De la îndepărtarea grăsimii la dezanţarea de sens: recomandare și uz

ALVYDAS UMBRASAS

Institutul Limbii Lituaniene

CUVINTE-CHEIE: formarea cuvintelor, sens de îndepărtare, normarea limbii, uz, greșeală

Articolul examinează derivatele cu prefixul nu- și sufixul -inti (-inimas), prin care se exprimă îndepărtarea unui anumit lucru (indicat de rădăcină). Aceste derivate au deja o tradiție considerabilă de corectare, însă cel puțin unele dintre ele sunt persistente în uz, motiv pentru care s-a hotărât examinarea istoriei corectării și a recomandărilor, precum și a situației actuale. Se urmărește prezentarea opiniilor lingviștilor cu privire la aceste derivate, a evoluției normelor în dicționare și trecerea în revistă a uzului actual, a concordanței (sau lipsei de concordanță) dintre acesta și codificare, precum și atragerea atenției asupra posibilelor schimbări ale codificării.

Cea mai potrivită sursă pentru colectarea datelor despre uzul actual este Corpusul de texte al limbii lituaniene contemporane (DLKT), alcătuit de Centrul de Lingvistică Computațională al Universității Vytautas Magnus. Acesta cuprinde peste 140 de milioane de cuvinte utilizate în texte din diverse domenii de la sfârșitul secolului XX și începutul secolului XXI (aproximativ din 1991 până în 2008), atât în texte științifice și specializate, cât și în publicistică destinată publicului larg, literatură beletristică etc. Fiind vorba de texte publicate, este probabil ca acestea să fi fost editate sau cel puțin revizuite minimal. Prin urmare, în cercetare s-a decis folosirea DLKT, deoarece acest corpus poate indica nivelul mediu al limbii scrise contemporane la cumpăna dintre secole (deocamdată nu conține date din al doilea deceniu al acestui secol). Datele colectate (în total, în DLKT au fost găsite aproximativ 80 de verbe sau substantive abstracte ale modelului de interes, cu un număr cumulat de circa 3.500 de ocurențe) au fost apoi comparate și cu uzul de pe unul dintre cele mai populare site-uri de știri, lrytas.lt (acolo au fost găsite peste 2.600 de publicații care conțin cuvintele selectate din DLKT; nu există posibilități tehnice de a afla numărul total al ocurențelor, însă este clar că o publicație poate conține mai mult de o singură ocurență). Site-ul funcționează din 2006, așadar reflectă parțial limbajul presei online din ultimii zece ani-

120 Alvydas Umbrasas | Nuo nuriebalinimo iki nuprasminimo: teikyba ir vartosena

ai (unele articole publicate pe site sunt republicate din alte publicații de presă; când a fost necesar, în articol au fost incluse și câteva exemple din alte surse). Folosind posibilitățile de căutare ale DLKT, s-a încercat colectarea celor mai variate date pentru cercetare și identificarea unor regularități atât semantice și (sau) structurale, cât și cantitative.

E V O L U Ț I A N O R M Ă R I I

Acum aproximativ o jumătate de secol, Kazimieras Gaivenis a fost probabil primul care a vorbit despre acele cazuri în care „se încearcă atribuirea unei semnificații generalizate de îndepărtare a materialului desemnat de rădăcina cuvântului prefixului nu- din verbe și substantive verbale” (Gaivenis 1964: 29). Scriind despre terminologizarea afixelor derivative, el regreta că sensul de îndepărtare pătrunsese din literatura științifică în câteva dicționare ale vremii sub formele nuriebinti, nuriebinimas. El argumenta astfel: „substantivul abstract nuriebinimas este derivat din verbul nuriebinti, iar acesta din urmă — din adjectivul riebus. Pentru un verb adjectival de acest tip, prefixul nu- conferă, de regulă, sensul de exces al acțiunii exprimate de forma neprefixată (cf. nustorinti, nutirštinti, nurūgštinti, adică a face prea (= mult prea) gros, dens, acru)” (ibid.). Așadar, nuriebinti ar trebui să însemne „a face prea gras”, nu „a îndepărta grăsimea”. Totodată, K. Gaivenis atrăgea atenția că „este, de asemenea, îndoielnică traducerea termenilor обезжиривание, Entfettung sau degreasing prin nuriebalinimu (după modelul unor neologisme similare, «la modă», nuanglinimas, nusilicinimas, nusierinimas, nupeleninimas etc.)” (Gaivenis 1964: 29–30). El propunea ca, pentru exprimarea sensului de îndepărtare, să se folosească de preferință construcții cu verbul pašalinti (de exemplu, pašalinti sierą, pašalinti pelenus) sau, dacă există, verbe speciale (de exemplu, nu nuplaukinti, ci nuplikinti).

Câțiva ani mai târziu, și Antanas Balašaitis a propus ca обезболивание să fie tradus nu prin nuplaukinimas, ci plaukų pašalinimas, iar în locul expresiei savaiminio dirvos nukenk-sminimo a recomandat dirvos apsivalymas. Totodată, explica: „termenul rusesc обезболивание nu trebuie tradus prin nuskausminimu, deoarece, pe baza verbului apmarinti («a face insensibil, a amorți»), avem expresiile uzuale ligonio apmarinimas prieš operaciją, vietinis ar visuotinis apmarinimas, apmarinamieji vaistai” (Balašaitis 1969: 9–10). Argumentul era că „în fiecare limbă, neologismele se formează potrivit regulilor de derivare a cuvintelor specifice acelei limbi”; trebuie „respectate tendințele de formare a cuvintelor din limba lituaniană” (ibid.).

¹ În original nu există cursiv și spațiere extinsă.

Terminologija | 2016 | 23

1 2 1

În curând, Albertas Rosinas a continuat și el analiza formațiilor cu nu- cu sensul de înlăturare a unei substanțe sau a unei însușiri: „Opinia potrivit căreia astfel de formații (cf.: nušarminti, nuvandeninti, nuskausminti etc.) nu contravin legilor derivării cuvintelor în limba lituaniană și sunt înțelese de toată lumea nu este, se pare, incontestabilă. Din punctul de vedere al derivării (sintactic), ele sunt ireproșabile. Totuși, la formarea unui cuvânt nou, regulile derivării nu sunt suficiente; este necesar să se țină seama de funcțiile lexicale ale elementelor acelui cuvânt” (Rosinas 1971: 15). Bazându-se pe K. Gaivenis, el a susținut, de asemenea, că nuriebinti cu sensul de înlăturare a grăsimii este un calc nereușit, că în limba vie prefixul nu- conferă verbelor denominale sensul excesului (nukietinti „a face prea tare”) sau, în unele cazuri (nuaštrinti, nugražinti), pare să confere sensul de înlăturare a unei însușiri, dar „exprimă contrariul intensității acțiunii și al rezultatului ei (voind să facă ceva ascuțit, frumos, au ascuțit, au înfrumusețat atât de mult sau în asemenea măsură, încât a devenit cu totul neascuțit, cu totul urât)” (ibid.). El numește, de asemenea, verbele nuplaukinti „a îndepărta părul”, nudruskinti „a îndepărta sarea”, nužievinti „a îndepărta scoarța”, nukalkinti „a extrage calcarul” formații „la modă” și spune că, în limba vie, verbele denominale cu nu- au alte sensuri (nuauksinti „a colora în auriu”, nuspalvinti „a vopsi”, nuskiedrinti „a împrăștia așchii”), că „dacă verbul german entha(S)

la începutul deceniului, în a doua ediție a dicționarului apărută după articolele menționate (DLKŽ₂ 1972), nu s-a propus eliminarea acestor cuvinte, ci, dimpotrivă, definițiile celor existente au fost ușor revizuite² și au fost incluse numeroase cuvinte noi: nudruskinti „a îndepărta sarea”, nudujinti „a îndepărta gazele”, nukalkinti „a îndepărta calcarul”, nukenksminti „a face inofensiv”, nuriebalinti „a îndepărta grăsimea”, nusakinti „a scurge rășina”, nuvandeninti „a îndepărta apa, umezeala”. Majoritatea au primit marca spec. (cu excepția nuasmeninti, nubuožinti, nusakinti). La scurt timp după publicarea dicționarului, unul dintre membrii colegiului său editorial, Jonas Paulauskas, vorbind despre problemele dicționarului, a spus că acesta conține cuvinte „marcate cu abrevierile spec. sau knyg., care arată că, deși cuvântul nu este format cu succes (sau i se atribuie un sens neobișnuit), este totuși folosit în anumite domenii, în absența unor echivalente cu formare mai regulată ori atunci când acestea nu sunt populare” (Paulauskas 1974: 42). Printre alte exemple, el menționează și nudruskinti, nudujinti, nuvandeninti și spune că „în continuarea normării lexicului, ar trebui găsite echivalente mai acceptabile pentru astfel de cuvinte” (ibid.). Prin „echivalente mai acceptabile” se poate să se fi avut în vedere mijloace de exprimare dintr-un singur cuvânt, deoarece propunerile corectorilor coincideau cu definițiile din dicționar. Și Vitas Labutis avea îndoieli cu privire la includerea în dicționar a unor cuvinte precum nukenksminti, nuriebalinti etc.; el spunea că aprobarea unui fenomen lingvistic insuficient cercetat ar putea, probabil, dăuna limbii mai mult decât limitarea răspândirii lui prin raportare la tradiție (Labutis 1973: 75). Cu toate acestea, dicționarul fusese alcătuit, iar normele sale nu puteau să nu influențeze uzul.

