LIUDMYLA NAUMENKO

Institutul de Filologie, Universitatea Națională „Taras Șevcenko” din Kiev

Domenii de cercetare: conceptologie lingvistică, analiza discursului, semantică lexicală, comunicare de afaceri, teoria traducerii, lingvodidactică. orcid.org/0000–0002–4325–1673

LILIIA BILAS

Institutul de Filologie, Universitatea Națională „Taras Șevcenko” din Kiev

Domenii de cercetare: studii regionale americane și britanice, comunicare interculturală, metodologia predării limbii engleze. orcid.org/0000–0002–5514–9799

VIRA PONOMAROVA

Institutul de Filologie, Universitatea Națională „Taras Șevcenko” din Kiev

Domenii de cercetare: fonetică teoretică, metodologia predării limbilor străine, CAT în predarea limbii engleze. orcid.org/0000–0003–1880–4691

DOI: https://doi.org/10.35321/al182–03

GRUPUL LEXICAL-SEMANTIC „AUSSIE” ÎN SLENGLUL AUSTRALIAN CONTEMPORAN

Grupul lexical-semantic „Aussie” în slengul australian contemporan

52

Acta Linguistica Lithuanica LXXXII

The Lexical–Semantic Group ‘Aussie’ in Contemporary Australian Slang

REZUMAT

Scopul articolului este de a studia grupul lexico-semantic „Aussie” în slangul australian contemporan (cunoscut și sub denumirea de strine). Obiectivele articolului sunt determinarea structurii semantice a lexemului Aussie și a relațiilor dintre variantele sale lexico-semantice (VLS), reconstituirea grupului lexico-semantic (GLS) „Aussie” și a seriilor sale sinonimice, examinarea reprezentării sale în surse lexicografice și pe internet, precum și realizarea unor analize lexico-semantice și stilistice ale membrilor seriilor sinonimice ale variantelor sale lexico-semantice. Cercetarea efectuată a stabilit că lexemul Aussie are patru sensuri în slangul australian: cel principal – „Australia” (sema de bază „țară”), iar cele derivate – „un australian” / „poporul australian” (sema de bază „locuitor(i)”), „engleza australiană” (sema de bază „limbă”), „dolar australian” (sema de bază „bani”). Sensurile principal și derivate se află în relații lexico-semantice de tipul „întregul – partea”. Fiecare sens (VLS) formează o serie sinonimică de denominații argotice – cuvinte și combinații de cuvinte, reprezentate numeric astfel: „Australia” – 13, „un australian” – 170, „engleza australiană” – 4, „dolar australian” – 45 de unități lexicale. Analizele lexico-semantice și stilistice ale sinonimelor au evidențiat: a) modalitățile lor de formare – prin afixare, compunere sau ambele, trunchiere, abreviere, scurtare hipocoristică, amalgamare, iterare; b) procesele de denumire – prin perifrază, transfer metaforic sau metonimic, antonomază, aliterație, asonanță, onomatopee, rimă, ablaut / gradație, aluzie; c) trăsăturile semantice care facilitează crearea lor – culoare, dimensiune, material, funcție, aspect, statut social, localizare, climă, distracție, sentiment.

CUVINTE-CHEIE: Aussie, slang australian, grup lexico-semantic (GLS), variantă lexico-semantică (VLS), serie sinonimică.

ANOTARE

Scopul articolului este de a examina grupul lexico-semantic „Aussie” în slangul australian contemporan (cunoscut și sub denumirea de „strine”, adică varietatea australiană a limbii engleze). Obiectivul articolului este de a determina structura semantică a lexemului „Aussie” și relațiile dintre variantele sale lexico-semantice (VLS), de a reconstrui grupul lexico-semantic (GLS) „Aussie” și seriile sale sinonimice, de a examina reprezentarea sa în surse lexicografice și pe internet, precum și de a realiza analiza lexico-semantică și stilistică a membrilor seriilor sinonimice ale variantelor sale lexico-semantice. Cercetarea efectuată a arătat că lexemul „Aussie” are patru sensuri în slangul australian: sensul principal – „Australia” (sema de bază „țară”), iar cele derivate – „australian” / „australieni” (sema de bază „locuitor(i)”), „engleza australiană” (sema de bază „limbă”) și „dolar australian” (sema de bază „bani”). Sensurile principal și derivate se reflectă în relații lexico-semantice de tipul „întregul–partea”. Fiecare sens (VLS) formează o serie sinonimică de denominații argotice – cuvinte și grupuri de cuvinte, prezentate în următoarea formă numerică: „Australia” – 13, „australian” – 170, „engleza australiană” – 3, „dolar australian” – 45. Analiza lexico-semantică și stilistică a sinonimelor a evidențiat: a) modalitățile lor de formare – afixare, compunere, trunchiere, abrevieri, scurtări hipocoristice, amalgamări (cuvinte contopite), (re)petiții;

Straipsniai / Articles

53

LIUDMYLA NAUMENKO, LILIIA BILAS, VIRA PONOMAROVA

b) procesele de denumire – perifrază, transferuri metaforice sau metonimice, antonomază, aliterație, asonanță, onomatopee, rimă, ablaut / gradație, aluzie; c) trăsăturile semantice care facilitează crearea lor – culoare, dimensiune, material, funcție, aspect, statut social, localizare, climă, distracție, sentiment.

CUVINTE-CHEIE: Aussie, slang australian, grup lexico-semantic, variantă lexico-semantică, serie sinonimică.

1. INTRODUCERE

Mult timp, limba engleză a fost studiată într-o singură formă – engleza BBC sau Received Pronunciation (RP) britanică; o altă denumire este „engleza reginei”. Când contactele au devenit mai personale la sfârșitul secolului 20^th – începutul secolului 21^st, datorită internetului, telefoanelor mobile, comunicațiilor prin satelit și altor dispozitive electronice, varietățile sociale ale limbii engleze au atras atenția atât oamenilor obișnuiți, cât și cercetătorilor. Contactele menționate mai sus sunt determinate în multe cazuri, pe de o parte, de tendința generală spre globalizarea lumii și, pe de altă parte, de interesul autentic pentru particularitățile locale ale vorbirii regionale.

Printre cercetătorii care s-au concentrat asupra englezei australiene pot fi menționate lucrările lui J. R. L. Bernard (1969), K. Burridge și J. G. Mulder (1999), P. Collins (2012), F. Cox (2006), D. Moore (2008) etc. Printre cercetătorii ucraineni merită menționată contribuția lui L. Bilas (2017) și V. Parashchuk (2014). Deși autorii examinează engleza australiană din diferite perspective – fonologică, stilistică, sociolingvistică, istorică etc. –, atenția noastră principală este acordată publicațiilor care clarifică nivelurile sale nestandard, cotidiene, colocviale și argotice.

Scopul articolului este de a studia grupul lexico-semantic „Aussie” în slangul australian contemporan. Obiectivele cercetării sunt determinarea structurii semantice a lexemului Aussie și a relațiilor dintre variantele sale lexico-semantice (VLS), reconstituirea grupului lexico-semantic (GLS) „Aussie” și a seriilor sale sinonimice, examinarea reprezentării sale în surse lexicografice și pe internet, precum și realizarea unor analize lexico-semantice și stilistice ale membrilor seriilor sinonimice ale variantelor sale lexico-semantice.

