeroase dicționare electronice, baze terminologice și bănci de date, care există, de regulă, numai în memoria calculatoarelor. Volumul acestor lucrări lexicografice și de referință netradiționale (anexe lexicografice, dicționare electronice etc.) poate varia de la o pagină la multe mii de pagini de text (de exemplu, în Wikipedia). Dacă, la alcătuirea unei liste exhaustive a DTL slave răsăritene, sunt luate în considerare toate lucrările lexicografice și de referință netradiționale enumerate mai sus, lista ar cuprinde, potrivit calculelor noastre, deja astăzi multe sute de titluri. Chiar și limitând lista DTL slave răsăritene la dicționarele specializate publicate ca volume de sine stătătoare, numărul lor total se apropie de o sută de titluri. Analiza comparativă a conținutului unui asemenea număr de DTL slave răsăritene poate fi realizată numai în cadrul unui studiu monografic special.

Așadar, încă de la începutul lucrului la acest articol, problema delimitării corecte a materialului terminografic din limbile slave răsăritene era deosebit de actuală. De regulă, astfel de probleme se rezolvă prin elaborarea unei tipologii suficient de cuprinzătoare și detaliate a DTL, urmată de selectarea dicționarelor specializate care sunt cel mai comparabile ca volum și principii de organizare. Până în prezent a fost creată o serie întreagă de asemenea tipologii specializate de dicționare, ai căror autori au exagerat uneori în mod evident posibilitățile lor de clasificare. Astfel,

Terminologija | 2014 | 21

Terminologul sovietic В.М. Перерва considera la vremea sa că „întreaga diversitate a dicționarelor terminologice poate fi clasificată după diferite criterii, de exemplu: a) după numărul limbilor reprezentate – monolingve, bilingve, multilingve; b) după existența și principiul definirii – enciclopedice, explicative, fără definiții; c) după domeniul sau domeniile cunoașterii reprezentate – de domeniu, de subdomeniu, multidomeniu (inclusiv politehnice); d) după gradul de acoperire a terminologiei reprezentate – complete, medii, succinte; e) după destinația specială – conceptuale, de frecvență, inverse” (Перерва 1976: 199).

La rândul lor, cercetătoarele ruse Н.А. Слюсарева și Г.Н. Макарова grupează DTL străine identificate de ele în următoarele cinci tipuri de bază de lucrări de referință specializate (Слюсарева, Макарова 1977: 283–286): 1) dicționare generale enciclopedice. Un exemplu este Encyclopedia of linguistics, information and control de А.К. Митхем și Р.А. Хадсон (Oxford, London, 1969); 2) dicționare specializate enciclopedice. Printre acestea se numără Kenkyusha Dictionary of new linguistics (Tokyo, 1971); 3) dicționare generale explicative. Cercetătorii ruși includ în acest tip de DTL Glossary of linguistic terminology de М. Пеи (New York, London, 1966); 4) dicționare specializate explicative. Un exemplu elocvent de DTL din acest tip este A glossary of American technical linguistic usage de Э. Хэмп (ediția a 4-a – Utrecht, Antwerp, 1968); 5) liste de termeni (glosare). Printre acestea se numără, de exemplu, Multilingual lexicon of linguistics and philology. English, French, German, Russian de П. Нэш (Florida, 1968).

O tipologie a DTL și mai detaliată a fost elaborată de cercetătorii ruși И.С. Куликова și Д.В. Салмина, care, bazându-se pe ideile tipologice ale lui В.А. Ицкович și Н.В. Васильева (Ицкович 1964; Васильева 1990) și dezvoltând metoda antinomiilor lexicografice propusă de Л.В. Щерба (Щерба 1974), au identificat următoarele opoziții tipologice între DTL: „1) enciclopedii – dicționare de referință (dicționare explicative – după Васильева); 2) „academice” – didactice; 3) alfabetice – tematice (tezaure); 4) originale (rusești) – bilingve; 5) dicționare ale metalimbajului – dicționare ale metadialectului sau idiolectului; 6) generale – de domeniu (specializate – după Васильева); 7) dicționare – liste de termeni (în ЛЭС: explici-

Вячеслав Щербин

Толковые словари лингвистической терминологии в восточнославянских странах: сравнительный анализ

…tive – nomenclaturale); 8) cu citate – fără citate; 9) monolingve – bi-(multi-)lingve. Dicționarele de frecvență constituie o categorie aparte» (Куликова, Салмина 2002: 59).

În cadrul lucrării scrise de S.V. Grinev-Grinevich Istoria dezvoltării clasificării dicționarelor (Гринев-Гриневич 2009: 155–191) sunt analizate și alte clasificări, mai generale, ale dicționarelor terminologice. Printre acestea se numără: 1) clasificări lexicografice strict ierarhice, prezentate în lucrările lui V.N. Sergeev (1973), V.P. Petușkov și V.N. Sergeev (1976), A.I. Vasiliev (1978), L.A. Sosnovskaia (1978) și ale altora; 2) clasificări lexicografice pe fațete, utilizate în lucrările lui V.M. Pererva (1976), V.F. Romenskaia (1978), A.S. Gerd (1981), A.Ya. Shaikevich (1983), R.Yu. Kobrin (1985), V.V. Morkovkin (1988), L.M. Pologi și L.A. Simonenko (1991), V.V. Dubichinski (1993) și ale altora; 3) clasificări lexicografice parametrice, dezvoltate în lucrările lui P.N. Denisov (1976), Yu.N. Karaulov (1981), S.V. Grinev (1986), Ya.L. Donski (1986), E.V. Koroleva (1986), V.M. Leichik (1988), Yu.N. Marchuk (1992) și ale altora; 4) clasificări lexicografice complexe, reflectate în lucrările lui L.M. Novichkova (1978), S.V. Grinev-Grinevich (2008) și ale altora. Totuși, studiindu-le, ne convingem rapid că fiecare dintre clasificările lexicografice menționate mai sus, deși are anumite trăsături pozitive, nu permite totuși „să așeze pe rafturi” toate dicționarele lingvistice de terminologie (DLT) est-slave publicate până în prezent, a căror diversitate tipologică depășește în mod evident posibilitățile de clasificare ale oricărei tipologii individuale a DLT.

În plus, în țările est-slave se publică aproape în fiecare an DLT de tipuri fundamental noi, care încă trebuie să-și găsească locul în clasificările lexicografice existente. Ca exemple de astfel de DLT recente, să menționăm câteva dicționare terminologice publicate în țările Slaviei de Est în anii 2005–2007: a) Dicționar complex al termenilor gramaticii funcționale de L.V. Popova (Omsk, 2005), care reunește caracteristicile dicționarelor explicative, ideografice, de sinonime și tematice; b) Сучасна лінгвістика: термінологічна енциклопедія de O.O. Selivanova (Poltava, 2006), în care se îmbină armonios elemente de dicționar enciclopedic, dicționar general explicativ și DLT explicativ specializat; 3) Словник термінів міжкультурної

Terminologija | 2014 | 21

3 3

коммуникации Ф.С. Бацевича (Киев, 2007), реестр которого включает не только лингвистические термины. Поэтому следует согласиться, на наш взгляд, с выводом С.В. Гринева-Гриневича о том, что в каждом конкретном случае «в основу классификации словарей в первую очередь должны быть положены их наиболее важные отличительные особенности» (Гринев-Гриневич 2009: 185).

Pentru analiza noastră comparativă a conținutului DLT est-slave, al cărei scop este înțelegerea aprofundată a particularităților dezvoltării lexicografiei terminologiei lingvistice în Belarus, Rusia și Ucraina, drept cele mai importante caracteristici distinctive ale DLT analizate au fost luate în considerare următoarele: 1) gradul de exhaustivitate a inventarului lexical; 2) volumul fizic (în coli de tipar convenționale și număr de volume); 3) tipul dicționarului; 4) modul de organizare a textului (tipul macrostructurii lexicografice); 5) orientarea metalingvistică; 6) nivelul de comparabilitate a DLT comparate în funcție de toate caracteristicile principale și altele.

În ceea ce privește prima caracteristică (gradul de exhaustivitate a inventarului lexical al DLT), în prezent cele mai multe intrări terminologice se găsesc în cele mai ample DLT est-slave explicative (Ахманова 1969; Булахов 2002–2005; Загнитко 2012), de traducere (РБСЛТ 1988; АРСЛС 1996; АУРСТНК) și enciclopedice (ЛЭС 1990; БМЭ 1994; РЭ 1998; УМЕ 2000). Să începem examinarea lor cu analiza celor mai exhaustive DLT explicative.

În special, cele mai exhaustive DLT explicative din Belarus, Rusia și Ucraina au următoarele date privind inventarul lexical: О.С. Ахманова 1969 – aproximativ 7000 de termeni, М.Г. Булахов 2002–2005 – aproximativ 6500, iar А.П. Загнитко 2012 – aproximativ 8000 de termeni. În DLT rusesc (Ахманова 1969) și, parțial, în cel ucrainean (Загнитко 2012), care folosesc organizarea alfabetică pe cuiburi a textului lexicografic, aproape toți termenii cu volum semantic mai restrâns, incluși în cuibul lexicografic al termenului principal, sunt incluși și în inventarele acestor dicționare (prin intermediul articolelor de trimitere). Mai mult, „dacă un termen este o sintagmă, el este prezentat în dicționar de atâtea ori câte elemente terminologice conține, o dată cu definiție, iar în celelalte cazuri cu trimitere” (Ахманова 1969: 24). În dicționarul belarus (Булахов 2002-2005), care utilizează și mai pe larg organizarea alfabetică pe cuiburi

Вячеслав Щербин

Толковые словари лингвистической терминологии в восточнославянских странах: сравнительный анализ

a textului lexicografic, termenii cu volum semantic mai restrâns, incluși în cuibul lexicografic al termenului generic, nu sunt reflectați nici în inventarul general al dicționarului, nici în „Indexul tematico-terminologic” inclus în volumul al cincilea al acestuia. Având în vedere dimensiunea considerabilă a unor articole lexicografice grupate pe cuiburi în DLT belarus (de exemplu, articolul termenului limbă ocupă 80 de pagini și, potrivit calculelor noastre, cuprinde peste 5200 de termeni cu volum semantic mai restrâns sau, folosind terminologia lui O.S. Akhmanova, „segmente de metalimbaj” (Ахманова 1969: 10); articolul termenului cuvânt – 42 de pagini; articolul termenului vorbire – 14 pagini, în care sunt prezentate definițiile și caracteristicile de adresare pentru 894 de „termeni din interiorul cuiburilor” sau „segmente de metalimbaj”), se poate presupune că numărul termenilor cu volum semantic mai restrâns care nu au fost incluși în „Indexul tematico-terminologic” anexat volumului al cincilea al DLT belarus se ridică la zeci de mii (potrivit calculelor noastre, numărul total al termenilor din inventar și al termenilor incluși în cuiburile lexicografice ale termenilor principali din inventar este de aproximativ 60 000 în DLT-ul explicativ belarus).

O apropiere considerabilă caracterizează cele mai exhaustive DLT explicative est-slave și în privința celui de-al doilea indicator-cheie (volumul fizic): DLT-ul rusesc (Ахманова 1969) a fost publicat într-un singur volum și are un volum de 45,9 coli tipografice convenționale; DLT-ul belarus (Булахов 2002–2005) a fost publicat în cinci volume, cu un volum total de 197,3 coli tipografice convenționale; DLT-ul ucrainean (Загнітко 2012) cuprinde patru volume, cu un volum total de 91 de coli tipografice convenționale. Volumul ceva mai mare al DLT-ului explicativ belarus (în comparație cu DLT-urile similare rusesc și ucrainean) se datorează următoarelor cauze: a) prezentării mai ample în dicționarul belarus a caracteristicilor metalingvistice, de combinabilitate și de adresare ale tuturor termenilor din inventar descriși în acesta și ale termenilor înrudiți cu volum semantic mai restrâns; b) includerii în cuibul lexicografic al termenului limbă (Булахов 2005 V 40–119), alături de termenii cu volum semantic mai restrâns (Genealogia limbilor, Baza dialectală a limbii, Ideologia limbii, Istoria limbii, Clasificarea limbilor, Limba literară, Normele general acceptate ale limbii, Unitățile sintactice ale limbii și altele) și de „segmentele de metalimbaj” (coloratură mai colocvială a limbii, зна-

Terminologija | 2014 | 21

cunoașterea limbii ca mijloc de comunicare, purificarea limbii de amestecul pestriț al elementelor străine, relația dintre gândire și limbă, folosirea limbii, problema originii limbii, diversitatea veche și actuală a limbii și altele), precum și toți glotonimii identificați în sursele textuale examinate (câteva mii de denumiri de tipul Limbile abisiniene, Limba abhază, Limba avestică, Limbile australiene, Limbile austronesiene, Limba azeră, Limbile asiatice, Limba akkadiană, Limba albaneză, Limba alemanică, Limba amharică, Limbile amerindiene etc.). Spre comparație: dicționarul ucrainean (Загнітко 2012) nu include denumirile limbilor lumii „din cauza formatului limitat și a existenței unor publicații specializate pe această temă” (Загнітко 2012 г 6).