Deși în a doua ediție a Dabartinės lietuvių kalbos žodyno erau incluse numeroase cuvinte formate după modelul analizat, lingviștii au continuat să le corecteze în lucrările lor. În prima ediție a Kalbos praktikos patarimų, despre formațiile cu prefixul nu- se afirma că geriau înseamnă „un cuvânt cu altă rădăcină, care exprimă pierderea a ceva” (KPP₁ 1976: 159). S-a formulat astfel principiul înlocuirii rădăcinii, însă, în exemplele concrete, rădăcina a rămas adesea neschimbată; cel mai frecvent s-a propus folosirea unor sintagme cu cuvinte din aceeași familie lexicală: nudruskinti (– pašalinti druską (–as)), nukenksminti (– padaryti nekenksmingą, pasterizuoti), nuplaukinti (– pašalinti plaukus), nupeleninti (– pašalinti pelenus), nuriebinti, nuriebalinti (– pašalinti riebalus, suliesinti), nuvandeninti (– pašalinti vandenį, padaryti sausą), nužmoginti (– dehumanizuoti, (su)barbarinti). La unele dintre aceste cuvinte corectate s-a adăugat și marca dirbt., care înseamnă

² Nuasmeninti „1. a înlătura răspunderea personală. 2. a înlătura trăsăturile personale, a uniformiza”; nubuožinti „în perioada colectivizării – a lua de la chiaburi mijloacele de producție și pământul” (DLKŽ₂ 1972).

Terminologija | 2016 | 23

123

a indica faptul că este un cuvânt artificial. Numai în cazul lui nužievinimo staklės nu se spune că ar fi mai bine să nu fie folosit, ci este corectat categoric (n. dirbt. – cuvânt artificial nerecomandat); sunt propuse žievės lupamosios, žievi-lupės staklės, žievialupė³ (KPP₁ 1976: 159–163). În esență, aceleași lucruri au fost reluate și în a doua ediție a îndreptarului, apărută cam un deceniu mai târziu; a fost eliminat doar cuvântul nupele-ninti (probabil considerat depășit), dar a fost adăugat⁴ numėsinti (– pašalinti mėsą, kaišti) (KPP₂ 1985: 171–176). Cuvintele au fost corectate nu categoric, ci cu mențiunea geriau, poate pentru că dicționarul de atunci, Dabartinės lietuvių kalbos žodynas, admitea folosirea lor. Unii corectori, deși discutau cuvintele modelului menționat, clasificându-le drept nenormative, spuneau totodată că „în uzul actual există cuvinte de acest tip care nu sunt incluse în DLKŽ, dar care ar putea fi incluse acolo exact în aceleași condiții. De exemplu, nužievinti nu apare, dar este la fel ca nudruskinti”; și explicau, reaminteau că „există o convenție între lingviști: să nu se corecteze categoric ceea ce este prezentat drept normă în gramaticile și dicționarele limbii actuale” (Paulauskienė, Tarvydaitė 1986: 31). S-a susținut că, atunci când corectează cuvinte incluse în DLKŽ, Kalbos praktikos patarimai îi derutează pe utilizatori, care nu mai știu pe ce să se bazeze; s-a propus ca, în formularea recomandărilor, „să se respecte p r e z u m ț i a c o r e c t i t u d i n i i: toate aspectele lingvistice acceptate în publicațiile normative anterioare trebuie considerate corecte până când caracterul lor defectuos este dovedit p u b l i c și fără echivoc” (Girdenis, Rosinas 1977: 70). La această critică s-a răspuns că și modificările normelor din DLKŽ „nu au fost dovedite nicăieri în mod p u b l i c” (Pupkis, Zinkevičius 1978: 51).

Argumentele pentru corectarea formațiilor modelului discutat au fost formulate în diverse feluri. Cele mai multe obiecții au vizat semantica și influența altor limbi. Acest lucru reiese și din citatele lui K. Gaivenis și A. Rosinas prezentate mai sus; despre aceasta au vorbit și alți promotori ai cultivării limbii, corectând formații cu alte prefixe: „prefixul conferă un sens care nu poate exprima conceptul care se dorește desemnat prin cuvântul respectiv. Sunt toate cuvinte traduse, cărora li s-a adăugat prefixul după regulile de formare a cuvintelor din alte limbi”; aceste cuvinte „nu sunt folosite în dialecte și nici nu au o tradiție solidă în scrierile de limbă mai îngrijită” (Pupkis 1980: 124). A fost observat modelul—

³ Teikiniai pasiūlyti Jono Klimavičiaus (žr. Klimavičius 1974: 19). Vietoj nužievinimo mašina vėliau dar buvo siūloma žieviasukė (Gerulaitis, Lūkenas 1983: 35).

⁴ În Kalbos kultūra a apărut un articol separat în care se discuta cum să fie denumită operația efectuată la prelucrarea pieilor și blănurilor, prin care sunt îndepărtate resturile de carne și grăsime, precum și întregul strat subcutanat. În locul cuvintelor folosite în uz numėsinti, mėzdruoti s-a propus termenul kaišti, alături de kaišiklis, kaišenos, kaišumas, kaišykla etc. (Kinderys 1982: 47–49).

124

Alvydas Umbrasas

Nuo nuriebalinimo iki nuprasminimo: teikyba ir vartosena

sistematicitatea limbii: „Nu sunt altceva decât calcuri apărute prin analogie cu limba rusă. Sub influența unei asemenea analogii derivative, calcurile sunt adesea create în serii, adică se calculează nu un singur cuvânt, ci un anumit tip derivativ” (Kaulakienė 1992: 9). S-a semnalat ambiguitatea unor verbe, de exemplu, nukalkinti (Kinderys 1982: 48). S-a atras atenția și asupra structurii formale a cuvântului – „majoritatea acestor cuvinte nu se folosesc fără prefix (de pildă, nu există cuvântul kenksminti), așadar nu se potrivesc nici cu prefixul nu- <...>: în locul lor trebuie folosite sintagme” (Piročkinas 1990: 70). Derivarea mixtă era considerată indezirabilă: „Nu este obișnuit să se derive verbe din substantive prin adăugarea unui formant derivativ compus (prefix și sufix împreună). <...> Dacă ar exista verbele *druskinti, *žievinti, *vandeninti⁵, s-ar înțelege că prefixul nu- este folosit corect (cf. vilkti – nuvilkti, lupti – nulup­ti). Dar ele nu există. Prin urmare, nužievinti trebuie asociat cu žieve, nudruskinti cu druska, nuvandeninti cu vandeniu. Or, verbele nu se formează din substantive cu ajutorul prefixelor. Așadar, este evident că nužievinti primește dintr-o dată prefixul nu- și sufixul -inti, care formează un verb dintr-un substantiv” (Paulauskienė, Tarvydaitė 1986: 30–31). Uneori se reproșează pur și simplu caracterul artificial: „Întrucât cuvintele nuvandeninimas, nuvandeninti sunt artificiale, pentru carnea deshidratată <...> termenul nusausinta mėsa este mai potrivit” (Montvilienė 1978: 38). S-a evaluat lungimea mijloacelor de exprimare: „Un singur cuvânt este mai comod decât două, dar dacă este format greșit, atunci două sunt mai bune decât unul” (Nemickaitė, Paulauskienė 1984: 22). S-a argumentat că „un cuvânt străin este mai bun decât unul «autohton» prost bătut” (Būda 1973: 164). Au fost invocate și argumente ironice, sugestive, de exemplu, că kirpykla nu este un punct de spălare a părului sau de bărbierire (Kinderys 1982: 49).