2. CUPRINS

2.1. Observații preliminare

Engleza australiană (AuE, AusE, AusEng, en-AU) este o versiune relativ nouă a limbii (prima colonie britanică a fost întemeiată în 1788 în Noul

54

Acta Linguistica Lithuanica LXXXII

The Lexical–Semantic Group ‘Aussie’ in Contemporary Australian Slang

provincia South Wales din Australia), care își are originea în engleza dispărută în prezent, în dialectele scoțiene și irlandeze, în argoul cockney, în limbile aborigene și în alte limbi aduse pe continent de locuitorii săi (Moore, 2008). Engleza australiană a început ca koine a celei de-a doua generații de coloniști albi. J. Bernard o numește „proto-broad”, care, în urma valului amplu de imigrație din Marea Britanie din anii 1850–1880, s-a diferențiat în trei accente identificabile: Broad, General și Cultivated (Bernard 1969). După cum se afirmă pe ATMC Social Portal, accentul general reprezintă cel mai răspândit tip de engleză vorbită în Australia; accentul broad este descris de obicei ca fiind mai extrem (și asociat cu vorbirea clasei muncitoare); accentul cultivat este o varietate de prestigiu, oarecum mai apropiată de RP britanică (deși vorbitorii efectivi ai acesteia sunt minoritari) (3TAA 2018).

Foneticianul australian Felicity Cox consideră că, în prezent, AusE cuprinde trei grupuri, în funcție de modul de pronunțare a cuvintelor: Standard AusE, varieties of aboriginal English, ethnocultural AusE dialects (Cox 2006: 10). Statutul englezei australiene a fost definit ulterior în funcție de trei categorii: dialect australian regional, variantă a englezei standard, limbă națională independentă a continentului australian (3TAADB 2011).

În prezent, australienii folosesc propriul fond lexical, care se diferențiază în anumite sublimbi sau niveluri lingvistice. Acest vocabular a împrumutat numeroase cuvinte vorbite de condamnații britanici și irlandezi, care au în prezent sensuri diferite: bush – „un teritoriu rural”, mate – „un prieten” (BrE „un soț”), paddock – „un teren” (BrE „un țarc mic pentru animale”), station – „o fermă de vite sau oi”, to tie up – „a lega de stâlp” etc. Alte împrumuturi sunt considerate unice: bluey, dinkum, brumby, damper, sheila, swagman, koori, jackaroo, alcheringa, bunyip, yowie, bind-eya, coolibah, joey, jumbuck, kangaroo, quokka, wallaby, yabby, billabong, bombora, gilgai, boomerang, didgeridoo, yidaki, cooee, yakka, bogey, boots n’all – cu definițiile și expresiile așa cum sunt tipărite.

În plus, australienii au propriul lor limbaj vernacular plin de culoare, numit strine, care își are originea în argoul cockney și în dialectul irlandez al condamnaților timpurii și

Straipsniai / Articles

55

LIUDMYLA NAUMENKO, LILIIA BILAS, VIRA PONOMAROVA

a primit denumirea de flash language. Este o sublimbă informală, umoristică și metaforică a subculturii rebele, care reflectă originalitatea țării. Este cel mai mare produs creativ al Australiei, putând fi ironic și autoironic, dar și grosolan, vulgar și crud (Hampshire 2010). Argoul australian, definit drept „limbaj informal sau cuvinte specifice folosite în principal în limba vorbită” (100ASWP 2020), abundă în abrevieri, obscenități și vulgarisme, de exemplu: arvo (pentru afternoon), Aussie (pentru Australia or an Australian), ABC (pentru an Australian born Chinese), barbie (pentru a barbecue), doco (pentru un document), footy, footie (pentru football), smoko (pentru smoking), telly (pentru a television), G’day, gidday (pentru Good day), BYO (pentru bring your own), cu sensul „oamenii trebuie să-și aducă propriile băuturi, mâncare sau desert” (AS); white maggot (pentru an Australian football player, depreciativ), wog (pentru a person of Mediteranean or Middle Eastern descent, în prezent mai puțin depreciativ, dar încă ofensator) (TBGAS 2004: 120); prawn (pentru a fool person, abusive) (MOAWI); piss (pentru beer), piss up (pentru a party), pissed as a newt (pentru drunk), a piece of piss (pentru an easy talk) (UASD 2011: 46). Ultimele denumiri au conotații vulgare și grosolane.

În Encyclopedia Britannica, noțiunea de „argou” este definită de D. W. Maurer drept „cuvinte sau expresii neconvenționale care exprimă ceva nou sau ceva vechi într-un mod nou. Metaforele sale pline de culoare sunt, în general, îndreptate împotriva respectabilității, iar această critică socială succintă, uneori spirituală, frecvent impertinentă, este cea care conferă argoului aroma sa caracteristică” (Maurer 2020). Aceste cuvinte corespund definiției argoului formulate de cercetătoarea ucraineană Lesia Stavyts’ka: „Argoul este mediul lingvistic de comunicare al unui număr mare de oameni, evaluat de societate ca fiind expresiv-neoficial, cotidian, familiar” (Stavyts’ka 2005: 24). J. Hunter, editorul The True Blue Guide to Australian Slang, remarcă: „Australienii sunt cunoscuți pentru caracterul lor informal și relaxat, iar acest lucru se reflectă în folosirea lor liberală a argoului plin de culoare și amuzant” (TBGAS 2004). Aussies sunt destul de liberali în comportamentul lor lingvistic; folosesc glume și metafore, rime, înjurături, disfemisme, aluzii sexuale, cuvinte care exprimă idiosincrazii. Argoul Aussie a devenit o formă de conversație cotidiană, informală și comună într-o țară care prețuiește spiritul ireverențios, umorul, ironia și autoironia. Expresii precum budgie smugglers („un costum de baie bărbătesc”), dingo’s breakfast („deloc mic dejun”), ducks on the pond („vin femeile”) (ASDKN 2018) au devenit caracteristice comunicării cotidiene a australienilor nativi.

2.2. Metodologie

Metodologia cercetării se bazează pe lucrările lexicologului australian J. R. L. Bernard (1969) și ale foneticienei Felicity Cox (2006), consacrate

56

Acta Linguistica Lithuanica LXXXII

The Lexical–Semantic Group ‘Aussie’ in Contemporary Australian Slang

către varietățile regionale și locale ale AusE, adică variantele sale de pronunție și diferențierea lexico-semantică. Prin urmare, cercetarea se concentrează asupra argoului australian ca fenomen sociolingvistic. Metodologia aplicată include metodele definirii cuvintelor și comparării sensurilor cuvintelor argotice în diferite surse lexicografice și de pe Internet, analiza componențială a lexemului Aussie, precum și analizele lexico-semantice și stilistice ale membrilor seriilor sinonimice ale LSV-urilor. Fundamentarea teoretică a cercetării se bazează pe ideea general acceptată a organizării sistemice a unei limbi sau a unei sublimbi, în special a argoului australian. Premisa acestui punct de vedere se întemeiază, pe de o parte, pe teoria lui Ferdinand de Saussure privind limba ca sistem ierarhic de relații: „Într-o limbă totul se bazează pe relații” (Saussure 1916: 122) – liniare / sintagmatice, paradigmatice, asociative, opoziționale, identice, echivalente, similare, complementare, contrastive, de includere / excludere, cauză–rezultat, hiponim–hiperonim etc.; pe de altă parte, pe organizarea sistemico-structurală a vocabularului limbii în câmpuri lexico-semantice (LSF), grupuri lexico-semantice (LSG), serii sinonimice (SR), grupuri tematice (TG) etc. (Levytskiy 2012: 271).