Dicționarele explicative de terminologie lingvistică (DTL) est-slave comparate mai sus aparțin aceluiași tip de dicționar: sunt dicționare explicative generale, „care își propun să ofere o listă cât mai completă a termenilor din toate domeniile lingvisticii (tipul extensiv)” (Васильева 1990: 461). Din acest motiv, DTL explicative est-slave examinate au cel mai înalt nivel de comparabilitate și în raport cu al treilea indicator-cheie (tipul dicționarului). În mare măsură, cauze similare explică nivelul ridicat de apropiere dintre DTL explicative est-slave comparate (Ахманова 1969; Булахов 2002-2005; Загнітко 2012) în ceea ce privește a patra caracteristică a acestora (modul de organizare a spațiului textual). Același principiu alfabetic cu grupare pe familii lexicale reprezintă principalul mod macrostructural de organizare a conținutului lor.

DTL explicative est-slave comparate sunt extrem de apropiate și în privința unei alte caracteristici: orientarea lor către metadiscurs. Cu alte cuvinte, autorii lor, în procesul elaborării dicționarelor, au împărtășit pe deplin următoarele poziții metodologice: 1) „terminologia este extrasă, asemenea metalului din minereu, din ansamblul operelor metadiscursive ale perioadei cercetate” (Ахманова 1969: 5); 2) „sarcina prioritară și realizabilă în mod concret în prezent este descrierea lexicografică a limbii respective (fie ea imperfectă, inconsecventă și eterogenă), prin intermediul căreia lingviștii comunică între ei și pe care o folosesc în predare” (Ахманова 1969: 9). În sprijinul acestei concluzii stau datele prezentate în dicționarele explicative belarus, rus și ucrainean comparate.

Вячеслав Щербин | Толковые словари лингвистической терминологии в восточнославянских странах: сравнительный анализ

Listele ample de surse ale materialului terminologic din DTL (dicționare de diferite tipuri, gramatici, monografii, manuale și articole științifice din diverse ramuri ale lingvisticii contemporane), folosite de autorii acestor dicționare pentru identificarea corpusului principal de termeni lingvistici. Singura diferență dintre DTL est-slave comparate în ceea ce privește sursele metadiscursive ale materialului terminologic utilizat este aceea că, spre deosebire de DTL explicative rus și ucrainean, care enumeră doar principalele surse de acest fel (40 și, respectiv, 49 de titluri), DTL explicativ belarus oferă lista completă a materialelor utilizate (în total, 867 de titluri).

Astfel, cele mai complete DTL explicative publicate în țările est-slave au un nivel foarte ridicat de comparabilitate, determinat de următorii indicatori: a) caracteristici similare ale inventarului de termeni (7–8 mii de termeni); b) dimensiuni externe (tipografice) comparabile; c) aceeași apartenență tipologică la categoria DTL explicative generale; d) mod practic identic de organizare a spațiului textual (principiul alfabetic cu grupare pe familii lexicale); e) orientare metadiscursivă similară către textele folosite ca material terminologic (dicționare, gramatici, monografii, manuale și articole științifice de lingvistică). Nivelul ridicat de comparabilitate al DTL explicative est-slave examinate mai sus nu poate fi afectat în mod semnificativ nici măcar de faptul că dicționarele menționate au fost publicate pentru prima dată la date foarte diferite: prima ediție a DTL explicativ rus a apărut în 1966, cea belarusă în 2002–2005, iar cea ucraineană în 2012.

Motivul este că trăsăturile cronologice și adresate publicului-țintă ale materialelor metadiscursive inițiale folosite în aceste dicționare coincid în mare măsură. Este semnificativ și faptul că, în DTL belarus și ucrainean, diverse ediții ale dicționarului rus (Ахманова 1966; Ахманова 2007) sunt incluse în lista principalelor surse de materiale metadiscursive utilizate, deși, după cum se va arăta mai jos, nu întregul lexic din inventarul dicționarului lui O.S. Ахманова a fost inclus în inventarele DTL belarus și ucrainean. Cu toate acestea, faptul că dicționarul terminologic rus menționat este reeditat în mod regulat (în 2010 a apărut cea de-a cincea ediție a dicționarului lui O.S. Ахманова) și că până în prezent rămâne cel mai complet

Terminologija | 2014 | 21 37

dicționar explicativ de terminologie lingvistică în limba rusă constituie cea mai bună dovadă că sunt premature afirmațiile unor cercetători ruși potrivit cărora „astăzi dicționarul lui Ахманова nu mai reflectă starea actuală a metalimbajului științei, adică nu-și mai îndeplinește funcția principală și este folosit de cercetători doar ca sursă lexicografică auxiliară” (Куликова, Салмина 2002: 80). Datele sintetice despre cele mai complete DTL explicative publicate în Belarus, Rusia și Ucraina sunt prezentate în Tabelul 1.

Tabelul 1. Date sintetice despre cele mai complete DTL explicative est-slave

Denumirea DTL (abreviere)

Caracteristicile DTL explicative est-slave

Volumul inventarului de termeni

Volum extern (în coli editoriale)

Numărul de volume

Tipul dicționarului

Principiul organizării textului

Numărul surselor textuale

Tiraj (număr de exemplare)

Ahmanova 1969

Aproximativ 7000

45,9

Dicționar explicativ general de terminologie lingvistică

Alfabetic, cu organizare pe familii lexicale

40, dintre care 17 dicționare de terminologie lingvistică în 9 limbi

40 000

Bulakov 2002–2005

Aproximativ 6500

197,3

Dicționar explicativ general de terminologie lingvistică

Alfabetic, cu organizare pe familii lexicale

867, dintre care 10 dicționare de terminologie lingvistică în limba rusă

Zahnitko 2012

Aproximativ 8000

91,02

Dicționar explicativ general de terminologie lingvistică

Alfabetic, cu organizare pe familii lexicale

49, dintre care 32 de dicționare de terminologie lingvistică în trei limbi

100

O situație diferită se observă în ceea ce privește comparabilitatea celor mai complete dicționare de terminologie lingvistică (DTL) est-slave de tip traducător și enciclopedic. Nivelul comparabilității lor poate fi apreciat pe baza diferențelor existente între caracteristicile principale ale DTL est-slave de tip traducător și enciclopedic. În special, caracteristicile principale ale celor mai complete DTL de tip traducător din Belarus, Rusia și Ucraina sunt prezentate în Tabelul 2.

Вячеслав Щербин

Толковые словари лингвистической терминологии в восточнославянских странах: сравнительный анализ

Tabelul 2. Date sintetice despre cele mai complete DTL est-slave de tip traducător

Datele sintetice prezentate în Tabelul 2 despre cele mai complete DTL est-slave de tip traducător arată că există diferențe destul de importante între aceste dicționare: 1) în ceea ce privește numărul de intrări; 2) în ceea ce privește volumul exterior; 3) în ceea ce privește apartenența tipologică a DTL comparate; 4) în ceea ce privește principiile organizării lor textuale. Aceste diferențe determină nivelul relativ scăzut de comparabilitate a datelor privind DTL est-slave de tip traducător.

La rândul lor, caracteristicile principale ale celor mai complete DTL enciclopedice publicate în Belarus, Rusia și Ucraina sunt prezentate în Tabelul 3.

Datele sintetice prezentate în Tabelul 3 despre numărul de intrări și volumul exterior al DTL enciclopedice est-slave evidențiază, de asemenea, discrepanțe cantitative importante între aceste DTL enciclopedice în privința indicatorilor selectați. La discrepanțele cantitative menționate între DTL analizate se pot adăuga informații de ordin calitativ, care arată, de exemplu, următoarele: 1) dintre cele 517 articole enciclopedice incluse în enciclopedia belarusă (БМЭ 1994), 143 sunt dedicate unor personalități cunoscute din rândul lingviștilor și scriitorilor, adică au caracter nonterminologic. În mod similar, dintre cele 1797 de articole incluse în enciclopedia ucraineană (УМЕ 2000), în 438 sunt prezentate per-

Terminologija | 2014 | 21

Tabelul 3. Date sintetice despre cele mai complete DTL enciclopedice publicate în Belarus, Rusia și Ucraina

Denumirile DTL (abrev.)Caracteristicile DTL enciclopedice est-slaveNumărul de intrăriVolum exterior (în coli editoriale)Numărul de volumeTipul dicționaruluiPrincipiul organizării textualeTiraj (număr de exemplare)ЛЭС 1990700162,931DTL enciclopedic generalAlfabetic150 000РЯЭ 199869698,141DTL enciclopedic specializatAlfabetic50 000БМЭ 1994517111,371DTL enciclopedic specializatAlfabetic10 000УМЕ 2000179798,141DTL enciclopedic specializatAlfabetic5000

sunt prezentate personalități din rândul lingviștilor ucraineni și străini; 2) БМЭ 1994 și УМЕ 2000 nu conțin indici tematico-terminologici care ar permite stabilirea numărului total de termeni lingvistici utilizați în articolele lor enciclopedice. Spre comparație: în dicționarul enciclopedic rus (ЛЭС 1990), 1) toate cele 700 de articole pe care le conține sunt consacrate termenilor, adică nu include deloc personalități; 2) indicele terminologic anexat la ЛЭС 1990 cuprinde aproximativ 6000 de termeni lingvistici; un indice similar din РЯЭ 1998 conține, de asemenea, câteva mii de termeni. Există diferențe calitative importante între DTL comparate: cel belarus (БМЭ 1994), cel rus (РЯЭ 1998) și cel ucrainean (УМЕ 2000), care sunt enciclopedii de lingvistică belarusă, rusă și, respectiv, ucraineană, și DTL enciclopedic rus (ЛЭС 1990), care are caracter general lingvistic; în special, tocmai caracterul general lingvistic al ЛЭС 1990 explică faptul că în acesta este inclusă «pe larg nomenclatura lingvistică, în primul rând glotonimele: limbile lumii

Вячеслав Щербин

Толковые словари лингвистической терминологии в восточнославянских странах: сравнительный анализ

sunt prezentate atât ca articole separate, cât și într-un foarte amplu „Index al limbilor lumii” (aproximativ 2500) (Куликова, Салмина 2002: 76). Toate diferențele menționate mai sus demonstrează nivelul insuficient de comparabilitate al dicționarelor enciclopedice de terminologie lingvistică (DET) est-slave comparate, ceea ce împiedică folosirea lor ca surse terminografice pentru realizarea unei analize comparative corecte din punctul de vedere al comparabilității.

Dacă problema stabilirii celor mai comparabile DET est-slave poate fi considerată, în mare măsură, rezolvată (în continuare vor fi examinate drept atare cele mai ample DET explicative publicate în Belarus, Rusia și Ucraina), metoda însăși de realizare a analizei lor comparative ridică încă numeroase întrebări. În opinia noastră, analiza comparativă a DET explicative est-slave se efectuează cel mai bine prin utilizarea tehnicii lecturii paralele a dicționarelor, elaborată și testată de academicianul AȘR O.N. Trubaciov. Cercetătorul rus a ajuns la formele contemporane de utilizare a acestei tehnici „de-a lungul multor ani, comparând dicționare de limbi și tipuri diferite și perfecționând treptat metodologia studierii lor comparative” (Щербин 2007: 13). Pornind de la identificarea (în scopul evaluării comparative din recenziile sale de dicționare) doar a unor elemente structurale ale dicționarelor examinate – numărul total al unităților-titlu, formele lor derivate, definițiile, caracteristicile destinatarilor etc. –, O.N. Trubaciov a ajuns ulterior „la propriu-zisa «lectură paralelă», adică la caracterizarea contrastivă a: a) scopurilor pe care le servesc dicționarele examinate; b) principiilor care stau la baza lor; c) metodelor folosite de compilatori în procesul elaborării acestor dicționare. Au fost comparate, de asemenea, macro- și microstructura dicționarelor, utilitatea lor științifică, componența lexicului inclus în nomenclatură, măsura în care abordările folosite în dicționare corespund tradiției slavistice existente, apartenența lingvistică a dicționarelor comparate, precum și legitimitatea folosirii de către compilatori a unor parametri lexicografici (de exemplu, cuvintele de trimitere)” (Щербин 2007: 14).