Privind publicațiile lingvistice din deceniile al optulea și al nouălea ale secolului trecut, se poate observa uneori o anumită nesiguranță în privința derivatelor analizate nu- + -inti (-inimas). Pranas Kniūkšta nu se pronunță asupra derivatelor și spune că „fiind standard și ușor de adaptat la diverse domenii, susținut, în plus, de modelul rusesc cu обез-, noul model de formare a cuvintelor s-a dovedit practic și viabil și începe treptat să prindă rădăcini în stilul științific și în terminologie” (Kniūkšta 1980: 29), iar mai târziu, examinând publicațiile din Kalbos kultūros, concluzionează: „Sintagmele propuse de lingviști în acest scop (pašalinti riebalus și altele asemenea) nu i-au mulțumit pe utilizatorii acelor derivate,”

⁵ În LKŽe sunt consemnate druskinti, žievinti, vandeninti, totuși în multe derivate de acest tip cu nu- se poate identifica, pe bună dreptate, o derivare mixtă.

Terminologija | 2016 | 23 125

argumentele lingvistice prezentate nu au avut efect. Nu reușește să se armonizeze cursiv noua nevoie resimțită de ei cu vechile modalități de exprimare apărate de lingviști. Ca soluție la problemă se recurge la cuvinte internaționale: nuasmeninti – dehumaniza, nuskausminti – anestezia, există și degazacija, degazuoti, dar, în esență, acestea nu rezolvă problema. Pe scurt, are loc o luptă în care lingviștii, cu punctul lor de vedere, sunt nevoiți să riposteze din tranșeele defensive (pentru ca prefixul nu- să nu ocupe noi teritorii)” (Kniūkšta 1986: 33). Arnoldas Piročkinas corectează cuvintele modelului analizat, de exemplu, nuplaukinti (= a îndepărta părul, a rade, a tăia părul), nužievinti (= a îndepărta, a decoji scoarța), nužmoginti (= a dezumaniza, a transforma în non-om), dar adaugă totodată că „lingviștii ar trebui totuși să cerceteze temeinic statutul acestor verbe în limba standard: sunt prea multe, limba are adesea nevoie de ele și, în fine, poate s-ar găsi și vreun argument lingvistic care să le justifice folosirea. Dar, până când acest lucru nu se va face, societatea ar trebui să evite folosirea lor” (Piročkinas 1990: 70). Angelė Kaulakienė include neutru termenii tehnici nuanglinimas (rus. обезуглероживание, germ. Kohlenstoffentziehung), nuriebalinimas (rus. обезжиривание, germ. Entfettung) etc., printre calcuri adecvate din punctul de vedere al formării și, în majoritatea cazurilor, adecvate semantic (Kaulakienė 1979: 147); ulterior afirmă că sunt nenormative și trebuie înlocuite cu echivalente mai acceptabile (Kaulakienė 1985: 71), dar recunoaște că, fiind standardizate și ușor de aplicat, au contribuit la apariția unui nou tip de derivare, util și care „începe treptat să prindă rădăcini în terminologia nu numai a fizicii, ci și a altor domenii științifice. Utilitatea acestui tip ar putea fi însă justificată parțial doar printr-o stabilitate flexibilă, căci, în rest, un asemenea tip de derivare cu greu poate fi motivat semantic” (Kaulakienė 1988: 132). Este indicată o sursă în care stabilitatea flexibilă este explicată ca „modificarea funcțional motivată și oportună a normelor, capacitatea permanentă a normei de a se adapta cât mai bine nevoilor și obiectivelor societății” (Pupkis 1980: 24). Așadar, pe de o parte, cuvintele modelului analizat au fost corectate, iar pe de altă parte, uneori s-a reflectat asupra necesității lor și a posibilei justificări.

Ținând seama de diversele corecturi publicate, terminologii de la Institutul Limbii Lituaniene nu au trecut cu vederea derivatele cu nu- + -inimas atunci când au elaborat colectiv Terminologijos taisymus, apărută la începutul perioadei de independență restaurată. Nupeleninimas, nuplauk inimas, nuriebalinimas, nuriebinimas, nusierinimas sunt marcate drept calcuri și corectate strict prin construcții cu cuvântul (pa)šalinimas (TT 1992). Alături de acestea, unele derivate au fost corectate cu mai mult de un echivalent-

126

Alvydas Umbrasas

Nuo nurie balinimo iki nuprasminimo: teik yba ir vartosena

kiniu: nuskausminimas (= anestezavimas, skausmo (pa)šalinimas), nuvandeninimas (= 1. vandens (pa)šalinimas; 2. vandens atskyrimas, dehitratavimas), nužievinimas (= 1. žievės lupimas; 2. žievės skutimas). Dar pridėta miškininkystei, žemės ūkiui aktualūs nusparninimas (= skristukų paisymas), nusparnintuvas (= skristukų paisiklis).

Un pas semnificativ în normarea derivatelor modelului analizat a fost făcut la pregătirea celei de-a treia ediții a Dabartinės lietuvių kalbos žodyno (DLKŽ₃ 1993), la care au contribuit mult terminologii. În această ediție a fost sintetizată experiența de corectare acumulată timp de aproape trei decenii cu privire la derivatele nu- + -inti folosite cu sensul de înlăturare, iar derivatele incluse în DLKŽ₂ 1972 nudruskinti, nudujinti, nukenk smin ti, nuriebalinti, nusakinti, nuvandeninti au fost eliminate. A fost eliminat și verbul nuskausminti, prezent încă din DLKŽ₁ 1954. Nukalkinti a fost păstrat, dar sensul i-a fost schimbat: în loc de „a îndepărta calcarul” a fost introdus „a presăra cu var”; a fost introdus și cuvântul relevant pentru sistemul discutat, nurūgštinti, cu sensul „a face prea acid” (al doilea sens în LKŽe este „a îndepărta acizii”). A dispărut și nubuožinti, prezent încă din DLKŽ₁ 1954, dar a căpătat o altă formă — prefixul a fost schimbat, iar ca istoricism a fost introdus išbuožinti, „a lua mijloacele de producție și pământul de la fermierii înstăriți”. Verbul nuasmeninti a fost totuși păstrat. Această situație s-a menținut și în edițiile ulterioare, tipărite și electronice, ale DLKŽ, astfel că se poate spune că ediția a treia a fost cea mai decisivă.

Derivatele nu- + -inti (-inimas) discutate au apărut în uzul de specialitate. Răsfoind vechile dicționare de termeni, se găsesc și derivate care, se pare, nu erau menționate de corectori în perioada sovietică, de exemplu: nudumblinimas (rus. отмучивание) „decantarea particulelor de nămol” MTŽ 1960 (derivatul apare și în GFGTŽ 1956; ChŽ 1960), nuazotinimas (engl. denitration) ALKPŽ 1958, nuklijinimas⁶ (rus. обесклеивание) RLKPŽ 1959, nusluoksninimo plyšiai (rus. трещины отслаивания) GFGTŽ 1956, numiškinti (engl. deforest) ALKŽŪTŽ 1977. Derivatele discutate nu erau neapărat prezentate separat în dicționare, fiind adesea însoțite de sinonime (lituaniene și nelituaniene), de exemplu: debark – nužievinti, nulupti žievę ALKŽŪTŽ 1977, disbark – nulupti žievę, nužievinti ALKŽŪTŽ 1977, deforest – išnaikinti, iškirsti miškus, numiškinti ALKŽŪTŽ 1977, denitration – nuazotinimas, denitravimas ALKPŽ 1958, dewatering – nuvandeninimas, dehidracija ALKŽŪTŽ 1977, обезвоживание – дегидратация, vandens šalinimas RLKŽŪTŽ 1971, обезвоживание – nuvandeninimas, dehid-

⁶ Nu au fost incluse în Terminologijos taisymus, însă într-o publicație apărută în același an, A. Kaulakienė, una dintre coautoarele acelor corecturi, menționează derivatele nudrumzlinimas, nudumblinimas, nujautrinimas, nuklijinimas, nuorinimas, nuvarnalėšinimas și adaugă și verbul nukalinti (Kaulakienė 1992: 9).