Un grup lexico-semantic de cuvinte este înțeles ca „un ansamblu de unități cu structură diferită, format pe baza nucleului semantic comun care determină dependența și relațiile elementelor sale ca unități ale sistemului lingvistic” (Krekhno 2005: 25). Potrivit lui L. M. Vasiliev, un grup lexico-semantic este considerat „o clasă de cuvinte (lexeme) unite cel puțin printr-o semă paradigmatică lexicală” (Vasiliev 1971: 109).

Renumitul cercetător ucrainean V. V. Levytskiy propune șapte criterii diferențiale pentru a distinge un LSG de alte microsisteme lexicale, și anume: 1) determinarea lingvistică / extralingvistică a legăturilor lexicale; 2) tipul relațiilor structurale (comutare / substituție) în cadrul microsistemului; 3) tipul și locul denumirii grupului; 4) denotatul material / ideal; 5) discreția / non-discreția obiectelor realității denumite; 6) volumul grupului; 7) configurația grupului (unidimensională, bidimensională sau tridimensională) (Levytskiy 2012: 269–283).

Potrivit primelor două criterii, un LSG este un microsistem cu relații nerelevante cu obiectele realității și, prin urmare, dispunerea lexicului său are loc pe baza relațiilor interlingvistice – atât sinonimice, cât și antonimice. Potrivit celorlalte criterii, un LSG include cuvinte care denumesc atât obiecte materiale, cât și ideale, precum și cuvinte cu sensuri abstracte și concrete; dominantul lexical este un cuvânt-membru al grupului; elementele grupului se află în relații de comutare și substituție; volumul grupului cuprinde cel puțin câțiva membri, iar configurația sa este bidimensională.

Straipsniai / Articles

57

LIUDMYLA NAUMENKO, LILIIA BILAS, VIRA PONOMAROVA

După cum afirmă lexicologul rus A. A. Ufimtseva, „la baza unui LSG se află un cuvânt <...> în relațiile sale variabile și complexe cu alte unități de dicționar” (Ufimtseva 2002: 4). Un astfel de cuvânt de bază (numit și name sau semantic dominant) este un lexem polisemantic. Fiecare dintre variantele sale lexico-semantice formează o serie sinonimică împreună cu alte cuvinte care aparțin acestui LSG. Astfel, structura lexico-semantică a dominantului semantic al unui LSG, potrivit lui V. V. Levitskiy (2012: 280), poate fi ilustrată prin următoarea schemă:

Schema 1. Structura lexico-semantică a dominantului semantic al unui LSG

Potrivit Schemei 1, simbolul A reprezintă un cuvânt de bază polisemantic al unui LSG; LSV principal este reprezentat prin simbolurile a^¹ – a^² – a^³ etc.; celelalte LSV-uri – prin simbolurile b^¹ – b^² – b^³ etc. și c^¹ – c^² – c^³ etc., în mod corespunzător.

Următorul pas în studierea unui LSG constă în reconstruirea structurii semantice a cuvântului de bază, urmărirea relațiilor dintre LSV-urile sale, alcătuirea unor serii sinonimice pentru fiecare LSV și realizarea analizelor lexico-semantice și stilistice ale sinonimelor.

2.3. Datele corpusului

Datele corpusului colectat cuprind dicționare, vocabulare și lexicoane autentice ale argoului australian, și anume: Australian Guide to Language (AGL), Australian Slang (AS), Aussie Slang Dictionary (ASD 2004), Aussie Slang Dictionary. Koala.net (ASDKN 2018), Australian Slang and Other Local Lingo (ASOLL 2017), Dictionary of Australian Slang (DAS), Concise New Partridge Dictionary of Slang and Unconventional English (CNPDSUE 2008), A Dictionary of Australian Words and Terms by G. W. Lawson (DAWT 1997), Meanings and Origins of Australian Words and Idioms (MOAWI), The True Blue Guide to Australian Slang by J. Hunter (TBGAS 2004), The Ultimate Aussie Slang Dictionary (UASD 2011), Word up. A Lexicon and Guide to Communication in the 21st Century by M. McCrindle and E. Wolfinger (WLGC21C 2011), 100 Australian Slang Words and Phrases (100ASWP 2020), 125 Australian Slang Words and Phrases. A Guide to Aussie Slang (125ASWP 2015); resurse de pe Internet legate de tema analizată: Crow-eaters, Sandgropers, Banana benders, Cornstalks and More (CSBBCM 2016), Ever Colourful Australian Currency Slang Nicknames (ECACSN), Holey Dollars to Grey Nurses by M. Gwynn (Gwynn 2014), Slang:

58

Acta Linguistica Lithuanica LXXXII

The Lexical-Semantic Group ‘Aussie’ in Contemporary Australian Slang

What Aussies call other Aussies, by F. Povah and A. Middleton (Povah 2013), Slang Terms for Money. Current Denominations (STMCD), and the online platform for clarifying the meaning of particular slang words: Browse the Aussie Slang Dictionary (BASD 2020).

2.4. Reconstrucția LSG „Aussie”

LSG „Aussie” a fost selectat pentru analiză din următoarele considerente: este denumit de un cuvânt polisemantic (cu cel puțin patru sensuri) și posedă cel mai mare număr de sinonime (231 de unități lexicale) în comparație cu alte denumiri (sporturi și jocuri – 50, nume de locuri – 40, politică – 24, domeniul militar – 19), conform calculelor noastre privind unitățile de argou din materialul cercetat.

Pașii următori, cu referire la metodologia expusă mai sus, constau în elucidarea sensurilor / LSV-urilor cuvântului Aussie, reconstrucția structurii sale semantice (determinarea semelor principale și derivate și a relațiilor dintre acestea), precum și construirea unor serii sinonimice pentru fiecare LSV, pe baza surselor lexicografice și a altor surse relevante analizate.

Astfel, lexemul Aussie este consemnat lexicografic cu următoarele sensuri: 1) „Australia” (MOAWI); 2) „australian” (AS; ASDKN 2018; MOAWI; UASD 2011: 15), „un australian” (DAS), „poporul australian” (TBGAS 2004:10); 3) „engleza australiană” (MOAWI); 4) „dolar australian” (MOAWI).

Sensul principal al cuvântului Aussie este „Australia”, iar celelalte – „un australian / poporul australian”, „engleza australiană”, „dolar australian” – sunt derivatele sale. Acestea au apărut pe baza sensului principal prin transfer metonimic și corespund acestuia ca „parte” în raport cu „întregul”, formând astfel relațiile lexical-semantice „întregul – partea”.

Primul sens / LSV „Australia” (sema de bază „țară”) formează următoarea serie de sinonime, reprezentată de 13 unități lexicale: Bazzaland – „Australia” (UASD 2011: 17); Down Under – „Australia și Noua Zeelandă” (ASDKN 2018); The Great Southern Land; The Land of the Long Weekend (TBGAS 2004: 65); The Lucky Country – „un termen sinonim cu Australia” (ASDKN, 2018); Never Never – „centrul Australiei” (ASDKN 2018); Outback – „interiorul Australiei” (ASDKN 2018); Oz – „Australia” (ASD 2004; ASDKN 2018; DAS; UASD 2011: 45); RARA – „Australia rurală și regională” (TBGAS 2004: 86); Straya – „Australia” (125ASWP 2015), „prescurtare pentru Australia” (100ASWP 2020); Top End – „extremitatea nordică a Australiei” (ASDKN 2018); the wide brown land / the sunburnt country – „se referă la Australia” (MOAWI).