Bazându-ne pe contribuțiile metodologice ale lui O.N. Trubaciov privind utilizarea tehnicii lecturii paralele a dicționarelor, vom începe cu analiza comparativă a nomenclaturilor dicționarelor explicative est-slave

Terminologija | 2014 | 21

de terminologie lingvistică. Pentru ca materialul să fie ușor de examinat, repertoriul de intrări din trei dicționare suficient de ample a fost limitat la studiul comparativ al termenilor lingvistici care încep cu literele А, Р, Я (alegerea termenilor care încep cu aceste litere a fost determinată de dorința de a examina un eșantion suficient de reprezentativ al lexicului inclus în nomenclatură, selectat din partea inițială, mediană și finală a dicționarelor comparate). Rezultatul final al studiului comparativ al nomenclaturilor celor trei DET explicative est-slave a fost alcătuirea unor indici cumulativi ai termenilor de nomenclatură din aceste dicționare pentru literele А (cuprinde 995 de unități), Р (cuprinde 762 de unități), Я (cuprinde 58 de unități). În ansamblu, acești indici cumulativi acoperă aproape 10% din materialul de nomenclatură al DET explicative est-slave comparate, fiind, prin urmare, suficient de reprezentativi din punct de vedere statistic.

Analiza comparativă a conținutului indicilor cumulativi ai termenilor de nomenclatură din cele trei DET explicative est-slave (pentru literele А, Р, Я) a permis identificarea următoarelor:

1) termenii lingvistici aproape pe deplin echivalenți (prin caracteristicile lor formale și de conținut) sunt: a) doar 4,8% din componența indexului cumulativ al termenilor de nomenclatură din toate cele trei DET explicative est-slave pentru litera А (аббревиатура, аббревиация, абзац, аблатив, аблаут, абсорбция, агенс, аграфия, адаптация, адвербиализация, адстрат, аканье/аканья, аккомодация, акузма, акут, акцент, акцентология, акцентуация, алалия, алексия, алфавит, альтернант, альтернация, амбивалентный, анаграмма, анаколуф, анализ, аналитизм, аналогия, анафора, англицизм, антесе-дент, антитеза, антиципация, антонимия, антономазия, антропонимика, аорист, аподозис, апостроф, арго, ареал, артикль, артикуляция, архетип, асиндетон, атрибут, афазия — în total 48 de termeni comuni); b) doar 1,7% din componența indexului cumulativ al termenilor de nomenclatură pentru litera Р (редукция, редупликация, реконструкция, рекурсия, релевантный, рема, референт, речение/речення, ритм, ритмика, ритмомелодика, риторика, ряд — în total 13 termeni comuni); c) în indexul cumulativ al termenilor de nomenclatură pentru litera Я lipsesc cu desăvârșire termenii lingvistici echivalenți ca formă și sens;

2) echivalența aproape deplină (ca formă și sens) a termenilor lingvistici este reprezentată mult mai amplu în două dintre

Вячеслав Щербин

Толковые словари лингвистической терминологии в восточнославянских странах: сравнительный анализ

cele trei DET explicative est-slave examinate (12,4% din componența indexului cumulativ al termenilor de nomenclatură din toate cele trei DET explicative est-slave pentru litera А; 7,3% din componența indexului cumulativ al termenilor de nomenclatură pentru litera Р și 27,6% din componența indexului cumulativ pentru litera Я).

Mai mult, cel mai mare număr de perechi de termeni echivalenți a fost identificat în dicționarele rus și belarus (Ахманова 1969 și Булахов 2002), deoarece în ambele dicționare este prezentată, în primul rând, terminologia lingvistică de limbă rusă: a) 7,4% din componența indexului cumulativ al termenilor de nomenclatură din DET explicative est-slave pentru litera А (абруптив, абсолютов, абсолютный, абстрактное значение, автоматическая альтернация, авторская речь, агглютинативный, агглютинация, адвербиальный, адъективация, адъективирование, адъективированный, адъективный, азбука, аккузатив, акустический, акутовый, акцентный, акцентуационный, аллатив, аллегория, аллитерация, аллитерирующий, алфавитный, альвеолярный, аморфные языки, аморфный, амфибрахий, анакруза, аналитико-синтетический, аналитический, аналогисты, аналогический, анафорический, аномалисты, аномалия, аномальный, антецедентный, антропофоника, антропофонический, анусвара, аппозитивный, аппозиционный, аппозиция, арготивческий, артикулятор, артикуляционный, архаизация, архаизирующий, архаизм, архаический, асемантический, аспирация, аспирированный, ассимиляция, ассимиляттивный, ассимиляция, ассоциация, атематический, атрибутивно-предикативный, атрибутивный, аттракция, аугмент, ауслаут, афористический, аффективный, аффикс, аффиксальный, аффиксация, аффилиация, аффриката, ахлаут, ахронистический, ахронический, ахрония – în total 74 de termeni comuni); b) 4,6% din componența indexului cumulativ al termenilor de nomenclatură pentru litera Р (равносложный, равноударенный, раздвоение, раздел интонационный, разделительный, различительный, разложение, размер, разносклоняемость, разносклоняемый, разностильный, раскатистый, расподобление, расположение, распределение, распределительный, распространение, распространенный, раствор, растяжение, расчлененный, расширение, расщепление фонемы, реализация, реальное значение, регрессивный, резонатор, резонаторный, результативный, рекурсивный, релевантность, релятивный, речевой, речь, ритмический, ритмомелодический, риторический, рифма, род, родительный падеж, родовой, родословное древо, родство

Terminologija | 2014 | 21

limbi, rotacism, rună, rând – în total 46 de termeni comuni); c) 20,7% din componența indexului consolidat al termenilor incluși în liste, la litera Я (limbă, limbă-sursă, limbă-obiect, studiul limbii, lingvistic, lingvistic, lingvistică, limbă-bază, limbă-intermediar, lingual, iakanie, iamb – în total 12 termeni comuni).

Un număr semnificativ mai mic de termeni lingvistici complet echivalenți (ca formă și sens) este reprezentat în listele dicționarelor explicative de terminologie lingvistică (DTL) rus și ucrainean (Ahmanova 1969 și Zagnitko 2012): a) 3,2% din componența indexului consolidat al termenilor incluși în listele DTL explicative est-slave, la litera А (automatism, agent, agramatism, adecvat, aditiv, adlativ, admirativ, acronim, activ, actualizare, americanism, amfibolie, anadiploză, anastrofă, anacronism, enjambament, annominare, anticlimax, antimetabolă, antinomii ale structurii gramaticale, antiptoză, antistrofă, antifrază, apelativ, apokoinou, apocopă, argotisme, lingvistică areală, arhiphonemă, asemantic, aspect, atlas dialectologic – în total 32 de termeni comuni); b) 0,5% din componența indexului consolidat al termenilor incluși în liste, la litera Р (reprise, refren, rondel, rondo – în total 4 termeni comuni); c) 3,5% din componența indexului consolidat al termenilor incluși în liste, la litera Я (structuri nucleare/structuri nucleare, nucleul enunțului/nucleul enunțului – în total 2 termeni comuni).

În sfârșit, cel mai mic număr de termeni lingvistici complet echivalenți (ca formă și sens) este reprezentat în listele DTL explicative belarus și ucrainean (Bulahov 2002-2005 și Zagnitko 2012): a) 1,3% din componența indexului consolidat al termenilor incluși în listele DTL explicative est-slave, la litera А (abracadabra, abstracție, abecedar, vocabular activ, acustică, acuiedență, amplitudine, antroponim, antroponimie, apostrofă, fonetică articulatorie, aspectologie, aforism – în total 13 termeni comuni); b) 0,8% din componența indexului consolidat al termenilor incluși în liste, la litera Р (rezonanță, replică, referință, reflex, reflexie, rusificare – în total 6 termeni comuni); c) 3,5% din componența indexului consolidat al termenilor incluși în liste, la litera Я (nivel, jat – în total 2 termeni comuni);

3) cea mai importantă parte a conținutului indicilor consolidați ai termenilor incluși în listele celor trei DTL explicative est-slave (la literele А, Р, Я) o constituie termenii lingvistici reprezentați doar într-unul dintre cele trei DTL explicative examinate.

Вячеслав Щербин

Толковые словари лингвистической терминологии в восточнославянских странах: сравнительный анализ

În același timp, liderul evident, dintre cele trei DTL explicative est-slave comparate, după numărul de termeni lingvistici „specifici” (adică fără echivalente complete în alte dicționare) este dicționarul ucrainean (Zagnitko 2012). În special, la litera А, acest dicționar include 390 de termeni lingvistici care nu au echivalente complete (ca formă și sens) în alte DTL est-slave (абдукція, абіонім, абонімінація, абревійоване ім’я, абрупція, абсолютний кінець слова, абсолютний початок слова, абсолютний час, абсолютні синоніми, абстрактна лексика, абстрактне мислення, абстрактні іменники, абузія, ас-з dolby digital, аверсія, автокаталіз, автокомунікація, автологія, автоматичний (машинний) переклад, автоматичний словник, автоном, автор, автор-функція, авторизатор, авторизація și alți termeni lingvistici ucraineni). În ansamblu, acești termeni cu specific național reprezintă 39,2% din componența totală a indexului consolidat al termenilor incluși în listele DTL explicative est-slave, la litera А.

В свою очередь, на букву Р в украинском словаре (Загнітко 2012) выявлены 372 лингвистических термина, не имеющие полных (по форме и значению) эквивалентов в других восточнославянских СЛТ (радиксоїди, рамка перформативна, рамка відмінкова, рамплісаж, ра-ритив, раса, рацея, реактивний мовленнєвий акт, реакція, реакція пер-локутивна, реалізація грамем імплікативна, реалізовані норми и др.). В совокупности эти национально специфические украинские термины составляют 48,5% содержания сводного индекса реестровых терминов восточнославянских толковых СЛТ на букву Р.

Наконец, на букву Я в рассматриваемом СЛТ (Загнітко 2012) идентифицировано 14 лингвистических терминов и номенов, не имеющих полных эквивалентов в белорусском и русском СЛТ (явний контекст, ядро лінгвокультурологічного поля, язичок маленький (увула), як емфатична придієслівна, як початкова розповідна, як…, так і… градаційний розмовний, який так (який тут) емоційна, якийсь емоційний, якийсь емфатичний, якість міжмовної комунікації, якість мовлення, якості мовлення комунікативні, ясність мовлення/ясність мови, я-текст). Эти украинские термины и номены составляют 24,3% содержания сводного индекса реестровых терминов восточнославянских толковых СЛТ на букву Я.

Terminologija | 2014 | 21

На втором месте после украинского СЛТ (Загнітко 2012) по количеству лингвистических терминов, не имеющих полных эквивалентов в составе других восточнославянских ЛСТ, идет белорусский словарь (Булахов 2002–2005). В частности, на букву А в нем представлено 237 «уникальных» терминов (абс̧еда, аблативный/аблятивный, аблаутный, абсолютная конструкция, абсорбировать, абстрагировать, абстрактная единица, абстрактное слово, абстрактно-семантический принцип, абстрактно-собирательное имя, абстрактность, авеста и др.), которые в совокупности составляют 23% всего состава сводного индекса реестровых терминов восточнославянских толковых СЛТ на букву А. Далее, на букву Р в белорусском словаре содержится 201 лингвистический термин, не имеющий полных эквивалентов в других рассматриваемых словарях (равногласный, равнозвучащий, равнозначащий/ равнозначующий, равнозначный, равносложность, разбирание, разбор, разветвление, развиваться/ развиться, развитие, разговаривать, разговор, разговорная речь, разговорно и др.), удельный вес которых в сводном индексе реестровых терминов восточнославянских толковых СЛТ на букву Р составляет 26,2%. Наконец, на букву Я в белорусском словаре выявлено 18 исторически ориентированных, «самобытных» терминов (язык-жаргон, языковед/языковеды, языкоиспытатель, языкоисследование, языкоисследователь, языкосравнение, языкотворчество, языкоучение, язык-первоисточник, язык-потомок, язык-предок, язык-примитив, язык-родоначальник, язычно-небный, яканье-иканье, якать, якающий, якутский язык), доля которых в сводном индексе реестровых терминов восточнославянских толковых СЛТ на букву Р доходит до 31%.

Pe locul al treilea dintre DTL explicative est-slave comparate, după numărul termenilor lingvistici fără echivalente complete în listele altor dicționare, se situează dicționarul lui O.S. Ahmanova. Astfel, la litera А, acesta include 197 de termeni învechiți și rar utilizați, care nu se găsesc în listele altor DTL explicative est-slave (bază ablaută, abruptiv, absolut, propoziție absolută fără subiect, întrebare absolută, relevanță abstractivă, acțiune abstractă, propoziție abstractă, substantive abstracte, forme abstracte, verb abstract, sunet abstract și altele), care, în ansamblu,

Вячеслав Щербин

Толковые словари лингвистической терминологии в восточнославянских странах: сравнительный анализ

reprezintă aproape 20% din conținutul indexului consolidat al termenilor incluși în listele DTL explicative est-slave, la litera А. În continuare, la litera Р, dicționarul lui O.S. Ahmanova numără 120 de termeni lingvistici fără echivalente complete în listele altor DTL explicative est-slave (echilibru dinamic, diftong echilibrat, cuvinte omofone, cuvinte sinonime, opoziție echivalentă, cuvinte echivalente, omonimie, terminație identică, accentuare uniformă, inteligibilitatea vorbirii și altele). Ponderea termenilor indicați depășește 15,7% din componența totală a indexului consolidat al termenilor incluși în listele DTL explicative est-slave, la litera Р. În sfârșit, la litera Я, în dicționarul lui O.S. Ahmanova au fost identificați 9 termeni fără echivalente complete în DTL belarus și ucrainean (fenomene pe cale de dispariție, fenomene în dezvoltare, nucleul diftongului, nucleu silabic, lingvistic, lingual, vocale stridente, strident, scurtare iambică). Termenii rar utilizați identificați în dicționarul lui O.S. Ahmanova reprezintă peste 15,5% din conținutul indexului consolidat al termenilor incluși în listele DTL explicative est-slave, la litera Я.