Terminologija | 2016 | 23

127

ravimas RLKMTŽ 1975, обезболивание – nuskausminimas, anestezavimas RLKŽŪTŽ 1971, обезжиривание – nuriebalinimas, riebalų pašalinimas RLKMTŽ 1975. Atkreiptinas dėmesys, kad greta tuose pačiuose žodynuose yra nemažai terminų straipsnių, kuriuose analogiškose situacijose nu- + -inti (-inimas) vedinių neteikta, pvz.: defoliate – pašalinti lapus ALKŽŪTŽ 1977, degrease – pašalinti riebalus ALKŽŪTŽ 1977, dehorn – pašalinti, nupjauti ragus ALKŽŪTŽ 1977, deplume – (nu)pešti plunksnas ALKŽŪTŽ 1977, dewool – pašalinti plaukus ALKPŽ 1958, обезвоживание – dehidratacija, vandens šalinimas RLKŽŪTŽ 1971, обезволашивание – plaukų pašalinimas RLKŽŪTŽ 1971, обезжиривание – riebalų pašalinimas RLKŽŪTŽ 1971, обеззоливание – kalkių pašalinimas RLKŽŪTŽ 1971, обезлесение – miškų iškirtimas, išnaikinimas RLKŽŪTŽ 1971, обезлиствление – lapų pašalinimas, defoliacija RLKŽŪTŽ 1971. Teikimo nevienodumus dabar sunku paaiškinti. Beje, senuose terminų žodynuose, kuriuose galima rasti įvairių nu- + -inti (-inimas) vedinių, kartais matyti įrašas, kad žodyno terminus peržiūrėjo LTSR Mokslų akademijos Lietuvių kalbos ir literatūros instituto Terminologijos komisija, minimos Jono Kruopo ir (arba) K. Gaivenio pavardės. Neaišku, ar visada kalbininkai dėl šių vedinių priekaištavo. Net jeigu ir priekaištavo, tikėtina, kad vedinius gynė dalyko specialistai. Vis dėlto žvelgiant į skirtingu metu leistus tos pačios srities terminų žodynus matyti, kad nu- + -inti (-inimas) vedinių žodynuose palaipsniui mažėjo. Štai, pavyzdžiui, 1959 m. išleistame politechnikos terminų žodyne (RLKPŽ 1959) teikiama: обезвоживание – nuvandeninimas, обезволашивание – nuplaukinimas, обезгаживание – degazavimas, nudujinimas, обезжиривание – nuriebinimas, обеззоливание – nukalkinimas, обезуглероживание – nuanglinimas, обесклеивание – nuklijinimas, атвиринimas, обескремнивание – nusilicinimas, обеспыливание – nudulkinimas, обессеривание – nusierinimas, desulfurizavimas. Po ketvirčio amžiaus leistame politechnikos terminų žodyne (RLKPŽ 1984) to paties tipo rusiškų terminų dar daugiau, bet lietuviški atitikmenys pakeisti pagal kalbos normintojų pastabas: обезвоживание – vandens šalinimas, dehidratacija, обезвоздушивание – oro šalinimas, обезволашивание – plaukų šalinimas, plikinimas, обезвреживание – darymas nekenksmingo, обезгаживание – dujų šalinimas, degazacija, обезжелезивание – geležies šalinimas, обезжиривание – riebalų šalinimas, обеззоливание – pelenų šalinimas, обезуглероживание – anglies šalinimas, обезфторивание – fluoro šalinimas, обесклеивание – klijų šalinimas, обескремнивание – silicio šalinimas, обеспыливание,

128

Alvydas Umbrasas

Nuo nurieballinimo iki nuprasminimo: teikyba ir vartosena

обеспыливание – îndepărtarea prafului, обессеривание – îndepărtarea sulfului, обес-соливание – îndepărtarea sării, обесфосфоривание – îndepărtarea fosforului.

Schimbări similare au avut loc și în dicționarele de chimie. În dicționarul publicat în 1960 (ChŽ 1960) se observă:

îndepărtarea sărurilor „îndepărtarea sărurilor solubile” – выщелачивание,

îndepărtarea gazelor „îndepărtarea gazelor” – обезгаживание,

îndepărtarea prafului „îndepărtarea prafului” – обеспыливание,

deslamarea „separarea materialelor fine în fracții; curățarea în funcție de viteza diferită de sedimentare în apă” – отмучивание,

decalcarea „îndepărtarea varului din pielea jupuită” – обеззолка, обеззоливание,

dezincinerarea „îndepărtarea cenușii din hârtia de filtrare” – обеззоливание,

depilarea „îndepărtarea părului de pe piele” – обезволашивание,

degresarea „îndepărtarea grăsimilor” – обезжиривание,

recoltarea rășinii „extragerea rășinii din conifere” – подсочка,

desilicierea „îndepărtarea compușilor de siliciu” – обескремнивание,

deshidratarea „îndepărtarea apei, a umidității” – обезвоживание.

În dicționarul de termeni chimici publicat deja în perioada independenței (ChAŽ 1997), unele concepte au dispărut, au apărut cuvinte internaționale (a), iar o parte dintre termeni au fost înlocuiți cu sintagme (b):

a) demineralizarea „îndepărtarea sărurilor dizolvate în apă” – обессоливание, выщелачивание, demineralization,

decarbonizarea „1. îndepărtarea carbonului din oțel; 2. îndepărtarea CO₂ din gaze; 3. desprinderea CO₂ din carbonații încălziți” – обезуглероживание (1), декарбонизация (2,3), decarburization (1), decarbonization (2,3),

degazavimas „1. transformarea substanțelor otrăvitoare de luptă în substanțe inofensive; 2. îndepărtarea gazelor; 3. evacuarea gazelor și vaporilor din matrița de presare a materialelor plastice” – дегазация, дегазификация (2), обезгаживание (2), подпрессовка (3), degassing, outgassing (2), degasification (2), breathing (3),

detoksikacija „transformarea unei substanțe otrăvitoare într-una inofensivă sau îndepărtarea ei” – детоксикация, обезвреживание яда, detoxi(fi)cation (dar cf. îndepărtarea mecanică a nocivității „îndepărtarea mecanică a impurităților sau acoperirea cu materiale inerte” – механическое обеззараживание, mechanical decon-tamination);

b) îndepărtarea varului „îndepărtarea varului de pe pielea tăbăcită” – обеззоливание, обеззолка, deashing, ash removal,

îndepărtarea părului, depilarea – „îndepărtarea părului și a epidermei de pe pielea prelucrată” – обезволашивание, depilation,

îndepărtarea grăsimii „separarea grăsimii de suprafața unui material (1) sau din volumul acestuia (2)” – обезжиривание, degreasing (1), defatting (2),

îndepărtarea apei „reducerea conținutului de apă dintr-un material cu ajutorul agenților desicanți, prin acțiuni mecanice sau prin căldură” – обезвоживание, dewatering, dehydration.

Terminologija | 2016 | 23

129

decalcifierea, degresarea ChAŽ 1997 le marchează drept nerecomandate. Se distinge doar recomandarea prin trimitere a acestui termen: nusakinimas vezi sakinimas; sakinimas „extragerea rășinii din conifere crestate în mod special” – nodочка. nusakinimas nu este înrudit cu sakinimas (nodочка), atestat și în ChŽ 1960. În dicționarul politehnic revizuit menționat (RLKPŽ 1984), sakinimas era recomandat atât ca echivalent pentru nodочка, cât și pentru обессмоливание.

Nici în Gramatica limbii lituaniene academică, nici în Gramatica limbii lituaniene contemporane nu se discută verbele cu prefix din modelul vizat. Se menționează doar sensul conferit de prefix: „prin acțiunea exprimată de cuvântul de bază, ceva este separat de altceva”, de exemplu, nudrėksti (LKG II 1971: 279). Corectarea sensului de îndepărtare a început cu verbul de origine adjectivală nuriebinti (riebinti: riebus), a cărui formare nu ridică probleme; este mai degrabă o chestiune de semantică. Ulterior s-a trecut la verbe de origine substantivală, precum nuriebalinti (: riebalai). LKŽe consemnează verbul riebalinti „a unge cu grăsime” (cu acest sens am consemnat riebaluoti), dar este probabil că nuriebalinti a apărut ca derivat mixt, format după modelul altor limbi direct din riebalai (la fel ca, de exemplu, įvaikinti, išūnyti, formate direct din vaikas, sūnus). Se pare că aici sunt posibile două interpretări, adică se poate observa atât o derivare prin prefixare, cât și una mixtă. În cazul unor derivați ai modelului discutat, derivarea mixtă este mai evidentă, de pildă, nuplaukinti (: plaukai), nuvandeninti (: vanduo).