Straipsniai / Articles

59

LIUDMYLA NAUMENKO, LILIIA BILAS, VIRA PONOMAROVA

Prima serie de sinonime este reprezentată de unități de argou formate prin: trunchierea cuvântului deja existent sub forma unei sincopări – Straya (Australia); abreviere sub forma unui acronim – RARA (rural and regional Australia); compunere – Bazzaland; iterare – Never Never; redenumire. Redenumirea produce perifraze pe baza următoarelor trăsături semantice: „localizare”: Down Under – Outback – Top End, The Great Southern Land; „climă”: the sunburnt country; „culoare”: the wide brown land; „ocupație recreativă”: The Land of the Long Weekend; „sentiment”: The Lucky Country, sau aluzie: Oz.

Este interesant de remarcat că porecla Bazzaland a fost formată sub influența personajului de desene animate Barry (Bazza) McKenzie, creat de Barry Humphries în 1973 (CNPDSUE 2008: 39). Numele de loc Oz reproduce în scris pronunția toponimului Australia. Prima sa atestare ca Oss a apărut în 1908; uneori, cuvântul era scris Aus, dar pronunțat în același mod. Se presupune că forma a fost influențată de „Vrăjitorul din Oz” (ecranizat după basmul lui L. Frank Baum), un film care a dobândit popularitate mondială în 1939. Prima consemnare a cuvântului Oz cu sensul de „Australia” a fost făcută în buletinul informativ din timpul războiului în 1944 (MOAWI). Perifraza The Great Southern Land a apărut pentru prima dată în titlul unui single lansat de formația rock australiană Icehouse în 1982; the wide brown land și the sunburnt country își au originea în poemul „My Country” de Dorothea Mackellar din 1908.

Al doilea sens / LSV „un australian” / „poporul australian” (sema de bază „locuitor(i)”) formează următoarea serie de sinonime, reprezentată de 170 de unități lexicale: ABC – „un chinez născut în Australia” (AS); abo / boong – „un aborigen” (AS); apple eater – „o persoană din Tasmania” (UASD 2011: 14); banana bender – „o persoană din Queensland” (ASDKN 2018; UASD 2011: 16); bruce – „un tip australian” (125ASWP 2015), bushie – „un om al tufișurilor” (ASDKN 2018; DAS; TBGAS 2004: 27; UASD 2011: 21); cabbage patcher – „un locuitor al statului Victoria” (AS; UASD 2011: 21); cane toad – „cineva din statul Queensland” (AS); cockroach – „o persoană din New South Wales” (ASDKN 2018); crow eater / pie eater – „un locuitor al Australiei de Sud” (AS; ASDKN 2018; UASD 2011: 44); dinky di / dink / dinkum / ridgy didge – „un australian autentic” (AS; ASOLL 2017; DAS; TBGAS 2004: 36; UASD 2011: 55); Easterner – „o persoană din statele estice” (UASD 2011: 28); gebung – „un australian nativ, născut în Australia, care locuiește într-o zonă îndepărtată” (UASD 2011: 32); gumsucker – „un locuitor al statului Victoria” (ASDKN 2018: 33); Joe Bloggs, Joe Blow – „un australian obișnuit” (DAS; TBGAS 2004: 60); magpie – „un australian de sud” (UASD 2018: 41); mainlander – „o persoană din partea continentală a Australiei” (UASD 2011: 42); Mexican – „o persoană din sudul graniței dintre Queensland și New South Wales” (ASDKN 2018); norm – „un tip obișnuit” (TBGAS 2004: 74); Oz – „un australian” (ASD 2004); sandgroper – „o persoană din Australia de Vest” (AS; ASDKN 2018; UASD 2011: 50); swaggie

60

Acta Linguistica Lithuanica LXXXII

The Lexical–Semantic Group ‘Aussie’ in Contemporary Australian Slang

/ swagman – „un bushman” (UASD 2011: 53); Sydneysider – „un locuitor al orașului Sydney” (DAS); tassie tiger – „un locuitor al Tasmaniei” (UASD 2011: 54); Taswegian – „o persoană din Tasmania” (ASDKN 2018; UASD 2011: 54); top ender – „o persoană din Teritoriul de Nord” (UASD 2011: 55); true blue – „un australian foarte autentic și loial, care exprimă valorile autohtone” (MOAWI); westie – „o persoană din suburbiile vestice ale orașului Sydney” (TBGAS 2004: 118; DAS); whitefella – „o persoană non-aborigenă de origine europeană” (TBGAS 2004: 119); wog – „o persoană de origine mediteraneeană sau din Orientul Mijlociu” (ASDKN 2018; TBGAS 2004: 120; UASD 2011: 58), „un migrant din sudul Europei” (MOAWI); Zorba – „o poreclă afectuoasă pentru o persoană de origine greacă” (TBGAS 2004: 125).

Acest șir sinonimic include, de asemenea, cuvinte din argoul australian care conțin anumite seme suplimentare, și anume: „gen”: bint – „o femeie” (DAWT 1997: 8); bit of muslin – „o femeie” (DAWT 1997: 26); bloke – „un bărbat australian” (TBGAS 2004: 17); blokette – „o femeie australiană” (TBGAS 2004: 17); bodgie – „un larrikin adolescent” (MOAWI); fluff – „o femeie” (DAWT 1997: 16); gin – „o femeie aborigenă” (DAWT 1997: 18); Jane – „o femeie” (DAWT 1997: 18); jackaroo – „un lucrător de sex masculin la o stațiune zootehnică” (UASD 2011: 37); jillaroo – „o lucrătoare de sex feminin la o stațiune zootehnică” (UASD 2011: 37); lubra – „o femeie adultă, aborigenă australiană” (DAWT 1997: 24); mate – „o formulă de adresare pentru bărbați” (TBGAS 2004: 70); ocker, ockerdom – „un bărbat australian tipic” (ASD 2004; DAS; MOAWI; TBGAS 2004: 75); ockerette, ockerina – „corespondenta feminină a unui ocker” (MOAWI; TBGAS 2004: 75); sheila – „o femeie australiană, o fată sau o femeie” (UASD 2011: 51); skirt – „o fată” (DAWT 1997: 35); tabby – „o fată” (DAWT 1997: 37); tin plate – „un camarad” (DAWT 1997: 37); twist and twirl – „o fată” (DAWT 1997: 38); widgie – „corespondenta feminină a unui bodgie” (MOAWI);

„vârstă”: ankle biter – „un copil mic” (UASD 2001: 14); billy lids – „copii” (ASOLL 2017; UASD 2011: 18); cornstalk – „un tânăr australian” (DAWT 1997: 9); crumblies – „persoane vârstnice fragile” (AS); grumblebum – „o persoană în vârstă care se plânge în mod obișnuit” (UASD 2011: 33); kiddiewink – „un copil” (UASD 2011: 39); mark foy – „un băiat” (UASD 2011: 42); nipper – „un copil mic” (AS; UASD 2011: 43); rug rats – „copii” (AS); tacker – „un copil mic” (TBGAS 2004: 107); tin lid – „un copil” (UASD 2011: 55); whipper-snapper – „o persoană tânără” (AS); wrinkie – „o persoană în vârstă” (TBGAS 2004: 121);

„relații”: ball and chain – „soția cuiva” (AS); battleaxe – „o soție sau soacră” (UASD 2011: 17); cheese & kisses – „nevastă, soție” (UASD 2011: 22); cobber – „un prieten” (DAWT 1997: 13), „un însoțitor sau prieten” (ASOLL 2017), „un camarad, un prieten” (TBGAS 2004: 29); cook – „soția cuiva” (UASD 2011: 24); folks – „părinții cuiva” (ASD 2004); mate – „un prieten apropiat sau o cunoștință” (MOAWI); missus – „o soție” (TBGAS 2004: 70); ol’ cheese – „o mamă” (UASD 2011: 44); old Dutch – „o soție” (DAWT 1997: 29); oldies / olds – „părinți” (TBGAS 2004:

Straipsniai / Articles

61

LIUDMYLA NAUMENKO, LILIIA BILAS, VIRA PONOMAROVA

76; UASD 2011: 44); ol’ man / old man – „un tată” (UASD 2011: 44); old pot – „un tată” (DAWT 1997: 31); pard – „un prieten” (DAWT 1997: 30); rellie / rello / rels – „o rudă de familie” (ASOLL 2017; UASD 2011: 49); tart – „o iubită sau o persoană dragă” (MOAWI); trouble and strife – „o soție” (WLGC21C 2011: 81);

„statut social”: battler – „o persoană care se străduiește să-și câștige existența” (CNRDSUE 2008: 38; UASD 2011: 15); bunyip aristocracy – „australieni care afișează ifose și maniere aristocratice” (TBGAS 2004: 23); feral – „o persoană care trăiește în afara normelor convenționale ale societății” (MOAWI); silvertail – „un membru al clasei superioare” (TBGAS 2004: 97); squatter – „o persoană cu statut socioeconomic ridicat” (MOAWI); squattocracy – „vechea nobilime funciară din așezarea albă a Australiei” (TBGAS 2004: 101); tall poppy – „o persoană cu avere sau statut ridicat” (ASD 2004; DAS; UASD 2011: 54), „persoane de succes sau celebrități” (ASOLL 2017);

„înfățișare”: arse wipe – „o persoană foarte neplăcută” (AS); beanpole – „o persoană înaltă și slabă” (TBGAS 2004: 14); bluey – „o persoană roșcată” (MOAWI), bush pig – „o persoană urâtă” (AS); curly – „o persoană îndrăzneață” (AS); eggshell blonde – „o persoană îndrăzneață” (ASD 2004); half pinter – „o persoană scundă” (UASD 2011: 34); head-turner – „o persoană atrăgătoare” (ASD 2004); keg-on-legs – „o persoană scundă și obeză” (ASD 2004; TBGAS 2004: 62); looker / good-looker – „o persoană arătoasă” (ASD 2004); nasty piece of work – „o persoană neplăcută” (UASD 2011: 43); scunge – „o persoană neîngrijită” (UASD 2011: 51); spunk – „o persoană arătoasă (de orice sex)” (ASDKN 2018); stickybeak – „o persoană curioasă” (ASDKN 2018);

„abilități mintale”: boob – „o persoană nechibzuită” (AS); boofhead – „un prost sau un nătărău, o persoană proastă și necioplită” (MOAWI; TBGAS 2004: 19); dickhead – „un idiot” (ASDKN 2018; UASD 2011: 26); dill – „cineva care nu este prea inteligent” (UASD 2011: 26); dingaling – „o persoană prostuță” (UASD 2011: 26); dingbat – „un prost” (UASD 2011: 26); dingdong – „o persoană prostuță” (UASD 2011: 26); dipshit – „o persoană proastă” (ASD 2004); drongo – „o persoană proastă” (TBGAS 2004: 39), „un idiot” (ASOLL 2017), „un prost, un nătărău, un idiot” (MOAWI); duffer – „un prost” (DAWT 1997: 9); fruit loop – „un prost” (UASD 2011: 31); galoot – „un individ prostuț” (TBGAS 2004: 48); gink – „o persoană prostuță” (UASD 2011: 32); goose – „cineva care nu este prea inteligent, prostuț” (UASD 2011: 33); grommet – „un idiot” (ASD 2004; DAS; UASD 2011: 33); mullet – „o persoană proastă” (ASD 2004); ningnong – „un prost, un idiot” (UASD 2011: 43); nong – „un prost, un idiot” (DAS); prawn – „un prost”, abus. (MOAWI); schmick – „o persoană foarte inteligentă și stilată” (TBGAS 2004: 94); schmuck – „o persoană proastă, un idiot, un prost” (ASD 2004); smart arse – „un atotștiutor, un deșteptănt” (ASD 2004); smeg-head – „un idiot” (ASD, 2004); tosser – „o persoană proastă sau enervantă” (ASD, 2004); wacka / whacka / whacker – „un prost, un drongo, un idiot” (UASD 2011: 57-58); wacker – „o persoană nebună” (UASD 2011: 57); wad – „o persoană proastă sau enervantă” (ASD 2004); zonk – „un prost” (UASD 2011: 59);

62

Acta Linguistica Lithuanica LXXXII

The Lexical–Semantic Group ‘Aussie’ in Contemporary Australian Slang

„comportament”: arse-licker / boot-licker – „un lingău” (UASD 2011: 15); bad lot – „o persoană necinstită, de proastă reputație” (ASD 2004); bogan – „o persoană necultivată, bădărană sau necioplită” (MOAWI), „o persoană grosolană, necivilizată” (UASD 2011: 19); brick – „o persoană bună și de încredere” (TBGAS 2004: 21); dag – „o persoană excentrică, neîngrijită” (UASD 2011: 25); deadshit – „o persoană enervantă” (TBGAS 2004: 35); flake – „o persoană excentrică” (TBGAS 2004: 45); galah – „o persoană gălăgioasă, cu comportament nepoliticos” (TBGAS 2004: 48); gutless wonder – „o persoană lașă” (TBGAS 2004: 53); hoon – „cineva care manifestă un comportament antisocial” (TBGAS 2004: 57); larrikin – „o persoană cu spirit rebel, care manifestă puțin respect față de autoritate” (TBGAS 2004: 65), mongrel – „o persoană îngrozitoare” (TBGAS 2004: 70); ripsnorter – „o persoană extraordinară” (TBGAS 2004: 89); shonk / shonky – „o persoană necinstită” (TBGAS 2004: 96); weirdo – „cineva care se comportă excentric” (TBGAS 2004: 118); wowser – „o persoană al cărei comportament este puritan sau pudibond, un stricătore de distracție” (MOAWI); yahoo – „o persoană needucată, mitocănească, necultivată” (TBGAS 2004: 122); yawn – „un plictisitor” (TBGAS 2004: 123); yob / yobbo – „un neglijent, un huligan, un mitocan” (TBGAS 2004: 123).

Unele sinonime ale acestui LSV, pe lângă sema de bază „locuitor(i)”, posedă și câteva seme suplimentare, și anume: „vârstă” + „gen” – boiler – „o femeie în vârstă” (AS), codger – „un bărbat în vârstă” (AS), fowl – „o femeie în vârstă” (DAWT 1997: 16); „înfățișare” + „gen” – bat – „o femeie urâtă” (AS), nugget – „un bărbat scund și musculos” (ASD 2004), slapper – „o fată sau o femeie urâtă ori necioplită” (ASD 2004), wing-nut – „un bărbat cu urechi proeminente” (TBGAS 2004: 120); „comportament” + „gen” – lair / mug lair / two-bob lair / lairize – „un tânăr arogant și vulgar” (TBGAS 2004: 65).