Rezultatele analizei comparative a conținutului indicilor consolidați ai termenilor incluși în listele celor trei DTL explicative est-slave (la literele А, Р, Я), realizată prin metoda lecturii paralele a dicționarelor, ne permit să tragem următoarele concluzii:

1) selecția lexicului inclus în listele DTL examinate a fost influențată cel mai mult de practica utilizării termenilor în textele științifice, de referință și didactice folosite de autorii acestor dicționare (O.S. Ahmanova, M.G. Bulahov și A.A. Zagnitko) ca surse de material terminologic la elaborarea lor. În special, consultarea de către O.S. Ahmanova a 17 DTL de tipuri diferite în 9 limbi a influențat efectiv includerea în lista dicționarului alcătuit de ea (Ahmanova 1969) a unei serii de termeni lingvistici utilizați în metalimbajul lingvisticii străine de la mijlocul secolului trecut și rar folosiți în lingvistica est-slavă contemporană (база ablaută, abruptiv, autonomiști, agma, adversiv, actum, limbi amalgamante, anudatta, anunasika și altele). Prin urmare, a fost pe deplin justificată neincluderea termenilor enumerați și a celor similari

Terminologija | 2014 | 21

termenilor împrumutați în nomenclatoarele ulterioarelor DLT est-slave (Bulahov 2002–2005 și Zagnitko 2012).

În mod similar, folosirea de către M.G. Bulahov a unui număr considerabil de texte lingvistice din secolele XVI-XIX ca bază textuală pentru Experiența unui dicționar istoric al terminologiei lingvistice ruse al său a contribuit la includerea în nomenclatorul acestui dicționar a unui întreg șir de termeni lingvistici învechiți și profesionalisme, având în principal valoare istorică (abeceda, ablautnîi, az, akalșcik, alfitar, analogiști-gramaticieni, arieuropean, audiție, cercetarea limbii, compararea limbilor, studiul limbii și altele), care, de regulă, nu sunt folosiți în DLT didactice contemporane. În sfârșit, atenția deosebită acordată de A.A. Zagnitko, autorul Dicționarului lingvisticii moderne: concepte și termeni, studierii metadialectelor (subcodurilor) celor mai noi direcții ale lingvisticii contemporane (lingvoculturologie, etnolingvistică, patolingvistică, neurolingvistică, lingvistică comunicativă, gramatică funcțională etc.) a dus la includerea în dicționarul său a numeroși termeni recenți (abionim, as-3 dolby digital, agnonime, adresantitate, aiff (audio interchange file format), comunicare axială, axiolemă, axiostemă, axon, gramatică actanțial-rol și alții) și a unor denumiri nomenclaturale specializate (inițială ce mai…, tu vulgar/tu familiar, tu de protecție, asta emfatic, asta nemulțumire colocvială, cum emfatic preverbial, cum inițial narativ, și…, și… gradativ colocvial, care așa (care aici) emoțional, vreun emoțional, vreun emfatic etc.), folosite de reprezentanții acestor direcții în lucrările lor;

2) o influență considerabilă asupra selectării lexicului pentru nomenclatorul DLT est-slave explicative a avut, de asemenea, poziția metodologică adoptată de autorii acestor dicționare. În opinia lui O.S. Ahmanova, „o chestiune foarte importantă este aceea a părților de vorbire cărora le aparțin sau ar trebui să le aparțină termenii lingvistici: se limitează terminologia acestui domeniu de cunoaștere la substantive sau cuprinde și adjective, verbe și alte părți de vorbire. Pentru a răspunde la această întrebare, trebuie să atragem atenția mai întâi de toate asupra faptului că, în limbile europene, sistemul substantivelor este atât de dezvoltat, iar posibilitățile de a forma substantive deverbale și substantive abstracte derivate de la baze adjectivale sunt atât de nelimita-

Вячеслав Щербин

Толковые словари лингвистической терминологии в восточнославянских странах: сравнительный анализ

te, încât inventarul terminologic de bază pentru aceste limbi poate fi epuizat pe deplin prin substantive. În ceea ce privește verbele, acestea nu sunt tipice pentru terminologia lingvistică și pot fi înlocuite cu ușurință prin substantive deverbale” (Ahmanova 1969: 11). Tocmai ca urmare a poziției metodologice adoptate de O.S. Ahmanova cu privire la caracteristicile părților de vorbire ale termenilor lingvistici, în nomenclatorul dicționarului alcătuit de ea domină fără drept de apel termenii-substantive și termenii-adjective. Includerea în nomenclatorul dicționarului său a unor prefixe izolate (allo-, verhne- și altele) constituie una dintre rarele excepții.

M.G. Bulahov adopta o poziție metodologică cu totul diferită în această privință și scria următoarele despre caracteristicile părților de vorbire ale unităților incluse în nomenclatorul dicționarului său: „Partea principală a corpusului dicționarului este alcătuită din termeni substantivali și verbali. Pe lângă aceștia, pentru a ilustra proprietățile derivative și de valență ale termenilor, în nomenclatorul dicționarului sunt introduse adjective, participii și adverbe, dacă acestea au legătură cu terminologia lingvistică” (Bulahov 2002 I 5). În deplină concordanță cu aceste concepții metodologice ale lui M.G. Bulahov, în nomenclatorul dicționarului său sunt reprezentate pe larg nu numai verbele și participiile, ci chiar și adverbele (adverbial, acustic, alfabetic, analogic, anaforic, anormal, antepozitiv, apozitiv, articulatoriu, arhaic, atributiv și altele);

3) un factor important, care a influențat în mod semnificativ selectarea lexicului pentru nomenclatoarele DLT explicative est-slave comparate, a fost înțelegerea de către autori a macrostructurii acestor dicționare. Deoarece în toate cele trei dicționare principalul mod de organizare a spațiului textual este principiul alfabetic pe cuiburi, multe depindeau de statutul acordat unui anumit termen lingvistic (statutul de unitate principală a nomenclatorului sau statutul unui termen cu un volum semantic mai restrâns, inclus în cuibul dicționarului corespunzător unității principale a nomenclatorului) și de utilizarea sau neutilizarea în dicționar a unui parametru lexicografic precum cuvântul de trimitere (articolul de trimitere). Totuși, aici trecem deja la analiza compara-

Terminologija | 2014 | 21

tivă a micro- și macrostructurii DLT explicative est-slave.

În special, studierea microstructurii, adică a structurii articolelor de dicționar din dicționarele comparate (Ahmanova 1969; Bulahov 2002–2005; Zagnitko 2012), a arătat că autorii acestor DLT au stabilit în mod diferit lista elementelor structurale obligatorii ale unui astfel de articol, în funcție de tipul articolului folosit. Dicționarul lui O.S. Ahmanova cuprinde articole de dicționar de următoarele tipuri: 1) articol-cuib de termeni; 2) articol dedicat unui singur termen; 3) articol de trimitere. Cel mai amplu este articolul-cuib de termeni, care include, de regulă, următoarele elemente structurale: a) lema, adică termenul-titlu (generic), rol îndeplinit cel mai adesea de termeni rusești dintr-un singur cuvânt (abreviatură, absolut, adaptare, akanie, analiză și altele) sau de sintagme terminologice (timpul viitor, atac intrasilabic, cazul nominativ, cazul genitiv și altele); b) echivalenți în alte limbi ai termenului-titlu (engleză, franceză, germană, spaniolă); c) definiția termenului generic; d) termeni înrudiți cu cel din titlu, cu un volum semantic mai restrâns (Abreviatură literală, Abreviatură litero-sonoră, Abreviatură sonoră și altele); e) echivalenți în alte limbi ai termenilor cu un volum semantic mai restrâns; f) definițiile termenilor cu un volum semantic mai restrâns; ё) sintagme care ilustrează folosirea termenului definit în context lingvistic (de exemplu, pentru termenul-titlu absolut sunt prezentate sintagmele ilustrative Verbe absolute. Caz absolut. Poziție absolută. Poziție absolută).

Articolul dedicat unui singur termen din dicționarul lui O.S. Ahmanova este mai puțin amplu, deoarece include următoarele elemente structurale: a) termenul-titlu, rol îndeplinit cel mai adesea de termeni rusești dintr-un singur cuvânt (abreviere, paragraf, automatism și altele) sau de sintagme terminologice (proces gramatical autonom, principiu acrofonic, propoziție amorfă și altele), mai rar de prefixe (allo-, ante-, verhne-, nijne- și altele) sau de termeni latini (abstractum pro concreto, activa tantum, media tantum, nomen agentis, pluralia tantum, singularia tantum și altele); b) echivalenți în alte limbi ai termenului-titlu (de exemplu, pentru termenii din nomencla-

Вячеслав Щербин

Толковые словари лингвистической терминологии

в восточнославянских странах: сравнительный анализ

al termenului rezonator – engl. англ. resonator, fr. resonauter, germ. Resonator, span. resonador); c) explicarea termenului-titlu (de exemplu, explicarea vocabulei rezonator are următoarea formă: „Dispozitiv sau structură naturală care rezonează la o anumită frecvență a oscilațiilor, amplificându-le”); d) ilustrații sub formă de sintagme terminologice (astfel, termenul-titlu rezonator este ilustrat prin sintagma Резонатор ротовой).

În sfârșit, forma de exprimare cea mai laconică din dicționarul lui O.S. Ahmanova o are articolul lexicografic de trimitere, care, de regulă, include doar două elemente structurale: a) termenul-titlu și b) trimiterea la un alt articol lexicografic, în care este oferită explicarea termenului respectiv. Având în vedere volumul redus al articolelor lexicografice de trimitere, vom prezenta drept exemple două asemenea articole cu structuri diferite ale trimiterii: „абстрактное действие см. действие абстрактное. абстрактное значение см. значение” (Ахманова 1969: 30).

La rândul său, repertoriul tipurilor de articole lexicografice și listele elementelor structurale incluse de acestea în dicționarul lui M.G. Bulahov prezintă diferențe semnificative (în comparație cu dicționarul lui O.S. Ahmanova). În special, componența articolelor lexicografice din SLT-ul belarus include următoarele tipuri: 1) articol lexicografic – cuib de termeni; 2) articol lexicografic consacrat unui singur termen. În timp ce articolul lexicografic – cuib de termeni poate atinge dimensiuni foarte mari (de la una până la câteva zeci de pagini de text lexicografic), articolul lexicografic consacrat unui singur termen nu depășește uneori dimensiunea unui rând standard de text lexicografic. Diferențele cantitative menționate dintre dimensiunile celor două tipuri de articole lexicografice din dicționarul lui M.G. Bulahov se explică prin listele diferite de elemente structurale prezentate în aceste articole.

Astfel, articolul lexicografic – cuib de termeni din dicționarul lui M.G. Bulahov include, de regulă, următoarele elemente structurale: a) vocabula, adică termenul-titlu (generic), rol îndeplinit de termeni monolexicali în limba rusă (аббревиатура, аблатив/аблятив, аблаутный, абстракция etc.) sau de sintagme terminologice (ассимилятивно-диссимилятивное аканье (яканье), беглый гласный (согласный), бытийное предложение etc.); b) marca gramaticală

Terminologija | 2014 | 21

care indică genul termenului (ж., м., ср.); c) explicarea sensurilor termenului-titlu (de exemplu: аббревиатура – „Prescurtare convențională a cuvintelor”); d) citate ilustrative (numărul lor variază de la un articol la altul) din sursele textuale examinate (monografii, manuale, dicționare, enciclopedii, articole științifice etc.), care oferă informații suplimentare despre conținutul conceptual al termenului-titlu (de exemplu, conținutul termenului de repertoriu абстракция este dezvăluit, printre altele, prin următorul citat din ediția a doua a cărții lui R.A. Bulatov Введение в науку о языке (Moscova, 1965, p. 219): „Gramatica operează nu cu abstracții de orice fel, ci cu abstracții ale cuvintelor și limbilor reale”); e) caracteristicile de adresare ale fiecărui citat ilustrativ utilizat; f) termeni cu un volum semantic mai restrâns, asociați termenului-titlu (de exemplu: абстракция грамматическая; абстракция лексическая; абстракция фонетическая etc.); ё) explicarea unor termeni cu un volum semantic mai restrâns (astfel, termenul сила языка din articolul lexicografic cuib consacrat termenului язык este explicat astfel: „capacitatea potențială, condiția, posibilitatea de perfecționare a limbii” (Булахов 2005 V 55). Totuși, marea majoritate a termenilor cu un volum semantic mai restrâns din dicționarul lui M.G. Bulahov rămâne fără explicație; ж) citate ilustrative din surse textuale pentru anumiți termeni cu un volum semantic mai restrâns. De exemplu, conținutul conceptual al termenului сила языка este dezvăluit, pe lângă explicație, și prin două citate ilustrative din manualul lui I.I. Davîdov Чтения о словесности (Moscova, 1837, p. 94–95) și din lucrarea sa Опыта общесравнительной грамматики русского языка (Sankt-Petersburg, 1852, p. 449). Cu toate acestea, pentru marea majoritate a termenilor cu un volum semantic mai restrâns, dicționarul lui M.G. Bulahov nu oferă citate ilustrative ample; з) caracteristicile de adresare ale fiecărui termen cu un volum semantic mai restrâns.