În Dicționarul limbii lituaniene contemporane se distinge, printre alte sensuri, că derivații verbali cu prefixul nu- exprimă „separarea sau îndepărtarea a ceva”; sunt date exemplele numauti, nupjauti, nuplėšti, nupratinti (DLKŽ₆ 2006). Nu sunt menționate aici verbe de origine substantivală, deși dicționarul le conține, de exemplu: nubalnoti „a scoate șaua”, nuginkluoti „a lua armele”, nukainoti „a reduce prețul, a devaloriza”, nukamanoti „a scoate frâul”, nukelneti „a-și scoate pantalonii” (DLKŽ₆ 2006). În DLKŽ₂ 1972 apărea chiar nukaukiuoti „a scoate masca, a demasca”, dar a fost eliminat din edițiile ulterioare (cel mai probabil pentru că nu există kauk(i)uoti). La acești derivați se alătură și derivatul cu sufixul -inti nuvertinti „1. a reduce valoarea, a face să aibă valoare mică; 2. a face să fie complet lipsit de valoare” (DLKŽ₆ 2006). Totuși, acesta ar putea fi tratat drept cauzativ în raport cu verbul nuvertėti, care nu este consemnat în mai multe ediții ale DLKŽ, așa cum nutautinti este cauzativul lui nutautėti, nutautsi „a-și pierde trăsăturile naționale, a se asimila”. Atât în verbul cauzativ, cât și în cel spontan, nu- indică pierderea (îndepărtarea). Altceva este nudulkinti „a îndepărta praful”; aici se poate observa doar aspectul perfectiv al acțiunii, deoarece deja dulkinti înseamnă „a șa-

130

Alvydas Umbrasas

Nuo nuriebalinimo iki nuprasminimo: teikyba ir vartosena

prafului” (deși, cel puțin teoretic, nudulkinti ar putea însemna și acțiunea opusă îndepărtării prafului, adică presărarea cu praf sau ceva similar, deoarece primul sens al lui dulkinti este „a ridica praf, a face să se prăfuiască” DLKŽ₆ 2006).

Šiame kontekste įdomu atkreipti dėmesį į veiksmažodį nusavinti. DLKŽ₁ 1954, DLKŽ₂ 1972 jis buvo aiškinamas „atimti ir perduoti ką valstybės ar visuomenės nuosavybėn“. Kaip matyti, nu- čia reiškia ypatybės šalinimą, t. y. padarymą, kad daiktas būtų ne kažkieno savo, o visų. Tvarkant DLKŽ₃ 1993 galbūt desovietizacijos kontekste, bet neatmestina, kad ir dėl nagrinėjamų nu- + -inti vedinių taisymo reikšmė pakeista iš esmės – „kitam paimti ką nuosavybėn“, t. y. turimas omenyje padarymas, kad būtų savo (prilygsta pasisavinti), iš vieno savininko daiktą paima kitas (abi reikšmės fiksuojamos LKŽe). Vėliau (nuo DLKŽ₅ 2003) reikšmė pakeista dar kartą, praplėsta – „buvusį ką nesavą paimti nuosavybėn“, t. y. padaroma, kad daiktas taptų savo, bet nesvarbu, ar priklausė kam nors anksčiau. Vis dėlto aiškinant kitus žodžius nusavinti vartojama lyg ir pirmuosiuose DLKŽ buvusia reikšme: konfiskacija – „priverstinis n u s a v i n i m a s, atėmimas valstybės naudai“, konfiskuoti – „daryti konfiskaciją, n u s a v i n t i“, rekvizicija – „priverstinis atlygin­tinis n u s a v i n i m a s ar laikinas paėmimas valstybės reikalams“ (DLKŽ₆ 2006). Vartosenoje nusavinti dažnas konfiskavimo, nacionalizavimo kontekstuose, pavyzdžiui, LRTB aprobuota: nekilnojamojo turto savininkas – „asmuo, kurio nekilnojamasis turtas pagal TSRS (LTSR) įstatymus buvo n a c i o n a l i z u o t a s ar kitaip neteisėtai n u s a v i n t a s ir kuriam pagal Lietuvos Respublikos piliečių nuosavybės teisių į išlikusį nekilnojamąjį turtą atkūrimo įstatymą atkuriamos nuosavybės teisės į išlikusį nekilnojamąjį turtą“. Įdomu tai, kad šiais laikais galbūt gretinant su nusavinti sugalvojama pasidaryti ir nusvetiminti, pvz.: „<...> savaip sužmogina („n u s v e t i m i n a“) tai, kas iš tikrųjų anaiptol nėra nei žmogiška, nei žmogui nesvetima“ (Petras Setkauskis, 1994⁷).

UZUL ACTUAL

Majoritatea derivatelor cu nu- + -inti (-inimas), menționate mai sus în lucrările corectorilor de limbă din ultimii peste cincizeci de ani și consemnate în unele dicționare, sunt de origine substantivală și înseamnă îndepărtarea unui anumit lucru concret, de obicei a unei substanțe. În uzul actual, supravegheat cel puțin parțial de redactori,

⁷ Exemplu din DLKT. Aici și în continuare, pentru exemplele preluate din corpus, pe lângă anul publicării se indică fie autorul cărții, fie titlul publicației periodice.

Terminologija | 2016 | 23

131

în uz nu se mai întâlnesc deloc unele derivate consemnate anterior (de ex., nuanglinti, nuazotinti, nudumblinti, nuplaukinti, numiškinti⁸, nusilicinti), în timp ce unele încă apar (toate derivatele de origine substantivală găsite, care exprimă îndepărtarea unei substanțe, sunt prezentate în tabelul 1; în coloana DLKT este indicat numărul ocurențelor cuvintelor folosite, inclusiv al formelor verbale și al substantivelor abstracte cu -imas; în coloana lrytas.lt este indicat numărul publicațiilor al căror text conține cuvântul).

Tabelul 1. Derivate de origine substantivală care exprimă îndepărtarea unei substanțe

Nu– + –inti | DLKT | lrytas.lt | Nu– + –inti | DLKT | lrytas.lt nugeležinti | 63 | 18 | nudruskinti | 4 | 4 nužievinti | 44 | 11 | nupeleninti | 2 | 0 nuriebalinti | 16 | 9 | nukalkinti | 1 | 9 nusierinti | 14 | 5 | nugyslinti | 1 | 0 nusakinti | 11 | 0 | numėšinti | 1 | 0 nuvandeninti | 7 | 1 | nusparninti | 1 | 0 nuorinti | 5 | 12 | nudujinti | 0 | 1 nukraujinti | 5 | 3

Nu se știe câte astfel de derivate apar în textele inițiale, needitate, furnizate de autori, dar, după cum se poate observa, în publicațiile finale derivatele nu sunt foarte numeroase și variate; cel mai frecvent se folosește nugeležinti (nugeležinimas), de exemplu: „Compania a amenajat un puț artezian, o instalație de d e f e r i z a r e a apei și o rețea de alimentare cu apă de 2,5 km <...>” (Žemėtvarka ir hidrotechnika, 2004). Un cuvânt mai puțin frecvent este nužievinti (de ex., „Se impune concluzia clară că d e c o r t i c a r e a părții supraterane a cioatelor este ineficientă și nu trebuie aplicată” (Mūsų girios, 1997)); în contexte similare se folosește și nusakinti. După cum s-a menționat deja, verbul nusakinti a fost eliminat din DLKŽ₃ 1993, însă începând cu DLKŽ₁ 1954 este consemnat sakinti „a lăsa să se scurgă rășina”, iar abia din DLKŽ₃ 1993 acest cuvânt a primit marca knyg. (deoarece verbul a fost probabil format prin analogie cu nusakinti); așadar, la nevoie, nusakinti poate exprima aspectul perfectiv al acțiunii. În mod asemănător cu sakinti se folosește și žievinti, necodificat în DLKŽ (este atestat în LKŽe: „a decoji, a curăța de scoarță”), uneori în același context,

⁸A fost găsit doar de câteva ori verbul apmiškinti, care exprimă acțiunea opusă; și acest cuvânt este corectat (TT 1992).