Al doilea grup de sinonime este reprezentat de cuvinte argotice formate prin: afixare – Easterner, looker, good-looker, top ender; trunchiere – abo, boong, hoon, rel; trunchiere + afixare (așa-numita scurtare hipocoristică) prin adăugarea sufixelor –a, –o, –ie – rello, bushie, rellie, swaggie, westie, wrinkie; compunere – battleaxe, cockroach, dingbat, magpie, swagman; compunere + afixare – mainlander, Sydneysider; compunere + trunchiere + afixare – whitefella; amalgamare – squattocracy (squatter + aristocracy). Unele cuvinte argotice au luat naștere prin transferul sensului sub forma: perifrază bazată pe o anumită caracteristică a unui obiect – ankle biter, apple eater, banana bender, bit of muslin, cabbage patcher, cane toad, crow eater / pie eater, gumsucker, kiddiewink, old pot, rug rats; antonomază – bruce, Jane, Joe Bloggs, Joe Blow, Mexican, rocker, sheila, Zorba; metonimie – skirt; metaforă – bat, battleaxe, beanpole, brick, boiler, curly, eggshell blonde, fowl, galah, half pinter, head-turner, keg-on-legs, nipper, sandgroper, stickybeak, wing-nut. Trăsăturile semantice care facilitează procesul de metaforizare sunt următoarele: „culoare” – bluey, eggshell blonde; „înfățișare” – bat, boofhead, bush pig, stickybeak; „statut social” – battler; „mărime” – half

Straipsniai / Articles

63

LIUDMYLA NAUMENKO, LILIIA BILAS, VIRA PONOMAROVA

pinter, keg-on-legs; „vârstă” – ol’ cheese, oldies, olds, ol’ man; „material” – brick; „funcție” – boiler, cook, nipper. Celelalte s-au format prin aliterație: ridgy didge, whipper-snapper; asonanță: true blue; rimă (așa-numitul argou rimat): ball and chain (Jane), billy lid / tin lid (kid), cheese & kisses (misses), mark foy (boy), tin plate (mate), trouble and strife (wife), twist and twirl (girl); ablaut / gradație (forme gemene variate fonetic): dingdong, ningnong; onomatopee: dingaling, dingbat, geebung, wowser; aluzie: yahoo (o rasă imaginară de brute creată de J. Swift în Gulliver’s Travels, 1726).

Anumite cuvinte argotice comune provenite din nume proprii au următorul context istoric: bruce – „un bărbat”, ca în sceneta Monty Python în care toți australienii se numeau Bruce (UASD 2011: 19); ocker era folosit inițial numai pentru bărbații numiți Oscar (anii 1920), dar sensul său s-a extins la toți bărbații în cursul secolului al 20^th-lea (MOAWI); sheila derivă din numele propriu Sheila; inițial se referea la o femeie de origine irlandeză, dar începând din secolul al 19^th-lea – la orice femeie sau fată (MOAWI).

Cuvintele argotice care denumesc cetățeni din anumite părți ale Australiei au următoarele explicații privind originea lor: apple eater este „cineva din Tasmania, unde merele reprezintă primul dintre produsele agricole principale” (AS); banana bender se bazează pe asocierea cu industria cultivării bananelor din Queenslandul tropical („Ținutul bananelor”) (MOAWI); cabbage patcher este „un cetățean din statul Victoria, numit Garden state sau Cabbage Patch datorită dimensiunii sale reduse” (Povah 2013); crow eaters sunt coloniștii care, din necesitate, au mâncat câteva ciori deghizate în „fazan de munte” (Povah 2013); cane toad este „un locuitor din Queensland, denumit astfel după afluxul cantităților uriașe de broaște râioase de trestie care au apărut în acest stat între 1940 și 1980, la intervale de cinci ani” (AS); gumsucker era folosit pentru toți coloniștii datorită ocupației lor de a suge seva dulce din anumite specii de salcâm; acum se referă exclusiv la locuitorii statului Victoria (Povah 2013); sandgroper se referă la locuitorii Australiei de Vest, „o poreclă primită probabil după insecta săpătoare găsită în ținutul bogat în nisip” (CSBBCM 2016).

Au fost găsite doar aproximativ patru sinonime pentru al treilea sens / LSV „engleză australiană” (sema de bază „limbă”). Acestea sunt: Ozspeak – „limbaj vernacular australian” (AGL); Ozwords – „limbaj vernacular australian” (Gwynn 2014); strine – „engleză australiană” (DAS), „engleză aussie” (AS), „accent australian stereotip” (WLGC21C 2011: 79), „argou și pronunție australiene” (ASDKN 2018; UASD 2011: 53), „limbaj vernacular australian” (AGL).

Principalele modalități de formare a sinonimelor în acest grup sunt scurtarea (sub forma sincopării) – strine (de la Australian) și compunerea – Ozspeak, Ozwords. Cuvântul strine a fost popularizat de cartea profesorului Afferbeck Lauder, Let Stalk Strine, publicată la Sydney în 1966.

64

Acta Linguistica Lithuanica LXXXII

The Lexical–Semantic Group ‘Aussie’ in Contemporary Australian Slang

Al patrulea sens / LSV „dolar australian” (sema de bază „bani”) formează un șir de sinonime reprezentat de 45 de unități lexicale: vaselină pentru osii – „bani” (UASD 2011: 15); bickies, bikkies / big bickies – „mulți bani” (AS; ASD 2004; TBGAS 2004: 15; UASD 2011: 17); big notes – „sume mari de bani” (MOAWI); big sugar – „mulți bani” (DAWT 1997: 8); (blue) bond – „un depozit” (ASOLL 2017); blue swimmer / crab – „o $10 note’ (CNRDSUE 2008: 46); boodle – ‘money’ (DAWT 1997: 8); brass – ‘a coin’ (DAWT 1997: 9); bread and honey – ‘money’ (WLGC21C 2011: 81); dosh – ‘money’ (AS); dough – ‘money’ (ASD 2004; DAWT 1997: 14); fiver, deep sea diver, sky diver – ‘a $bancnotă de 5⟧” (ECACSN; STMCD); folding stuff – „bani (bancnote și monede)” (AS); grey nurse – „o $100 note’ (TBGAS 2004: 53); lobster / red lobster, redback & rusky – ‘a $bancnotă de 20⟧” (ECACSN; STMCD); moola, moolah – „bani” (ASD 2004); motza, motsa, motser, motzer – „o sumă mare de bani” (TBGAS 2004: 71), „o sumă mare de bani; o avere” (MOAWI); Oxford scholars – „dolari” (ASOLL 2017); pineapple / big pineapple – „o $50 note’ (ECACSN; STMCD); pony – ‘25 pounds’ (DAWT 1997: 30); pot – ‘a sum of money’ (DAWT 1997: 31); prawn – ‘a $bancnotă de 5⟧” (ECACSN); quid, quid fiddly, saucepan – „inițial o liră sterlină, acum un dolar” (AS; STMCD); razoo / arse razoo / brass razoo – „o monedă inexistentă de valoare neînsemnată” (AS; MOAWI); redback – „o $20 note’ (BASD 2020; TBGAS 2004: 88); rhodes scholar – ‘a dollar’ (UASD 2011: 49); score – ‘a sum of 20 dollars’ (ASD 2004); slab – ‘a thousand dollars, $mie australiană de 1000⟧” (ASD 2004); stuff – „o monedă” (DAWT 1997: 36); sugar – „bani” (DAWT 1997: 36); the needles – „bani” (DAWT 1997: 28); tin – „bani” (DAWT 1997: 37); zac, zack – „o monedă de șase pence” (ASDKN 2008; DAWT 1997: 43).