Articolele lexicografice consacrate termenilor individuali din dicționarul lui M.G. Bulahov au o listă considerabil mai scurtă de elemente structurale. În plus, conținutul acestei liste variază de la un articol la altul. Cea mai completă variantă a acestei liste include următoarele elemente structurale: a) vocabula, adică termenul-titlu, rol îndeplinit de termeni monolexicali în limba rusă (аббревиация,

Вячеслав Щербин

Толковые словари лингвистической терминологии в восточнославянских странах: сравнительный анализ

абецеда, абзац, абруптив etc.) sau de sintagme terminologice (абстрактная единица, абстрактное значение, абстрактное слово etc.); b) marca gramaticală care indică genul termenului; c) explicarea termenului-titlu; d) citate ilustrative din surse textuale; e) caracteristicile de adresare ale citatelor ilustrative. Cea mai scurtă variantă a acestei liste include doar două elemente structurale: a) termenul-titlu și b) caracteristicile de adresare ale acestui termen în surse textuale. Printre exemplele unor asemenea articole lexicografice extrem de concise din dicționarul lui M.G. Bulahov se numără articolele cu următorii termeni-titlu: абсолютная хронология языковых изменений, акустический аспект в изучении звуков языка, апеллятив географический, апеллятивная лексика, ритмико-интонационные отношения, ритмико-мелодическая особенность стиха, ритмико-мелодическая сторона речи, ритмико-синтаксические единицы, ритмико-синтаксический период, ритмико-синтаксическое членение, язык-жаргон, язык-источник, язык-объект, язык-первоисточник, язык-посредник, язык-потомок, язык-предок, язык-примитив, язык-родоначальник, якутский язык etc. Este limpede că utilizarea caracteristicilor de adresare ale termenilor de repertoriu în locul explicării acestora nu reprezintă, pentru un SLT de tip explicativ, un substitut echivalent.

Dicționarul lui A.A. Zagnitko are, de asemenea, particularități microstructurale proprii. În special, repertoriul articolelor lexicografice din SLT-ul ucrainean include următoarele tipuri: 1) articol lexicografic – cuib de termeni; 2) articol lexicografic consacrat unui singur termen; 3) articol lexicografic de trimitere. Articolele lexicografice – cuiburi de termeni au cel mai mare volum și includ, de regulă, următoarele elemente structurale: a) vocabula, adică termenul-titlu (generic), rol îndeplinit de termeni monolexicali în limba ucraineană (абзац, абревіація, антитеза, антоніми, аорист, архаїзми, асиміляція etc.) sau de sintagme terminologice (бібліотека електронна, варіантність літературної норми, відмінок давальний (давив) etc.); b) nota etimologică privind originea termenului-titlu: de exemplu, абзац (germ. Absatz – alineat); антоніми (gr. anti – contra și опута – nume); c) explicarea termenului-titlu (de exemplu, абревіація – „modalitate de formare a substantivelor prin abrevierea elementelor cuvintelor reunite într-o singură sintagmă”); d) termeni cu volum se-

Terminologija | 2014 | 21

volumului semantic, legate de termenul-titlu (de exemplu: абревіація ініціальна, абревіація поскладова, абревіація поскладово-слівна, абревіація змішана, абревіація телескопічна); d) definițiile termenilor cu un volum semantic mai restrâns (de exemplu: абревіація поскладово-слівна – «îmbinarea unui cuvânt întreg cu un element abreviat: зарплата – salariu, корпункт – punct de corespondență»); e) în unele articole de dicționar – cuiburi de termeni – sunt prezentate și citate ilustrative din surse textuale (de exemplu, în articolul de dicționar cuib pentru termenul антитеза, conținutul conceptual al termenului cu un volum semantic mai restrâns антитеза складна este dezvăluit cu ajutorul următorului citat dintr-o operă poetică a Linei Kostenko: «Fețe albe, albe în apa neagră, / fețele irepetabile rămân pe vecie. /În fotografiile vechi toți sunt tineri, /În fotografiile vechi morții râd»).

Un volum mai restrâns au în dicționarul lui A.A. Zahnitko articolele de dicționar pentru termeni individuali, care includ, de regulă, următorul set de elemente structurale: a) vocabula, adică termenul-titlu, reprezentat de obicei de termeni monolexicali de limbă ucraineană, latină și engleză (абдукція, абіонім, аблаут, agnomen, агнонім, аграфія, альтер-его (alter-ego), harpy, haveo-конструкції și alții), sintagme terminologizate (ас-3 dolby digital, автостереотип етнічний, адекватність семантична, азбука морзе, aiff (audio interchange file format), акомодація лінгвокультурна негативна și altele), prefixe individuale (а-, ан-, ім-, ін-, орто-, суб-, супер-, ультра-, уні-) și sufixoide (-цид); b) informația etimologică privind originea termenului (de exemplu, аблаут (germ. Ablaut – schimbarea vocalei)); c) definiția termenului-titlu (de exemplu: абіонім – «numele propriu al unei entități neînsuflețite din mediul natural sau create de om. Aici se includ toponimele, stratonomimele, cosmonimele, astronimele, antroponimele, cataiconimele, hidronimele ș.a.»); d) pentru anumiți termeni-titlu, dicționarul lui A.A. Zahnitko oferă, pe lângă o definiție concisă, o descriere enciclopedică amplă a conținutului lor conceptual (de exemplu, pentru termenii абдукція, аглютинація, алюзія, варваризм, дискурс, дреговичі și alții).

În sfârșit, cea mai scurtă listă de elemente structurale din dicționarul lui A.A. Zahnitko se găsește în articolele de dicționar cu trimitere: a) vocabula-

Вячеслав Щербин

Толковые словари лингвистической терминологии в восточнославянских странах: сравнительный анализ

lă, adică termenul-titlu și b) trimiterea la un alt articol de dicționar, în care este definit termenul respectiv (de exemplu: абревійоване ім’я – vezi: ім’я абревійоване).

Astfel, caracteristicile microstructurale ale dicționarelor explicative de terminologie lingvistică (DTL) est-slave diferă considerabil: a) în ceea ce privește tipurile de articole de dicționar utilizate; b) în ceea ce privește numărul și varietatea elementelor structurale incluse în astfel de articole; c) în ceea ce privește volumul mediu al articolelor de dicționar cuib (cele mai compacte sunt articolele din dicționarul lui O.S. Ahmanova, iar cele mai ample – din dicționarul lui M.G. Bulahov). Totuși, cele mai semnificative diferențe dintre DTL explicative est-slave comparate au fost identificate nu la nivelul microstructurii, ci al macrostructurii acestor dicționare. În acest sens, am înțeles macrostructura (sau macrocompoziția) DTL comparate în sens larg, urmându-l pe S.V. Grinev-Grinevici: «De domeniul macrocompoziției, adică al formării macrostructurii dicționarului, țin chestiuni precum alegerea principiului de prezentare (aranjare) a lexicului, stabilirea componenței părților principale ale dicționarului, precum și a modalităților de prezentare în dicționar a unităților pluriverbale (sintagmelor terminologice), precum și a unităților polisemantice și omonime» (Grinev-Grinevici 2009: 39).

În pofida spectrului excesiv de larg de chestiuni atribuite domeniului macrocompoziției dicționarului, principiul fundamental de organizare a spațiului textual al acestuia joacă de obicei rolul-cheie în determinarea tipului de macrostructură (alfabetic, tematic, cronologic, numeric ș.a.). Autorii tuturor celor trei DTL explicative est-slave indică ordonarea alfabetică a materialului de inventar drept principiul fundamental de prezentare a lexicului terminologic descris (Ahmanova 1969: 21; Bulahov 2002 I 5; Zahnitko 2012 I 7). Totuși, trebuie reținut că «ordinea alfabetică a articolelor de dicționar... poate fi continuă, când fiecare vocabula – unitate lexicală care urmează să fie descrisă în dicționar – are propriul articol, iar toate articolele sunt dispuse în ordine strict alfabetică, sau cuibărită, când un singur articol de dicționar poate reuni informații despre mai multe vocabule înrudite» (Grinev-Grinevici 2009: 40).

Terminologija | 2014 | 21

5 5

Întrucât în toate cele trei DTL explicative est-slave se utilizează alternativ atât ordonarea alfabetică continuă a vocabulilor, cât și ordonarea alfabetică în cuiburi, este oportun să vorbim despre un principiu mixt, alfabetic-cuibărit, de organizare a spațiului textual al DTL est-slave comparate. Mai mult, după cum a arătat cercetarea noastră, principalele diferențe dintre DTL explicative analizate sunt determinate tocmai de abordările autorilor, diferite, privind utilizarea principiului mixt, alfabetic-cuibărit, de prezentare a unităților terminologice. În particular, am identificat divergențe importante între DTL est-slave comparate în funcție de doi parametri: a) ponderea articolelor de dicționar cuib în numărul total al articolelor de dicționar examinate (pentru literele А, Р, Я) în DTL analizate; b) numărul mediu de vocabule (termenul generic și termenii asociați cu un volum semantic mai restrâns) incluse într-un singur cuib de dicționar de către diferitele DTL est-slave.

Astfel, dicționarul lui O.S. Ahmanova conține 339 de articole de dicționar la litera А, dintre care 75 (sau 22,1%) sunt cuiburi de dicționar. Cele mai ample articole de dicționar cuib (în această categorie au fost incluse cuiburile care reunesc 10 sau mai multe vocabule) au următorii termeni-titlu (generici): абсолютный – 28 de vocabule, анализ – 17, артикль – 14, артикуляция – 13, ассимиляция – 11, атрибутивный – 10, аффикс – 11. În medie, într-un cuib de dicționar la litera А din dicționarul lui O.S. Ahmanova sunt definiți 4,6 termeni, inclusiv termenul generic.

La rândul său, dicționarul lui O.S. Ahmanova cuprinde 175 de articole de dicționar la litera Р, dintre care 43 (adică 24,6%) pot fi considerate cuiburi de dicționar. Cele mai ample cuiburi de dicționar aparțin următorilor termeni generici care încep cu litera Р: речевой – 20 de vocabule, речь – 44, род – 12, родительный падеж – 31. În medie, într-un cuib de dicționar sunt definiți 5,6 termeni, inclusiv termenul generic.

În sfârșit, dicționarul lui O.S. Ahmanova cuprinde 21 de articole de dicționar la litera Я, dintre care trei (adică 14,3% din numărul total) sunt cuiburi de dicționar. Cele mai ample cuiburi de dicționar au doi termeni-titlu: язык – 91 de vocabule și языковой – 10. În medie, într-un cuib de dicționar la litera Я sunt definiți 35 de termeni, inclusiv termenul generic.

Вячеслав Щербин

Толковые словари лингвистической терминологии в восточнославянских странах: сравнительный анализ

Deoarece variația datelor cantitative pentru cei doi parametri analizați în articolele dicționarului lui O.S. Ahmanova la literele А, Р, Я este foarte mare, este util să ne orientăm după valorile agregate ale acestor indicatori, adică cele calculate pentru întregul ansamblu al articolelor de dicționar analizate la literele А, Р, Я. Volumul total al acestui ansamblu a fost de 535 de articole de dicționar, dintre care 121 (adică 22,6% din totalul articolelor) pot fi considerate cuiburi lexicografice. Astfel, ponderea cuiburilor lexicografice în totalul articolelor analizate din dicționarul lui O.S. Ahmanova este considerabil mai mică decât valoarea indicată pentru acest dicționar de I.S. Kulikova și D.V. Salmina: «...aproximativ jumătate dintre articole sunt construite după principiul cuibului, adică includ termeni compuși derivați din lema articolului, cu un volum semantic mai restrâns» (Kulikova, Salmina 2002: 79). În medie, într-un cuib lexicografic la literele А, Р, Я din dicționarul lui O.S. Ahmanova sunt explicate 5,7 termeni, inclusiv termenul generic.