132 Alvydas Umbrasas | Nuo nurie balinimo iki nupr asminimo: teik yba ir vartosena

de ex.: „El a observat o plantație tânără de pini, neincizată, de pe partea cealaltă a drumului, în care procentul copacilor putreziți era cu 5% mai mare decât în cea incizată. După cum a remarcat prof. Vytautas Valenta, pinii incizați, simțindu-și sfârșitul, se activează și lasă mai mulți urmași. Inspectând tăierea, profesorul a fost de acord că cioatele nu fuseseră decojite” (Mūsų girios, 1997). Sakinti și žievinti au apărut, cel mai probabil, cam în aceeași perioadă⁹ și sunt, în esență, cuvinte de calitate similară; ambele ar putea fi corectate sau recomandate în egală măsură (cf. și „<...> a fost încheiat un contract cu firma suedeză „Vallby Staket & Stolpar” pentru producerea de pari decojiți” (Mūsų girios, 1995)).

Derivatele prezentate în tabelul 1 sunt folosite, de regulă, cu sensul de îndepărtare, cu excepția lui nukalkinti, care se folosește cu două sensuri, cf. „Dacă apa este decalcificată (filtrată), săpunul face multă spumă” (Laima, 1996) și „Desigur, iarba de sub copaci albește ca și cum ar fi fost decalcificată” (Lietuvos rytas, 2002). Uneori, din cuvintele modelului analizat se formează și alte derivate, de exemplu automatinis nuorintuvas (Statyba ir architektūra, 2004), dūmų nusierintuvas. Derivatele modelului analizat nu se formează, de regulă, cu sensul de îndepărtare a unui lucru material care nu este o substanță. Se întâlnesc doar câteva încercări de „înfrumusețare” a textului, de ex.: „<...> lucrurile s-au petrecut pe dos: n-am avut păduchi, dar după baie ne-am ales cu ei. Am mers „să ne despăduchim”, ne-am întors „împăduchiați” (Birutė Pūkelevičiūtė, 2003).”

Dintre derivatele nu- + -inti (-inimas), corectate de multă vreme și discutate aici, nuriebinti se distinge clar ca derivat de origine adjectivală, nu substantivală (se argumentează că ar trebui să însemne un exces al însușirii, nu îndepărtarea acesteia, adică „a face prea gras”, nu „a face să nu mai fie gras, a elimina grăsimea”). Verificarea DLKT și a publicațiilor de pe lrytas.lt nu a găsit nicio atestare cu sensul de exces, însă există câteva cu sensul de îndepărtare a însușirii: 14 atestări în DLKT și 11 publicații cu acest cuvânt pe lrytas.lt, de ex.: „Laptele degresat își păstrează tot calciul pe care îl conține” (Artuma, 2003), „Părul se usucă după ploaie, deoarece acizii au efect degresant” (lrytas.lt 2014-03-19). De origine adjectivală este și derivatul nurūgštinti, deși, în contextul discutat, cel puțin teoretic, acesta s-ar putea alătura și derivatelor substantivale menționate mai sus, care au sensul de îndepărtare a unei substanțe (asociindu-se nu cu rūgštus, ci cu rūgštis). Cu sensul de exces al însușirii, nurūgštinti

⁹ Se observă și o utilizare din perioada de dinaintea ocupației sovietice: „Tehnologia incizării aplicată în Lituania a fost descrisă în detaliu: înainte de al Doilea Război Mondial, de S. Kripas, în articolul „PUŠIES NUSAKINIMAS LIETUVOJE” („Mūsų girios”, 1935, nr. 6/7), iar de după al Doilea Război Mondial până în zilele noastre, de A. Alekna, în cartea „PUŠYNŲ SAKINIMAS”, Kaunas, 1989” (Mūsų girios, 1997); „Dacă tăierea materialului este prevăzută pentru luna iunie sau mai târziu, trebuie atunci să se decojească arborii găsiți și să se stivuiască pe paleți, ca să nu atingă pământul <...>” (Ūkininko patarėjas, 1936-02-06).

Terminologija | 2016 | 23

133

Nu apare nici în DLKT, nici pe lrytas.lt, însă se întâlnește cu sensul de îndepărtare (12; 5¹⁰), de ex.: „Dacă solul este doar puțin acid, trebuie să se dezacidifice solul cu var <...>” (lrytas.lt 2015–04–14). Aici poate fi menționat și verbul nusodrinti, folosit ocazional (5; 5) cu sensul de îndepărtare. În DLKT este atestat în Legea energiei nucleare a Republicii Lituania din 1996: „Materiale nucleare – plutoniu, uraniu (natural, îmbogățit cu izotopi de uraniu 235 sau de uraniu 233 și sărăcit) și toriu, aflate sub formă de aliaj metalic, compus chimic sau concentrat, ori într-un amestec cu alte materiale”; însă, în legea actuală din 2011 a Republicii Lituania privind securitatea nucleară, LRTB aprobă formularea „Materiale nucleare – plutoniu, uraniu (natural, îmbogățit cu izotopi de uraniu 235 sau de uraniu 233 ori sărăcit) și toriu, aflate în aliaje metalice, compuși chimici sau concentrate, ori în amestecuri cu alte materiale” (nuskurdinimas are acest sens în dicționarele de termeni, de ex., FTŽ 2007). În uz, nusodrinti se folosește și cu sensul de atribuire a unei însușiri, de ex.: „Podiumul toamnă-iarnă, nuanțat în ciocolatiu, ocru și vin burgund” (lrytas.lt 2011–03–09). În DLKT s-a găsit chiar și un derivat cu totul ocazional, format dintr-un adjectiv compus: nuvienprasminti: „<...> încearcă să complice și să lipsească de univocitate stilistica și stilul și, cu toate acestea, aproape în fiecare propoziție se strecoară insistent de undeva experiența scriitorului de romane polițiste și de anecdote” (bernardinai.lt 2007–01–03).

Nu se observă ca derivatele modelului analizat cu rădăcină nelituaniană și cu sensul de îndepărtare a însușirii să fi fost corectate anterior în publicațiile lingvistice. În uzul actual se găsesc destule astfel de derivate (vezi tabelul 2). Toate sunt folosite rar; se observă câteva atestări sau, uneori, doar câte una, dar acest lucru se datorează în parte și faptului că noțiunile înseși nu sunt relevante pentru un uz mai larg, de ex.: nuabsoliutinti, nuindividualinti, nukonkretinti, nurealinti, nusakaralinti (cele mai frecvente sunt ultimele două; în DLKT există câte 11 atestări). Motivele apariției derivatelor sunt ușor de intuit: în locul unor derivate precum absoliutizuoti, konkretizuoti se recomandă de obicei absoliutinti, konkretinti (de ex., pentru konkretizuoti vezi konkretinti în DLKŽ₆ 2006); prin urmare, alături de dekonkretizuoti, deindividualizuoti (nu s-a găsit în uz deabsoliutizuoti), apar nukonkretinti, nuindividualinti, cu atât mai mult cu cât formele acestea sunt încurajate de derivatele care denumesc acțiunea opusă, sukonkretinti, suindividualinti. Uneori, sistemul derivativ se dezvoltă foarte amplu: pe lângă materializuoti, dematerializuoti și forma reflexivă dematerializuotis se formează sumaterialinti, numaterialinti, sumaterialėti, numaterialėti și încă įmaterialinti (pentru exemple de utilizare, vezi tabelul 2).

¹⁰ Prima cifră indică numărul de atestări în DLKT, iar a doua, numărul de publicații de pe lrytas.lt.

134 Alvydas Umbrasas | Nuo nuriebalinimo iki nuprasm inimo: teikyba ir vartosena

Tabelul 2. Derivate de origine adjectivală cu rădăcină nelituaniană care exprimă îndepărtarea unei însușiri

Nu– + –inti

Cf.