Principalele modalități de formare a cuvintelor argotice din al patrulea grup de sinonime sunt perifraza – axle grease, folding stuff; metafora bazată pe trăsăturile semantice „culoare” – (blue) crab / blue swimmer („albastru”), grey nurse („între 1984–1994, o bancnotă de 100 de dolari avea culoarea gri”), lobster („roșu”), pineapple („galben”), prawn („roz”) și „material” – brass, tin; aliterația – redback & rusky și rima: bread and honey (money), fiver, deep sea diver, sky diver (diver), Oxford scholars (dollars), rhodes scholar (dollar), saucepan lid / quid (quid).

2.5. Rezultate

Cercetarea realizată permite formularea următoarelor afirmații: a) engleza australiană este reprezentată de Standard AusE, varieties of aboriginal English, and ethnocultural AusE dialects; b) Standard Australian are anumite particularități, precum variații în sensul cuvintelor englezești, cuvinte unice și împrumuturi aborigene; c) argoul australian (numit și strine) este limbajul informal

Straipsniai / Articles

65

LIUDMYLA NAUMENKO, LILIIA BILAS, VIRA PONOMAROVA

al subculturii rebele, plin de abrevieri specifice, expresii obscene și vulgarisme; d) argoul Aussie se formează pe baza unor concepte particulare care îi organizează câmpurile lexico-semantice, iar acestea se divid în unități mai mici – grupuri tematice și lexico-semantice; e) grupurile lexico-semantice sunt organizate pe baza cuvintelor polisemantice ale căror LSV formează anumite șiruri sinonimice.

3. CONCLUZII ȘI PERSPECTIVE

Engleza australiană este un dialect regional distinct, ale cărui trăsături specifice sunt determinate de mai mulți factori: distanța față de țara de origine, dezvoltarea istorică specifică a societății, afluxul de imigranți din diferite părți ale lumii, cultura aborigenă locală, sistemul de educație și viața culturală, dezvoltarea propriei tradiții literare, interesul pentru limbile, obiceiurile și tradițiile aborigene ale populației indigene, conștiința de sine ca națiune cu adevărat independentă. Vernacularul australian strine, originar din argoul Cockney, dialectul irlandez și limbile aborigene locale, este un subsistem informal, umoristic și metaforic al limbii, care reflectă originalitatea țării.

În procesul cercetării s-a constatat că lexemul Aussie are patru sensuri în argoul australian: sensul principal – „Australia” (sema de bază „țară”), cele derivate – „un australian” / „poporul australian” (sema de bază „locuitor(i)”), „engleza australiană” (sema de bază „limbă”), „dolarul australian” (sema de bază „bani”). Sensurile principal și derivate se află în relații lexico-semantice „întregul – partea”. Fiecare sens formează un șir sinonimic reprezentat de diferite denumiri argotice în următoarea distribuție numerică: „Australia” – 13, „un australian” – 170, „engleza australiană” – 4, „dolarul australian” – 45 de unități lexicale.

Sinonimele, sub formă de cuvinte și combinații de cuvinte, au diferite modalități de formare – prin afixare, compunere sau prin ambele, trunchiere, abreviere, scurtare hipocoristică, amalgamare, iterare. Acestea au fost supuse unor diverse procese de denumire, și anume: perifrază, transfer metaforic sau metonimic, antonomază, aliterație, asonanță, onomatopee, rimare, ablaut / gradație, aluzie. Anumite sinonime includ, de asemenea, trăsături semantice particulare care facilitează procesul creării lor – culoare, dimensiune, material, funcție, aspect, statut social, localizare, climă, distracție, sentiment.

Articolul deschide perspectiva pentru studierea ulterioară a argoului australian din diferite puncte de vedere: a) istoric – transformări în următoarele perioade: colonizarea continentului în secolele ¹⁸th – ¹⁹th, goana după aur (anii 1850), Primul Război Mondial, imigrația postbelică (1945–anii 1960),

66

Acta Linguistica Lithuanica LXXXII

The Lexical–Semantic Group ‘Aussie’ in Contemporary Australian Slang

sfârșitul secolului al 20^th – începutul secolului al 21^st; b) lingvistic-cultural – sursele împrumutării cuvintelor de argou din diferite dialecte ale limbii engleze, din limbile aborigenilor și din alte limbi; c) sociocultural – originea cuvintelor de argou în diferite sfere sociale și subculturi: politică, afaceri, armată, sport, comunicare pe Internet, vorbirea deținuților, a adolescenților, a bushrangerilor și a beachcomberilor.

R E F E R I N Ț E

AGL – Australian Guide to Language. Disponibil la: https://www.justlanded.com [accesat la 5 martie 2020].

AS – Australian Slang. Western Australia Now and Then. Disponibil la: www.wano.wandthen.com [accesat la 7 martie 2020].

ASD – Aussie Slang Dictionary, 2004. Available at: www.modernisms.tripod.com/group/id15.html [Accessed 3 March 2020].

ASDKN – Australian Slang [Dictionary]. Koala Net. Updated 2018. Available at: www.koalanet.com.au/australian-slang.html [Accessed 9 March 2020].

ASOLL – Australian Slang and Other Local Lingo. Sydney Concierge. 14 martie 2017. Disponibil la: https://www.sydney.concierge.com.au/australian-slang-dictionary [accesat la 2 martie 2020].

BASD – Browse the Aussie Slang Dictionary. Australia Day, 2020 [online]. Disponibil la: www.australiaday.com.au [accesat la 10 martie 2020].

Bernard J. R. L. 1969: On the Uniformity of Australian English. – Orbis 18, 62–73.

Bilas Liliia 2017: Some Peculiarities of Australian English in the Frame of Lingua-Cultural Studies. Scientific Research Priorities – 2017: theoretical and practical value: Proceedings of International Scientific Conference, 22–23 June, Nowy Sącz, Poland: Nowy Sącz: National–Lois University, 37–38.

Burridge Kate, Mulder Jean Gail 1999: English in Australia and New Zealand: an introduction to its history, structure and use, Oxford: Oxford University Press.

CNRDSUE – Concise New Partridge Dictionary of Slang and Unconventional English, T. Dalzell, T. Victor (ed.), Londra, N. Y.: Routledge, 2008.

Collins Peter 2012: Australian English: Its Evolution and Current State: University of New South Wales. Available at: https://ejournals.epublishing.ekt.gr/article.pdf [Accessed 3 Febr. 2020].

Cox Felicity 2006: Australian English Pronunciation into the 21^st Century. – Prospect 21. 1, 3–21.

Straipsniai / Articles

67

LIUDMYLA NAUMENKO, LILIIA BILAS, VIRA PONOMAROVA

CSBBCM – Crow-eaters, Sandgropers, Banana benders, Cornstalks and More. Publicat la 16 febr. 2016. Disponibil la: https://www.lonestester.com/2016/02/crow-eater [accesat la 3 martie 2020].

DAS – Dictionary of Australian Slang. Disponibil la: www.australiatravelsearch.com.au/trc/slang.html [accesat la 5 martie 2020].

DAWT – A Dictionary of Australian Words and Terms, de G. W. Lawson, Sydney: University of Sydney Library, 1997.

ECACSN – Ever Colourful Australian Currency Slang Nicknames. Disponibil la: https://www.noteworthy-collectibles.com [accesat la 7 martie 2020].

Gwynn Mark 2014: Holey Dollars to Grey Nurses. – Ozw ords, Newsletter: Oxford University Press Australia. Available at: https://www.Ozwords.org [Accessed 5 Febr. 2020].

Hampshire David 2010: Living and working in Australia, 8^th ed., Sydney: International Press Softcom.