La examinarea articolelor dicționarului lui M.G. Bulahov la literele А, Р, Я au fost identificate valori cantitative cu totul diferite pentru parametrii menționați (ponderea articolelor lexicografice de tip cuib și numărul mediu de leme într-un cuib lexicografic). Astfel, la litera А, dicționarul cuprinde 381 de articole, dintre care 151 sunt cuiburi lexicografice, reprezentând 38,8% din numărul total al articolelor examinate. Cele mai mari cuiburi lexicografice de la litera А au următoarele leme: адъективный – 19 leme, азбука – 24, азбучный – 10, аканье/акание – 42, акающий – 50, акустический – 50, акцент – 47, акцентный – 22, акцентологический – 20, акцентология – 11, акцентуация – 26, алфавит – 95, алфавитный – 18, анализ – 16, аналитический – 20, аналогический – 14, аналогия – 47, аорист – 93, аппозитивный – 13, арго – 39, арготический – 12, артикулировать – 12, артикуляционный – 28, артикуляция – 178, архаизм – 43, архаический – 31, ассимиляция – 53, ассоциативный – 13, ассоциация – 88, атрибут – 37, атрибутивно-предикативный – 11, атрибутивность – 13, атрибутивный – 27, аффикс – 28, аффриката – 39. În medie, într-un cuib lexicografic sunt reprezentate informații despre 11,5 termeni diferiți, inclusiv termenul generic.

La rândul ei, la litera Р, dicționarul lui M.G. Bulahov cuprinde 263 de articole lexicografice, dintre care 96 (adică 36,5% din numărul total

Terminologija | 2014 | 21

de articole la litera Р) sunt cuiburi lexicografice. Cele mai mari cuiburi lexicografice se găsesc la următoarele leme: разговор – 65 de leme, разговорный – 36, рефлекс – 122, рефлексация – 18, рецессия – 15, речевой – 181, речение – 188, речь – 894, ритм – 18, ритмический – 46, ритмичность – 10, риторика – 45, риторический – 37, рифма – 34, род – 86, родительный падеж – 93, родовой – 37, рукописный – 16, рукопись – 168, русизм – 20, русификация – 12, русский язык – 32. În medie, într-un cuib lexicografic la litera Р sunt cuprinse informații despre 25,7 termeni, inclusiv termenul generic.

În sfârșit, la litera Я, dicționarul lui M.G. Bulahov cuprinde 32 de articole lexicografice, dintre care 14 sunt cuiburi lexicografice (adică 34,4% din numărul total de articole la litera Я). Printre cele mai mari cuiburi lexicografice se numără articolele cu următoarele leme: язык – 5211 leme, языковед/языковеды – 18, языковедение – 25, языковой – 595, языкознание – 46, яканье – 29. În medie, într-un cuib lexicografic la litera Я sunt prezentate informații despre 73,5 termeni, inclusiv termenul generic. La calcularea numărului mediu de leme dintr-un cuib lexicografic la litera Я, datele cantitative ale cuibului lexicografic pentru conceptul язык nu au fost luate în considerare în mod deliberat. Acesta, atât prin întinderea sa fizică (80 de pagini de text lexicografic), cât și prin numărul lemelor incluse (5211 termeni cu un volum semantic mai restrâns decât termenul generic язык), reprezintă, în opinia noastră, un dicționar specializat dedicat unui singur concept, inclus în componența unui alt dicționar.

După cum arată datele cantitative prezentate pentru cei doi parametri analizați în dicționarul lui M.G. Bulahov, variația acestora de la o literă la alta este, de asemenea, foarte mare: a) pentru primul parametru (ponderea cuiburilor lexicografice în numărul total de articole lexicografice), variația la literele А, Р, Я este, respectiv, 38,8%; 36,5% și 34,4%; b) pentru al doilea parametru (numărul mediu de leme într-un cuib lexicografic), variația datelor cantitative de la o literă la alta este și mai mare: 11,5 leme; 25,7 și 73,5. Prin urmare, am calculat valorile agregate ale indicatorilor analizați pentru întregul ansamblu de articole lexicografice la literele А, Р, Я. Volumul total al acestui ansamblu din dicționarul lui M.G. Bulahov a fost de 676 de articole lexicografice, dintre care 258 (adică 38,2% din numărul total de articole din ansamblu) sunt cuiburi lexicografice. În medie, într-un cuib lexicografic...

Вячеслав Щербин

Толковые словари лингвистической терминологии в восточнославянских странах: сравнительный анализ

... (pentru ansamblul articolelor lexicografice la literele А, Р, Я), dicționarul lui M.G. Bulahov prezintă informații despre 19,1 termeni, inclusiv termenul generic. Dacă extrapolăm aceste valori medii la volumul integral al dicționarului lui M.G. Bulahov, calcule simple permit estimarea numărului total de leme (termeni-titlu și termenii asociați acestora, cu un volum semantic mai restrâns) cuprinse în dicționar. Conform calculelor noastre, acesta se ridică la aproximativ 60 de mii de unități terminologice.

La examinarea articolelor dicționarului lui A.A. Zahnitko la literele А, Р, Я au fost identificate valori cantitative și mai impresionante pentru parametrii macrostructurali. Astfel, la litera А, dicționarul cuprinde 489 de articole, dintre care 13 (sau 2,7% din numărul total la această literă) sunt cuiburi lexicografice. Cele mai mari dintre acestea sunt articolele lexicografice cu următorii termeni de inventar: антонимы – 11, аорист – 24, асиміляція – 17, афікс – 10, афоризм – 12. În medie, într-un cuib lexicografic sunt explicați 8,1 termeni, inclusiv termenul generic.

La rândul ei, la litera Р, dicționarul lui A.A. Zahnitko cuprinde 394 de articole lexicografice, dintre care 26 sunt cuiburi lexicografice, reprezentând 6,6% din numărul total de articole la litera Р. Cele mai mari cuiburi lexicografice au următoarele leme: речення багатокомпонентне складне – 10 leme, речення неповне – 12, речення односкладне – 13, речення складнопідрядне нерозчленованої структури – 19, речення складнопідрядне розчленованої структури – 13, речення складносурядне закритої структури – 10, рівні мови – 11. În medie, într-un cuib lexicografic la litera Р sunt explicați 6,5 termeni, inclusiv termenul generic.

În sfârșit, la litera Я, dicționarul lui A.A. Zahnitko cuprinde 18 articole lexicografice, printre care nu există cuiburi lexicografice. Având în vedere variația foarte mare de la o literă la alta a valorilor cantitative ale indicatorilor analizați în dicționarul lui A.A. Zahnitko (pentru primul parametru – 2,7%; 6,6% și 0,0%; pentru al doilea parametru – 8,1 termeni; 6,5 și 0,0), au fost calculate valorile agregate ale indicatorilor pentru întregul ansamblu de articole lexicografice la literele А, Р, Я din dicționarul lui A.A. Zahnitko. Volumul total al acestui ansamblu a fost de 902 articole lexicografice, dintre care 39 (adică 4,3% din volumul întregului ansamblu) sunt cuiburi lexicografice. În medie, într-un cuib lexicografic la literele А, Р, Я sunt explicați 7,1 termeni, inclusiv termenul generic.

Terminologija | 2014 | 21

Pentru claritate, datele cantitative privind parametrii macrostructurali analizați în cele trei dicționare terminologice explicative (DTE) est-slave comparate sunt prezentate în Tabelul 4.

Tabelul 4. Date sintetice privind caracteristicile macrostructurale ale dicționarelor terminologice explicative est-slave

Denumirea DTE (prescurtat)

Caracteristicile macrostructurale ale dicționarelor terminologice explicative est-slave

Ponderea articolelor cu grupuri lexicale în DTE explicative (în%)

Numărul mediu de cuvinte-titlu într-un articol cu grup lexical din DTE explicative

Articole la A

Articole la R

Articole la Я

Articole la A, R, Я

Articole la A

Articole la R

Articole la Я

Articole la A, R, Я

Ahmanova 1969

22,1

24,6

14,3

22,6

4,6

5,6

35,0

5,7

Bulahov 2002-2005

38,8

36,5

34,4

38,2

11,5

25,7

73,5

19,1

Zahnitko 2012

2,7

6,6

0,0

4,3

8,1

6,5

0,0

7,1

Analizând conținutul Tabelului 4, se poate concluziona că caracteristicile macrostructurale ale celor mai complete dicționare explicative de terminologie lingvistică (DTL) est-slave (în funcție de ponderea articolelor grupate în familii lexicale în numărul total de articole și de numărul mediu de intrări într-o familie lexicală) diferă semnificativ. Aceste diferențe sunt completate de faptul că autorii DTL est-slave explicative comparate au adoptat abordări diferite în stabilirea statutului anumitor termeni ca termeni-titlu (generici), precum și a tipului articolelor lor din dicționare.

De exemplu, O.S. Ahmanova considera că „deși termeni precum «algoritm», «calcul», «matrice», «entropie» etc. se întâlnesc acum în unele stiluri ale literaturii lingvistice, ei nu pot fi în niciun caz considerați parte a metalimbajului lingvisticii și nu există niciun temei pentru a-i include în acest dicționar” (Ahmanova 1969: 8). Totuși, după cum remarcă pe bună dreptate I.S. Kulikova și D.V. Salimina, „în ultimii 10 ani, chipul lingvisticii s-a schimbat considerabil” (Kulikova,

Вячеслав Щербин

Толковые словари лингвистической терминологии в восточнославянских странах: сравнительный анализ

Салмина 2002: 74), и в более современном словаре А.А. Загнитко уже представлены следующие заголовочные термины: алгоритм, ентропія, ентропія повідомлення, матриця, матриця контекстна, матриця метропитмічна, матриця спілкування, матриця рольова.

O altă diferență constă în faptul că autorii DTL est-slave comparate au ales tipuri diferite de articole de dicționar pentru unul și același termen-titlu și pentru derivatele acestuia. De exemplu, în dicționarul lui O.S. Ahmanova și în cel al lui M.G. Bulahov, termenul-titlu (generic) словарь și termenii cuprinși în acesta, cu un volum semantic mai restrâns (Словарь двуязычный; Словарь диалектологический; Словарь дифференциальный; Словарь идеологический etc.), sunt prezentați într-o singură familie lexicală a termenului словарь. În dicționarul lui A.A. Zahnitko se folosește o abordare cu totul diferită, întrucât repertoriul său cuprinde un întreg „tufiş” de articole de dicționar pentru termenul-titlu (generic) словник și derivatele acestuia: словник; словник авторський; словник активний; словник аналогічний; словник антропоцентричний etc.

În DTL est-slave comparate, un alt termen-titlu (generic), precum грамматика, și derivatele sale sunt, de asemenea, tratate în moduri diferite. Astfel, în dicționarul lui O.S. Ahmanova, într-o singură familie lexicală a termenului грамматика sunt definite atât termenul generic, cât și termenii cuprinși în acesta, cu un volum semantic mai restrâns (Грамматика академическая; Грамматика античная; Грамматика ассоциативная; Грамматика внешняя; Грамматика внутренняя; Грамматика всеобщая; Грамматика дескриптивная etc.; în total, 25 de termeni derivați).

La rândul său, în dicționarul lui M.G. Bulahov, termenul-titlu menționat și unii dintre derivații săi sunt definiți în articole separate, ordonate alfabetic după primul cuvânt din componența termenului: аналитическая грамматика; всеобщая грамматика; генеративная грамматика; грамматика; историческая грамматика русского языка; контрастивная грамматика; логико-семантическая грамматика; спекулятивная грамматика; философская грамматика. În plus, în familia lexicală a termenului-titlu грамматика sunt furnizate trimiteri la încă 60 de termeni cu un volum semantic mai restrâns (Академическая грамматика; Атомистическая грамматика; Критическая грамматика; Научная грамматика; Нормативная грамматика; Описательная грамматика etc.).

Terminologija | 2014 | 21

În sfârșit, în dicționarul lui A.A. Zahnitko se folosește o a treia abordare pentru definirea termenului-titlu граматика și a derivatelor sale. În familia lexicală a termenului-titlu menționat este definit numai termenul generic, iar cei 27 de termeni cuprinși în acesta, cu un volum semantic mai restrâns (Граматика академічна; Граматика антична; Граматика асоціативна; Граматика внутрішня etc.), sunt doar enumerați. Imediat după familia lexicală a termenului граматика este prezentat un întreg „tufiş” de articole de dicționar independente pentru termenii derivați din termenul generic граматика, ordonate alfabetic după al doilea cuvânt (după cel de bază) din componența termenului: Граматика актантно-рольова; Граматика безпосередніх складників; Граматика відмінкова; Граматика залежностей etc.; în total, 19 articole de dicționar.