Exemple

nuabsoliutinti

suabsoliutinti

„Propunându-și să relativizeze valorile absolutizate în secolul al XIX-lea, Leskaitis proclamă crize în diverse domenii ale vieții <...>. ” (Darbai ir dienos, 2003)

nuindividualinti

individualiza desindividualiza

„Tehnicizarea omului înseamnă, înainte de toate, dezobiectualizarea, depersonalizarea și dezindividualizarea lui.” (Arvydas Šliogeris, 1996) „<...> trupul individualizează și concretizează sufletul, legându-l de prezentul viu și de apropierea senzorială <...>.” (Arvydas Šliogeris, 1999) „În metafizică, omul nu este atât de dezindividualizat, socializat și anonim ca în știință.” (Problemos, 1996)

a deconcretiza

a concretiza a deconcretiza

„Încercarea de a deznaționaliza răul (sau binele) înseamnă încercarea de a-l deconcretiza, adică de a-l mistifica.” (Romualdas Ozolas, 2003) „O astfel de concluzie vagă ar putea fi concretizată, de pildă, printr-un citat dintr-un ziar economic apărut recent <...>.” (Knygnešys, 1995) „Conținutul redacției slave de răsărit a fost supus efectului parțial al deconcretizării detaliilor istorice.” (Darius Baronas, 2000)

a dematerializa

a materializa a se materializa a dematerializa a imaterializa a (se) dematerializa

„Obiecte banale, blugi, aplatizați, ca și cum ar fi dematerializați, ceea ce amplifică efectul decorativ.” (Kauno diena, 2002) „Indiferent de perspectiva aparte a creatorului asupra religiei, creația este influențată și de credința altora, de imaginarul credinței materializat.” (Viktorija Daujotytė, 2003) „Așadar, odată încheiat un ciclu de materializare-dematerializare a principiului divin, va trebui să înceapă un nou ciclu.” (Mindaugas Tomonis, 1995) „<...> adăugând o percepție bazată pe empirism senzorial sau social și distrugând-o, obținem un rezultat care nu poate fi verbalizat, cu atât mai puțin imaterializat.” (7 meno dienos, 2007-07-06) „<...> în lume totul devine din ce în ce mai virtual și se dematerializează, iar de aici iau naștere comunități virtuale complet noi, neierarhice <...>.” (Atgimimas, 2007-01-19) „Folosind astfel de tehnologii, casa este ca și cum ar fi dematerializată.” (Kauno diena, 1995)

Terminologija | 2016 | 23

135

De– + –iniz

Compară.

Exemple

a derealiza

a realifica a derealiza

„<...> în toate aceste cazuri, situația erotică este derealizată și nu mai contează atât de mult dacă prietenul va fi Ea sau El, deoarece se pune accentul pe legătura spirituală.” (Saulius Žukas, 1995) „O clipă de incertitudine care realifică lumea.” (Vytautas Rubavičius, 1997) „Realitatea viselor este răsturnată, derealizată; o putem numi poetică.” (Laima, 1997)

a desacraliza

a sacraliza a desacraliza

„Astăzi, în Lituania, se conturează o tendință de desacralizare a preoției.” (Dienovidis, 1996) „Poezia transformă lumea în ceva nobil, o sacralizează.” (Švyturys, 1996) „Televiziunea desacralizează procesul politic și actorii acestuia <...>.„ (Žygintas Pečiulis, 2007)

Pe lângă derivatele cu rădăcină nelituaniană apar și derivate analoge cu rădăcină lituaniană, de exemplu, perechea nusakralinti – susakralinti (cf. desakralizuoti, sakralizuoti) este completată de perechea nušventinti – sušventinti (a). În mod similar, alături de moralizuoti – demoralizuoti apare sudorinti – nudorinti (b), iar alături de sensibilizuoti – desensibilizuoti începe să se folosească sujautrinti, įjautrinti – nujautrinti (c), de exemplu:

a) „Vedem cum în filosofia lui Toma d’Aquino are loc o desacralizare a lumii încă latentă, dar limpede presimțită, desfințarea ei și înlăturarea caracterului ei divin, devenite în epoca modernă norma fundamentală a relațiilor omului cu lumea” (Arvydas Šliogeris, 1996); „<...> consider sacralizarea numelui Lituaniei un factor de o importanță extraordinară pentru păstrarea și consolidarea identității lituaniene în condițiile ocupației sovietice <...>” (lrytas.lt 2016-04-13);

b) „<...> o asemenea școală, din care Dumnezeu a fost alungat, nu este neutră – ea răspândește ateismul și îi depravează moral pe tineri” (Soter, 2000); „Cosmopolitismul este o încercare de a moraliza egoismul, o încercare de a îndrepta imoralitatea prin ideologizarea ei” (Kultūros barai, 1997); „Negarea principiilor morale ucide creativitatea și are o influență demoralizatoare asupra întregului popor” (Juozas Keliuotis, 1997);

c) „<...> trebuie să vă adresați unui specialist în afecțiuni ale picioarelor sau unui dermatolog, care, după ce va anestezia zona, va îndepărta colțul de unghie încarnat” (Cosmopolitan, 2004); „<...> nu trebuie uitați alergenii din trecut; aceștia trebuie evitați toată viața, deoarece probabilitatea desensibilizării spontane este foarte mică” (Caritas, 1996); „Alergenii care pătrund pentru prima dată în organism nu provoacă încă boala, ci sensibilizează organismul, adică îl alergizează, ceea ce declanșează producerea de anticorpi” (Sveikata, 1995);

136

Alvydas Umbrasas

Nuo nuriebalinimo iki nuprasminimo: tekyba ir vartosena

„<...> formarea imaginii corporale este consecința sensibilizării câmpurilor senzoriale; acestea sunt sensibilizate de undele acustice emise în timpul fonației” (Psichologija, 2002).

După același model se formează și derivate de origine nominală, de exemplu, numitinti – sumitinti (cf. demitologizuoti, mitologizuoti):

„Istoriografia apare ca un instrument de demitizare a mitului și de demascare a imaginației poetice, de separare a acesteia de realitate” (Arūnas Sverdiolas, 1996);

„<...> Istoria Lituaniei este mitizată și excesiv de romantizată, iar în subconștientul multor lituanieni persistă complexul măreției de mare putere” (Filosofija ir sociologija, 1997);

„Procesul de demitizare a evenimentelor istorice determină o perspectivă mai rațională asupra istoriei <...>” (Valentinas Brandišauskas, 1995).

Este interesant că, în același scop, se formează și sumitologinti, numitologinti, išmitologinti:

„Emilija Pliaterytė, care nu provenea din ramura aceasta a familiei Pliater, ci din alta, poate și oarecum mitizată, este cunoscută drept participantă la răscoala din 1831, adică drept figură politică” (Meilė Lukšienė, 2000);

<...> el credea sincer că Noul Testament este plin de imagini mitologice și, prin urmare, trebuie demitizat” (Česlovas Kavaliauskas, 1998);

„De aceea, patosul negator al literaturii contemporane este în parte determinat de eforturile de a demitiza viața societății <...>” (Vytautas Rubavičius, 1997).

Uneori nu este pe deplin clar dacă derivatele nu- + -inti (-inimas) cu rădăcină nelituaniană sunt de origine nominală sau adjectivală, deoarece în derivat tema este dezmembrată¹¹. De exemplu, neologismul creat nuerotinti poate fi legat, prin etapele derivării, atât de erotika, cât și de erotinis, erotiškas („a înlătura caracteristicile erotismului”, „a face să nu fie erotic”), iar nukomunistinti poate avea legături derivative cu komunistas, komunizmas, komunistinis, komunistiškas (pentru mai multe exemple și microsisteme, vezi tabelul 3). Chiar și atunci când există legături derivative cu substantive, se observă aici totuși sensul de înlăturare a unei însușiri, doar că însușirea respectivă provine din substantiv și este asociată cu acesta. Se observă, de asemenea, că formele deerotizuoti, dekomunizuoti funcționează în paralel. Apariția tuturor analogiilor menționate cu de- și nu- arată că opozițiile de perechi de cuvinte nelituaniene care se formează (cu de- și fără acest prefix) exercită presiune asupra sistemului de prefixe al limbii lituaniene, care tinde să aibă și el perechi analoge; uneori acest lucru se realizează prin opoziția nu- și su-.

¹¹ Dėl dezintegracijos žr. Urbutis 1978: 125–128, 198–208.

Terminologija | 2016 | 23

137

Tabelul 3. Derivate de origine substantivală sau adjectivală, cu rădăcină nelituaniană, care exprimă înlăturarea unei proprietăți

Nu− + −inti

Compară.