Krekhno Tetiana 2005: Istoriya leksyko-semantychnogo polia “platy-podatky-povynnosti” v ukrainskiy movi XY–XYIII stolit (na materialakh ukrainskikh pamiatok): thesis synopsis. 10.02.01 – Ukrainska mova, Kharkiv: KNU imeni V. N. Karazina.

Levitskiy Viktor 2012: Semaseologiya: A monograph for young researchers, 2^nd ed, Vinnytsa: Nova Knyha.

Maurer David 2020: Slang. Encyclopedia Britannica. Updated 20 Febr. 2020. Available at: https://www.britannica.com/topic/slang [Accessed 7 Febr. 2020].

MOAWI – Meanings and Origins of Australian Words and Idioms. Disponibil la: https://slll.cass.anu.edu.ua/centres/and/ meanings-origins [accesat la 9 martie 2020].

Moore Bruce 2008: Speaking our Language: The Story of Australian English, Melbourne: Oxford University Press.

Parashchuk Valentyyna 2014: Leksychni zasoby verbalizatsiyi etnolingvoculturnogo typazhu Australian Person / Australivets. – Naukovi zapysky KDPU. Seriya. Filolohichni nauky (movoznavstvo) 129, 81–86.

Povah Frank, Middleton Amy 2013: Slang: What Aussies call other Aussies, May 16, 2013. Available at: https://www.australiangeographic.com.au [Accessed 3 Febr. 2020].

Saussure Ferdinand de 1916: Course in General Linguistics, Ch. Bally, A. Sechehaye (eds.), Translated by W. Baskin, N.Y., Toronto, London: McGraw-Hill.

68

Acta Linguistica Lithuanica LXXXII

The Lexical–Semantic Group ‘Aussie’ in Contemporary Australian Slang

Stavyts’ka Lesia 2005: Argo, jargon, sleng: Sotsialna dyferentsiatsiya ukrainskoyi movy: A monograph, Kyiv: Krytyka.

STMCD – Termeni argotici pentru bani. Denominații curente. Disponibil la: https://en.wikipedia.org [Accesat la 10 martie 2020].

TBGAS – Ghidul adevărat al argoului australian, ed. de J. Hunter, Sydney: New Holland Publishing, 2004.

UASD – The Ultimate Aussie Slang Dictionary, 2011. Available at: www.bunburybackpackers.com.au [Accessed 11 March 2020].

Ufimtseva Anna 2002: Leksicheskoe znachenie: Printsyp semiologicheskogo opisaniya, Moscow: Nauka.

Vasiliev Leonid 1971: Teoriya semanticheskikh poley. – Voprosy yazykoznaniya 5, 105–113.

WLGC21C – Word up. A Lexicon and Guide to Communication in the 21^st Century, By M. McCrindle, E. Wolfinger, Canberra: Halstead Press, 2011.

3TAA – Cele 3 tipuri de accente australiene. Publicat la: 18 apr. 2018. Disponibil la: https://www.atmc.social/posts/the-3-types-of-australian-accents [Accesat la 13 martie 2020].

3TAADB – Cele 3 tipuri de accente australiene. Blogul despre dialecte, publicat la: 10 iunie 2011. Disponibil la: www.dialectblog.com/2011/07/10/type-of-australian-accents [Accesat la 13 martie 2020].

100ASWP – 100 de cuvinte și expresii din argoul australian, actualizat în 2020. Disponibil la: https://ielts.com.ua [Accesat la 12 martie 2020].

125ASWP – 125 de cuvinte și expresii din argoul australian. Ghid pentru începători al argoului Aussie, de A. Jones, 2015. Disponibil la: https://nomadsworld.com/aussie-slang [Accesat la 15 martie 2020].

Grupul lexico-semantic „Aussie” în argoul australian contemporan

SANTRAUKA

Articolul abordează problema unui fenomen lingvistic neglijat pe nedrept, și anume argoul australian, care caracterizează comunicarea cotidiană în Australia contemporană. Scopul articolului este de a examina grupul lexico-semantic „Aussie” în argoul australian contemporan. Obiectivele articolului sunt de a stabili structura semantică a lexemului „Aussie” și relațiile sale lexico-semantice

Straipsniai / Articles

69

LIUDMYLA NAUMENKO, LILIA BILAS, VIRA PONOMAROVA

relațiile dintre variantele (LSV), să reconstituie grupul lexico-semantic (LSG) „Aussie” și seriile sale de sinonime, să investigheze reprezentarea sa în surse lexicografice și pe internet, precum și să efectueze analiza lexico-semantică și stilistică a membrilor seriilor de sinonime ale LSV-urilor sale.

Cercetările preliminare includ studierea argoului australian în lucrările cercetătorilor străini și ucraineni, analiza lexico-semantică și comparativă a cuvintelor de argou din dicționarele contemporane relevante, tezaure, site-uri și surse de internet dedicate acestui fenomen lingvistic, pe baza unor surse variate, pentru a le clarifica sensurile și originea. Fundamentul metodologic al cercetării se bazează pe cele mai recente studii semasiologice și lexicologice și presupune metode corespunzătoare: analiza definițiilor cuvintelor, analiza comparativă, componentială, lexico-semantică și stilistică.

În cursul cercetării s-a stabilit că lexemul „Aussie” are patru sensuri principale în argoul australian contemporan: sensul principal – „Australia” (sema de bază „țară”), iar sensurile derivate – „un australian” / „australieni” (sema de bază „locuitor(i)”), „engleza australiană” (sema de bază „limbă”) și „dolar australian” (sema de bază „bani”). Sensurile principale și cele derivate se reflectă în relații lexico-semantice de tipul „întregul–partea”. Fiecare sens (LSV) formează o serie de nominalizări argotice sinonimice – cuvinte și grupuri de cuvinte, prezentate în următoarea formă numerică: „Australia” – 13, „un australian” – 170, „engleza australiană” – 3, „dolarul australian” – 45.

Analiza lexico-semantică și stilistică a sinonimelor a evidențiat: a) modalitățile lor de formare – afixare, compunere, trunchiere, abreviere, scurtare hipocoristică, contopire (cuvinte-valiză), repetare; b) procesele de denumire – perifrază, transferuri metaforice sau metonimice, antonomază, aliterație, asonanță, onomatopee, rimă, ablaut / gradație, aluzie; c) trăsăturile semantice care facilitează crearea lor – culoarea, dimensiunea, materialul, funcția, aspectul, statutul social, locul, clima, distracția, sentimentul.

Articolul deschide perspectiva cercetării ulterioare a argoului australian din diferite puncte de vedere: a) istoric – transformările din următoarele perioade: colonizarea continentului în secolele al XVIII-lea–al XIX-lea, Goana după aur (1850), Primul Război Mondial, imigrația postbelică (1945–1960), sfârșitul secolului al XX-lea–începutul secolului al XXI-lea; b) lingvistic și cultural – sursele din care pot fi împrumutate cuvinte de argou din dialectele engleze, din limbile aborigene și din alte limbi; c) sociocultural – originea cuvintelor de argou în diferite sfere sociale și subculturi: politică, afaceri, armată, sport, comunicare pe internet, precum și în conversațiile deținuților, adolescenților, practicanților bushido și jucătorilor de pe plajă.

Primit la 2 aprilie 2020.

LIUDMYLA NAUMENKO

Institute of Philology, Taras Shevchenko National University of Kyiv T. Shevchenko Blvd. 14, Kyiv 01060 Ukraine v–[email protected]

70

Acta Linguistica Lithuanica LXXXII