Chiar și atunci când, pentru un anumit grup de termeni (de exemplu, termenul-titlu теория și derivatele sale), abordările autorilor DTL est-slave comparate coincid (în toate cele trei DTL, fiecare termen cuprins în termenul теория, cu un volum semantic mai restrâns, este definit într-un articol de dicționar separat), dicționarele respective diferă totuși semnificativ prin numărul acestor articole. Astfel, în dicționarul lui O.S. Ahmanova, „tufişul” de articole pentru termenii legați de termenul generic теория cuprinde 20 de poziții (теория адаптации; теория волн; теория генеалогическая; теория двучленной коммуникации etc.). În schimb, „tufişul” similar de articole din dicționarul lui M.G. Bulahov cuprinde 46 de poziții (теория адвербиализации; теория альтернации; теория беккера; теория волн (и. шимидта); теория гласных; теория грамматики etc.). În plus, familiile lexicale ale termenilor грамматика, лексикография, словарь, язык etc. cuprind încă câteva zeci de termeni cuprinși în termenul generic теория (Лексикографическая теория; Ломоносовская теория языка; Научная теория языка; Общая теория грамматики; Общая теория лексикографии; Теория и практика лексикографии etc.). În sfârșit, în dicționarul lui A.A. Zahnitko, „tufişul” de articole de dicționar pentru termenii derivați din termenul generic теория cuprinde 45 de poziții (теорії аргументації; теорії міжмовної комунікації; теорії мови знакові; теорія вербоцентрична; теорія вигукова etc.).

Dicționarele explicative de terminologie lingvistică est-slave comparate se deosebesc între ele nu numai prin micro- și macrostructura lor, ci chiar prin caracterul general

6 2

Вячеслав Щербин

Толковые словари лингвистической терминологии в восточнославянских странах: сравнительный анализ

meg astructura. Astfel, megastructura dicționarului lui O.S. Ahmanova include următoarele secțiuni: Prefață; Lista dicționarelor utilizate; Despre structura dicționarului; Lista abrevierilor [Corpul principal al articolelor de dicționar, prezentate în ordine alfabetică. – В.Щ.]; Indexul principalelor echivalente englezești [Dicționar englez-rus al termenilor lingvistici. – В.Щ.]; Terminologia fundamentală a metricii și poeticii [Dicționar explicativ al termenilor poetici, alcătuit de V.F. Beliaev. – В.Щ.]; Lista dicționarelor utilizate la alcătuirea anexei.

La rândul său, megastructura dicționarului lui M.G. Bulahov este alcătuită din următoarele secțiuni: Vol. I. Introducere [Corpul principal al articolelor de dicționar, prezentate în ordine alfabetică de la А la Й. – В.Щ.]; Sursele principale ale „Încercării de dicționar”; Vol. II [Corpul principal al articolelor de dicționar, prezentate în ordine alfabetică de la К la П. – В.Щ.]; Vol. III [Corpul principal al articolelor de dicționar, prezentate în ordine alfabetică de la П la С. – В.Щ.]; Vol. IV [Corpul principal al articolelor de dicționar, prezentate în ordine alfabetică de la С la Ч. – В.Щ.]; Vol. V [Corpul principal al articolelor de dicționar, prezentate în ordine alfabetică de la Ш la Я. – В.Щ.]; Suplimente [Articole noi de dicționar, care completează corpul principal al articolelor și sunt dispuse în ordine alfabetică de la А la Ф. – В.Щ.]; Schiță de istorie a terminologiei lingvistice ruse; Index tematic și terminologic; Lista suplimentară a surselor terminologiei lingvistice; Erori tipografice și corecturi în „Încercarea unui dicționar istoric al terminologiei lingvistice ruse” (vol. I–V).

În sfârșit, și megastructura dicționarului lui A.A. Zahnitko are un ansamblu propriu, specific, de secțiuni: Vol. 1. Introducere [Se repetă în fiecare volum al dicționarului. – В.Щ.]; Structura corpusului lexical [Se repetă în fiecare volum al dicționarului. – В.Щ.]; Concepte și termeni [Corpul principal al articolelor de dicționar, prezentate în ordine alfabetică de la А la Й. – В.Щ.]; Vol. 2. Introducere; Structura corpusului lexical [Corpul principal al articolelor de dicționar, prezentate în ordine alfabetică de la К la О. – В.Щ.]; Vol. 3. Introducere; Structura corpusului lexical [Corpul principal al articolelor de dicționar, prezentate în ordine alfabetică de la П la С. – В.Щ.]; Vol. 4. Introducere; Structura corpusului lexical [Corpul principal al articolelor de dicționar, prezentate în ordine alfabetică de la Т la Я. – В.Щ.]; Index alfabetic; Bibliografie și dicționare.

Terminologija | 2014 | 21

Astfel, realizarea unei analize comparative a conținutului celor mai cuprinzătoare trei dicționare explicative de terminologie lingvistică (DTL) est-slave, prin utilizarea metodei lecturii paralele a dicționarelor, a permis identificarea elementelor comune și specifice din componentele de registru, micro-, macro- și megastructurale ale acestor dicționare. Fiecare dintre DTL analizate are propriile atuuri specifice. În special, punctele forte ale dicționarului lui O.S. Ahmanova rămân până în prezent definițiile concise și riguros logice ale termenilor, precum și prezența echivalentelor în limbi străine (engleză, franceză, germană și spaniolă) pentru termenii din registru. La rândul lor, avantajele incontestabile ale dicționarului lui M.G. Bulahov sunt: a) baza metalingvistică solidă a dicționarului; b) acoperirea deosebit de largă a derivatelor termenilor-titlu; c) abundența citatelor ilustrative și a „segmentelor de metadiscurs” din surse textuale; d) informațiile de referință exhaustive despre fiecare termen lingvistic (titlu sau asociat acestuia) utilizat în dicționar. În sfârșit, printre punctele forte ale dicționarului lui A.A. Zahnitko se numără caracterul său actual, acoperirea largă a terminologiei celor mai recente direcții ale lingvisticii mondiale și prezentarea sistematică a unor întregi „familii” de articole de dicționar, grupate în jurul unor concepte-cheie, precum акт; аналіз; відмінок; граматика; закон; значення; категорія; комунікація; лексика; лінгвістика; метод ș.a.

În opinia noastră, perspectivele dezvoltării ulterioare a lexicografiei explicative est-slave a terminologiei lingvistice sunt legate tocmai de valorificarea punctelor forte ale DTL est-slave comparate. Materializarea acestor perspective va deveni posibilă în viitorul apropiat dacă se va reuși formarea unui colectiv comun de lexicografi și terminografi din Rusia, Ucraina și Belarus, care să se orienteze în activitatea sa după punctele forte ale dicționarelor lui O.S. Ahmanova, M.G. Bulahov și A.A. Zahnitko, enumerate mai sus. Rezultatul final al activității acestui colectiv comun (ruso-ucraineano-belarus) de lexicografi și terminografi ar trebui să fie un dicționar explicativ consolidat al terminologiei lingvistice est-slave, cu un registru de 15–20 de mii de termeni-titlu, pentru care să fie indicate echivalente în limbile rusă, ucraineană și belarusă. Crearea unui astfel de dicționar explicativ consolidat al terminologiei lingvistice est-slave

Вячеслав Щербин

Толковые словари лингвистической терминологии в восточнославянских странах: сравнительный анализ

ar permite transferarea studiului metalimbajului lingvisticii ruse, ucrainene și belaruse la un nivel informațional calitativ superior.

În favoarea posibilității de realizare a unui asemenea proiect terminografic comun (ruso-ucraineano-belarus) stau următorii pași concreți în această direcție: 1) în cadrul lucrării Очёрков по сравнительной грамматике восточнославянских языков (Odesa, 1958) a fost publicat deja „Dicționarul termenilor gramaticali” ruso-ucraineano-belarus (pp. 377–387); 2) echivalentele rusești, ucrainene și belaruse ale celor mai frecvent utilizați termeni din lingvistica slavă se găsesc și în dicționarul în două volume Словаре славянской лингвистической терминологии (Praha, 1977–1979); 3) o bază metodologică solidă pentru crearea unor dicționare terminologice comune (ruso-ucraineano-belarus) a fost elaborată prin eforturile comune ale folcloriștilor ruși, ucraineni și belaruși în procesul pregătirii primei lucrări de sinteză din știința slavă, Восточнославянский фольклор: Словарь научной и народной терминологии (Minsk, 1993); 4) materialele de registru, definiționale, ilustrative și de altă natură din dicționarele lui O.S. Ahmanova, M.G. Bulahov și A.A. Zahnitko pot constitui o bază factuală fiabilă pentru viitorul dicționar explicativ comun al terminologiei lingvistice est-slave.

Având în vedere că primii doi autori nu mai sunt în viață, colectivul comun de lexicografi și terminografi din Rusia, Ucraina și Belarus, însărcinat cu pregătirea dicționarului explicativ consolidat al terminologiei lingvistice est-slave, ar putea fi condus de cunoscutul lingvist și terminograf ucrainean, membru corespondent al Academiei Naționale de Științe a Ucrainei, prof. A.A. Zahnitko, care are experiență în coordonarea unor proiecte internaționale de amploare. În special, el conduce grupul participanților ucraineni la proiectul internațional deschis „Gramatica prepoziției slave în sincronie și diacronie: morfologie și sintaxă” (proiectul este coordonat din Rusia de prof. M.V. Vsevolodova, din Belarus de prof. M.I. Konoshevici, din Polonia de prof. Cz. Lyahur, iar din Bulgaria de G.N. Gochev (Konoshevici 2013: 90). Succesul colaborării colectivului internațional de gramaticieni la realizarea proiectului menționat poate fi apreciat pe baza primelor rezultate obținute în cadrul acestuia (Vsevolodova 2004; Zahnitko 2003; Konoshevici 2013).

Terminologija | 2014 | 21

La rândul său, Comisia de Terminologie de pe lângă Comitetul Internațional al Slaviștilor (CIS), al cărei președinte este V.L. Ivașcenko, șefa Departamentului de Terminologie al Institutului Limbii Ucrainene al Academiei Naționale de Științe a Ucrainei, doctor în filologie, ar putea oferi sprijin științific-organizatoric și metodologic eficient unei asemenea echipe comune (ruso-ucraineano-belaruse) de lexicografi și terminografi în activitatea sa asupra proiectului terminografic menționat. În prezent, membrii Comisiei de Terminologie de pe lângă CIS lucrează la pregătirea unei monografii internaționale colective Terminologia slavă de la sfârșitul secolului XX până la începutul secolului XXI. Materialele bibliografice, terminologice și alte materiale informaționale acumulate în cursul acestei activități pot fi utile celor care elaborează un dicționar explicativ sintetic al terminologiei lingvistice est-slave.

În orice caz, studiul nostru asupra istoriei dezvoltării unui domeniu lexicografic atât de recent precum conceptografia arată că „cele mai importante realizări din domeniul conceptografiei slave au fost rezultatul colaborării reprezentanților din diferite țări slave. Printre lucrările de referință pregătite în comun se numără următoarele repertorii conceptuale slave: a) Index comparativ al subiectelor: basmul est-slav (Leningrad, 1979); b) Culegere etnolingvistică polesiană: materiale și cercetări sub redacția lui N.I. Tolstoi (Moscova, 1983); c) The Russian Mentality. Lexicon sub redacția lui A. de Lazari (Katowice; Łódź, 1995); d) Dicționar concis de termeni cognitivi sub redacția generală a lui E.S. Kubriakova (Moscova, 1997); e) Idee w Rosji. Идеи в России. Ideas in Russia: Leksykon rosyjsko-polsko-angielski (Varșovia; Łódź, 1999–2003)” (Șcerbin 2014: 129). În comparație cu conceptografia slavă, terminografia est-slavă dispune de baze factuale și metodologice mai solide pentru realizarea unor proiecte terminografice comune. Nu lipsesc decât inițiative organizaționale îndrăznețe și înțelegerea faptului că „drumul îl străbate cel care merge”.

CONCLUZII

Analiza comparativă pe care am realizat-o asupra caracteristicilor de conținut și formale ale celor mai complete trei dicționare lingvistice explicative est-slave (dicționarele lui O.S. Ahmanova, M.G. Bulahov și A.A. Zagnitko) permite formularea următoarelor concluzii:

Вячеслав Щербин

Толковые словари лингвистической терминологии в восточнославянских странах: сравнительный анализ

1. Din punctul de vedere al caracteristicilor formale și de conținut, materialul de lemă al acestor dicționare prezintă un nivel de echivalență destul de scăzut: doar 3,3% din indicele general al termenilor de lemă din dicționarele lui O.S. Ahmanova, M.G. Bulahov și A.A. Zagnitko, pentru literele А, Р, Я, este pe deplin echivalent; cea mai mare parte a conținutului acestui indice general al termenilor de lemă o constituie însă termenii lingvistici prezenți doar într-unul dintre cele trei dicționare lingvistice explicative examinate (în special, în indicele general al celor trei dicționare examinate pentru literele А, Р, Я, unitățile de lemă specifice la nivel național din dicționarul lui A.A. Zagnitko reprezintă 39,2% din întregul material de lemă examinat; unitățile de lemă similare din dicționarul lui M.G. Bulahov reprezintă 23% din materialul de lemă, iar cele din dicționarul lui O.S. Ahmanova — aproximativ 20% din repertoriu).

2. Dicționarele lui O.S. Ahmanova, M.G. Bulahov și A.A. Zagnitko diferă și prin microstructura articolelor: în primul și în al treilea dicționar sunt reprezentate trei tipuri de articole (articol-grup de termeni; articol pentru un singur termen și articol de trimitere), în timp ce al doilea dicționar folosește doar articolul-grup de termeni și articolul pentru un singur termen. În plus, tipurile de articole utilizate diferă considerabil în fiecare dintre dicționarele comparate atât ca întindere (cele mai compacte sunt articolele din dicționarul lui O.S. Ahmanova, iar cele mai ample — din dicționarul lui M.G. Bulahov), cât și prin setul de elemente structurale (parametri lexicografici).

3. Macrostructura dicționarelor lingvistice explicative examinate se caracterizează, de asemenea, prin diferențe semnificative: ponderea grupurilor de articole în numărul total de articole pentru literele А, Р, Я este de 22,6% în dicționarul lui O.S. Ahmanova, 38,2% în dicționarul lui M.G. Bulahov și 4,3% în dicționarul lui A.A. Zagnitko; numărul mediu de intrări într-un grup de articole din dicționarele comparate pentru literele А, Р, Я ajunge la 5,7 în dicționarul lui O.S. Ahmanova, la 19,1 în dicționarul lui M.G. Bulahov și la 7,1 în dicționarul lui A.A. Zagnitko.

4. Există diferențe și în megastructura generală a dicționarelor lingvistice explicative comparate. Dicționarul lui O.S. Ahmanova, de exemplu, se distinge prin prezența a două secțiuni suplimentare („Indexul principalelor traduceri engleze” și „Terminologia de bază a metricii și poeticii”). Specificul megastructurii dicționarului lui M.G. Bulahov este dat de următoarele secțiuni:

Terminologija | 2014 | 21

o listă exhaustivă a surselor textuale din care au fost selectați termenii lingvistici; „Schiță a istoriei terminologiei lingvistice ruse” și „Indice tematico-terminologic”. În fine, o trăsătură distinctivă a megastructurii dicționarului lui A.A. Zagnitko este repetarea secțiunilor „Introducere” și „Structura dicționarului” în fiecare volum al dicționarului, precum și prezența secțiunii „Index alfabetic”.

5. Perspectivele dezvoltării viitoare a lexicografiei explicative est-slave a terminologiei lingvistice sunt legate, în opinia noastră, de crearea, prin eforturile comune ale lexicografilor și terminografilor ruși, ucraineni și belaruși, a unui dicționar explicativ consolidat al terminologiei lingvistice, cu un inventar de 15–20 de mii de termeni-titlu, în care vor fi prezentate echivalentele unităților din inventar în limbile rusă, ucraineană și belarusă. Numai crearea unui astfel de dicționar explicativ consolidat al terminologiei lingvistice va permite trecerea studiului metalimbajului lingvisticii est-slave la un nivel informațional calitativ superior.

ЛИТЕРАТУРА

АРСЛС 1996: Англо-русский словарь по лингвистике и семиотике. Около 8000 терминов. В 2-х т. Под ред. А.Н. Баранова, Д.О. Добровольского, Москва.

АУРСТНК – Жаботинська С.А., Бровченко І.В., Ваховська О.В. Англо-україно-російський словник-тезаурус наукових кліше (в печати. См.: Бюлетень Української асоціації когнітивної лінгвістики і поетики 6, 2014, 5).

Ахманова О.С. 1966: Словарь лингвистических терминов, Москва.

Ахманова О.С. 1969: Словарь лингвистических терминов, 2-е изд., Москва.

Ахманова О.С. 2007: Словарь лингвистических терминов. 4-е изд., Москва.

Ахманова О.С., Полторацкий А.И. 1962: Словари лингвистической терминологии (обзор). – Лексикографический сборник 5, 188–191.

БМЭ 1994: Беларуская мова. Энцыклапедыя. Пад рэд. А.Я.Міхневіча, Мінск.

Булахов М.Г. 2002 I – Введение. – Опыт исторического словаря русской лингвистической терминологии. В 5 т., Минск, 3–6.

Булахов М.Г. 2002–2005 I–V – Опыт исторического словаря русской лингвистической терминологии. В 5 т., Минск.

Васильева Н.В. 1990: Словари лингвистических терминов. – Лингвистический энциклопедический словарь. Гл. ред. В.Н. Ярцева, Москва, 461–462.

Всеволодова М.В. 2004: Предлоги в синхронии и диахронии: морфология и синтаксис. Первые результаты межнационального проекта. – Функционально-коммуникативные аспекты грамматики и текста: Збірник наукових праць: до ювілею А.П. Загнітка, Донецьк, 173–179.

Гак В.Г. 1978: Об относительности лексикологических категорий в лексикографии. – Проблемы учебной лексикографии и обучения лексике. Сборник статей. Под ред. П.Н. Денисова и В.В. Морковкина, Москва, 13–24.

Гринев-Гриневич С.В. 2009: Введение в терминографию: Как просто и легко составить словарь. Учебное пособие. 3-е изд., Москва.

Доган М., Пеласси Д. 1994: Сравнительная политическая социология. Пер. с франц., Москва.

Дубичинский В.В. 2013: Лексикография украинского языка: прошлое и настоящее. Краткий библиографический указатель словарей украинского языка (1990-2010). – Славянская лексикография. Международная коллективная монография. Отв. ред. М.И. Чернышева, Москва, 294-309.

Загнитко А.А. 2003: Предлог в морфологическом пространстве украинского языка: (Синхронно-контрастивные наблюдения). – Вестник Московского университета. Сер. 9. Филология 3, 92-106.

Загнитко А.П. 2012 І–ІV – Словник сучасної лінгвістики: поняття і терміни. У 4 т., Донецък.

Ицкович В.П. 1964: О словаре новой лингвистической терминологии. – Лингвистическая терминология и прикладная тономастика. Москва, 31-36.

Кіпель В., Саўка З. 2002: Беларуская слоўнікі й энцыкляпэдыі. Бібліяграфія, Нью Ёрк; Мінск.

Комова М.В. 2003: Українська термінографія (1948-2002). Бібліографічний покажчик, Львів.

Конюшкевич М.И. 2013: Из опыта атрибуции славянского предлога. – Мовазнаўства. Літаратуразнаўства. Фалькларыстыка: XV Міжнародны з’езд славістаў (Мінск, 20-27 жніўня 2013): даклады беларускай дэлегацыі, Мінск, 85-98.

Куликова И.С., Салимина Д.В. 2002: Введение в металингвистику (системный, лексикографический и коммуникативно-прагматический аспекты лингвистической терминологии), Санкт-Петербург.

Лейчик В.М. 1988: Опыт построения классификации терминологических словарей. – Теория и практика научно-технической лексикографии. Сборник статей, Москва, 40-47.

ЛЭС 1990: Лингвистический энциклопедический словарь. Гл. ред. В.Н. Ярцева, Москва.

Марчук Ю.Н. 1992: Основы терминографии. Методическое пособие, Москва.

НТС 1988: Научно-технические словари 1931-1987. – Теория и практика научно-технической лексикографии. Сборник статей, Москва, 278-301.

Перерва В.М. 1976: О принципах и проблемах отбора терминов и составления словника терминологических словарей. – Проблематика определений терминов в словарях разных типов, Ленинград, 190-204.

РБСЛТ 1988: Русско-белорусский словарь лингвистических терминов. Ред. Н.В. Бирилло, П.В. Стэцко, Минск.

РЯЭ 1998: Русский язык. Энциклопедия. 2-е изд. Гл. ред. Ю.Н. Караулов, Москва.

Сандерс Д. 1995: Некоторые методологические соображения о сравнительных межгосударственных исследованиях. – Международный журнал социальных наук 9, 27-35.

Слюсарева Н.А., Макарова Г.Н. 1977: Обзор современных зарубежных словарей лингвистических терминов (1960-1975 гг.). – Актуальные проблемы учебной лексикографии, Москва, 272-286.

ССНЛ 1986: Современное состояние научно-технической лексикографии. Обзор, Москва.

УМЕ 2000: Українська мова. Енциклопедія, Київ.

Чарняўская Л., Цыхун Г. 2000: Тэрміналагічныя слоўнікі (асабныя выданні) 1918-1998 гг. Бібліяграфічны даведнік, Мінск.

Шчэрбін В.К. 1981: Супастаўляльна-тыпалагічны аналіз тэмпаральнай лексікі рускай і беларускай моў. – Беларуская лінгвістыка 20, 40-45.

Шчэрбін В.К. 2002: Сучасныя класіфікацыі і тыпалогіі слоўнікаў. – Весці Нацыянальнай акадэміі навук Беларусі. Серыя гуманітарных навук 2, 108-113.

Щерба Л.В. 1974: Опыт общей теории лексикографии. – Языковая система и речевая деятельность, Москва, 265-304.

Щербин В.К. 2005: Белорусская и украинская терминография: сравнительный анализ. – Українська термінологія і сучасність. Збірник наукових праць 6, 26-31.

Щербин В.К. 2007: Вклад О.Н. Трубачева в развитие научной критики словарей. – Вопросы языкознания 5, 3-21.

Щербин В.К. 2008: Белорусская и литовская терминографии: сравнительный анализ. – Terminologija 15, 43-55.

Щербин В.К. 2009: Генетическая, параметрическая и дисциплинарная классификация белорусских терминологических словарей. – Українська термінологія і сучасність. Збірник наукових праць 8, 15-20.

Щербин В.К. 2014: Глава 1.7. Структура современной славянской концептографии. – Современная лингвистика и исследования ментальности в XXI веке. Коллективная монография: к 80-летнему юбилею профессора В.В. Колесова. Отв. соред. М.В. Пименова, В.И. Теруклов, Киев, 110-135.

Terminologija | 2014 | 21

RYTŲ SLAVŲ ŠALIŲ AIŠKINAMIEJI KALBOTYROS TERMINŲ ŽODYNAl: LYGINAMOJI ANALIZĖ

Straipsnyje nagrinėjami rusiški, ukrainietiški ir baltarusiški kalbotyros terminų žodynai. Išskiriami bendri ir specifiniai didžiausių aiškinamųjų rytų slavų kalbotyros terminų žodynų registrų, mikro-, makro- ir megastruktūros ypatybių elementai. Nustatomos rytų slavų kalbotyros terminų aiškinamosios leksikografijos raidos perspektyvos. Pagrindžiama išvada, kad kokybiškai aukštesnis informacinis rusų, ukrainiečių ir baltarusių kalbotyros metakalbos tyrimo lygmuo gali būti pasiektas tik bendromis Rusijos, Ukrainos ir Baltarusijos žodynininkų ir terminografų pastangomis sudarius suvestinį aiškinamąjį rytų slavų kalbotyros terminų žodyną.

EXPLANATORY DICTIONARIES OF LINGUISTIC TERMINOLOGY IN EASTERN SLAVIC COUNTRIES:

A COMPARATIVE ANALYSIS

Russian, Ukrainian, and Belarusian dictionaries of linguistic terms (DLT) are considered in the article. General and specific elements in register, micro-, macro-, and megastructural characteristics of the most significant explanatory DLT of Eastern Slavic languages are singled out. The perspectives of further development of Eastern Slavic explanatory lexicography of linguistic terminology are defined. It is concluded that a much higher informational level of analysis of the metalanguage of Russian, Ukrainian and Belarusian linguistics can only be reached if a combined explanatory dictionary of Eastern Slavic linguistic terminology is created by mutual efforts of lexicographers and terminologists of Russia, Ukraine, and Belarus.

Gauta 2014-08-15

Вячеслав Константинович Щербин Центр системного анализа и стратегических исследований Национальной академии наук Беларуси ул. Академическая, 1, 220072, г. Минск, Республика Беларусь Эл. почта: [email protected]

Вячеслав Щербин

Толковые словари лингвистической терминологии в восточнославянских странах: сравнительный анализ

Dicționare explicative ale terminologiei lingvistice în țările est-slave: analiză comparativă

CONCLUZII

ЛИТЕРАТУРА

RYTŲ SLAVŲ ŠALIŲ AIŠKINAMIEJI KALBOTYROS TERMINŲ ŽODYNAl: LYGINAMOJI ANALIZĖ

EXPLANATORY DICTIONARIES OF LINGUISTIC TERMINOLOGY IN EASTERN SLAVIC COUNTRIES:

A COMPARATIVE ANALYSIS

Document details