Exemple

a deerotiza

a erotiza a de-erotiza

„Dreptul imaginat și însușit de intelectual de a deerotiza națiunea exprimă încercarea sa de a sublinia din nou importanța rolului său de păstrător al castității națiunii.” (Kultūros barai, 1997) „<...> eroina mea din «Dawson’s Creek» era sexy, erotizată...” (lrytas.lt 2012-01-20) „<...> tendința evidentă de a de-erotiza relația dintre Aschenbach și Tadzio, apelând la reveniri în trecut <...>. “ (7 meno dienos, 2005-03-04)

a decomuniza

a comuniza a decomuniza

„Cu atât mai mult cu cât, probabil, acesta este doar un episod al problemei ample a decomunizării societății lituaniene și ar trebui să rezolvăm aici aceste chestiuni în mod complex.” (LRS, 1991) „Așadar, operațiunea secretă de lichidare a fost pregătită doar de cei mai înalți funcționari ai departamentului de securitate comunizat.” (Lietuvos aidas, 1997) „Putem deveni prima țară care se decomunizează <...>. “ (Vytautas Landsbergis, 2000)

a depolitiza

a politiza a politiza a depolitiza a depolitiza

„<...> Durata îndelungată a regimului vadist a apucat să depolitizeze o parte a societății, îndepărtând-o de interesul pentru treburile statului <...>“ (Filosofija ir sociologija, 1995) „Interpretarea sociologică a literaturii propusă de Korsakas, pe atunci deosebit de politizată și ideologizată, îi era cu totul străină lui Mykolaitis.” (Meilė Lukšienė, 2000) „Chiar și mișcările regionale, subetnice, cum ar fi, de pildă, încercările de a politiza mișcarea samogițiană, pot fi interpretate ca purtând în sine interesele oamenilor din provincie.” (bernardinai.lt 2008-04-17) „<...> Crearea identității europene este însoțită în mod inevitabil de depolitizarea subtilă și deconstrucția popoarelor Europei.” (lrytas.lt 2016-01-19) „Sub pretextul depolitizării școlii, este perturbată educația patriotică a tinerilor.” (Zigmas Zinkevičius, 1999)

138

Alvydas Umbrasas

Nuo nuriebalinimo iki nuprasminimo: teikyba ir vartosena

Nu- + -inti

Cf.

Exemple

nureligiza

sureligiza nureligiozizează dereligizează

„Locul lui Dumnezeu în conștiința multor oameni contemporani este ocupat de tehnică. Dar nici religia însăși nu a scăpat de interpretarea desacralizantă, neligiozizantă.” (Filosofia și sociologia, 1996) „Nu degeaba sistemele filosofice ale Indiei, născute dintr-o îndelungată tradiție mitologică, sunt atât de repede religiozizate, se contopesc cu vechile curente ale credinței sau dau naștere unor noi curente.” (Romualdas Ozolas, 1997) „Secularismul, la rândul său, nu este o neligiozizare rectilinie, ci un proces contradictoriu, care, după cum devine tot mai clar de fiecare dată, trece printr-o criză și își epuizează posibilitățile.” (Filosofia și sociologia, 1996) „Trăim vremuri în care societatea plătește scump pentru dereligizarea, desacralizarea și respingerea credinței de odinioară.” (Sigitas Geda, 1999)

deromantiza

suromantiza deromantiza

„Epocii postmoderniste îi este caracteristică deromantizarea personalității patologice, dar și eliberarea și realizarea deplină în artă a puterilor omului — distructive și creatoare, bune și rele.” (Mokykla, 1996) „<...> V. Mykolaitis-Putinas este mult mai critic față de romantizarea generală a literaturii lituaniene.” (Lituanistica, 2003) „S-a pornit pe calea deromantizării, chiar a desacralizării iubirii și a detronării.” (Dienovidis, 1995)

Examinând sursele DLKT și lrytas.lt, se observă că în uzul actual există o varietate relativ mare de derivate de origine nominală nu- + -inti (-inimas), care denotă înlăturarea unei însușiri sau a unui alt lucru imaterial, abstract. Unele dintre ele sunt folosite destul de frecvent (datele privind frecvența vor fi prezentate mai târziu), altele – foarte rar. De regulă, sunt formate unele după altele, uneori dezvoltând microsisteme ample. De exemplu, avem deja obișnuita microsistemă de cuvinte codificată în DLKŽ: valoare, a evalua, a aprecia, a subevalua, a-și pierde valoarea, a devaloriza (după cum s-a menționat mai sus, a-și pierde valoarea nu este inclus în DLKŽ, dar cuvântul este necesar în acest sistem (se găsește în LKŽe)). Este probabil ca, prin analogie cu aceasta, să se fi format o microsistemă similară, cu uz foarte restrâns: semnificație, a semnifica, a conferi semnificație, a supraestima, a desemantiza, a minimaliza, a-și pierde semnificația, a desemantiza, de exemplu:

Terminologija | 2016 | 23

139

„Fiecare figură de compoziție, demonstrând măiestria vorbitorului, întărește și conferă semnificație informației <...>” (Regina Koženiauskienė, 2001);

„Atunci când tristețea și disperarea sunt încărcate cultural de semnificație, ele nu mai devin boală, depresie” (Vytautas Kavolis, 1996);

„Căci, supraaccentuând doar cosmosul senzorial, sofiștii au minimalizat totodată cosmosul inteligibil, scos în evidență de filosofia anterioară, dar încă nedelimitat de cosmosul senzorial și, prin urmare, problematizat <...>” (Problemos, 2003);

„<...> dacă dăm crezare raționamentelor expuse mai sus despre relația dintre expresie și semnificație, exprimând, mai degrabă minimalizăm decât supraaccentuăm sau conferim semnificație” (Darbai ir dienos, 1999);

„<...> formularea este de obicei disprețuitoare. Iar în poezie, crearea unei asemenea mitologii duce la cea mai simplă rostire a adevărului, la «exprimarea» sensurilor și semnificațiilor poetice (bernardinai.lt 2007-05-16);

„<...> din cauza acestei împrejurări, uneori poate minimaliza excesiv latura emoțională a religiei” (Gintaras Beresnevičius, 1997);

„Așadar, și colina este desemantizată, lipsită de semnificație ca obiect mitic și sacru” (Giedrius Viliūnas, 2001).

Deși diferă întrucâtva din punctul de vedere al derivării (între vertė și vertinti s-ar putea vedea o motivare derivațională reciprocă, în timp ce reikšmė este în mod clar cuvântul de bază al verbului reikšminti, deoarece se preia sufixul -m-), vertė și reikšmė sunt cuvinte din același câmp semantic. În această serie se adaugă și prasmė, prasminti, įprasminti, nuprasminti, išprasminti (a), precum și esmė, es्मinti¹², įesminti, suesminti, nuesminti, išesminti, nuesmėti (b), de exemplu:

a)

„<...> ea își întruchipa cu sârguință viziunea; fără îndoială, el găsise o bucățică de vis: un fir de praf al somnului, care îi «dădea sens» existenței” (Viktoras Katilius, 1996);

„În acest caz se evidențiază opoziția dintre «înainte» și «acum»: înainte estetica conferea sens realității, acum o lipsește de sens” (Literatūra, 2003);

„Iată de ce credința ar trebui considerată opusul conferirii de sens; iată de ce credința este o izbucnire de lipsire a sensului” (Arvydas Šliogeris, 1999);

b)

„Mai semnificativă pentru ei este crearea gândurilor și a conceptelor, precum și exprimarea în viață a propriilor înclinații, prin care [să se] creeze pe sine, să-și dea esență, adică să-și creeze voința” (Vydūnas 2013: 23–24);

„<...> îl îndepărtează «de aristotelism-tomism, aceste filosofii esențialmente ale „esenței”, dar, totodată, și de platonism, care, postulând o împărăție a ideilor de dincolo, a lipsit lumea de esență, mutând esențele lucrurilor dincolo de ele» (Respectus Philologicus, 2001);

„Iar cea mai mare sarcină încredințată nouă, oamenilor, este să dăm esență ființei” (Peteris Wustas, 2000);

„<...> fiecare vedere și nev edere, fiecare faptă și nefaptă, fiecare conferire și retragere a esenței, fiecare creație și distru-

¹² Verbul esminti nu apare în DLKT, dar a fost găsit un exemplu la Vydūnas.

140

Alvydas Umbrasas

Nuo nuriebalinimo iki nuprasminimo: teik(yba ir vartosena

...area are loc aici, pe creasta dealului, între sensibilitate și suprasensibilitate” (Arvydas Šliogeris, 1999);

„Privit astfel, cultul este un factor de o importanță extraordinară în viața omului, ajutându-l să evite <...>” (Vincas Vyčinas, 2001).

Cuvintele prezentate se întâlnesc mai ales în texte de filosofie, literatură și domenii similare. Derivatele resemnifica, a da sens, a esențializa sunt folosite mai frecvent cu prefixe. În general, se creează impresia că formele fără prefix ale unor astfel de creații lexicale apar uneori mai târziu decât cele cu prefix. Se observă opoziția dintre acțiunea activă și cea spontană (a devaloriza – a-și pierde valoarea, a lipsi de semnificație – a-și pierde semnificația, a lipsi de esență – a-și pierde esența; nu s-a găsit decât a-și pierde sensul alături de a lipsi de sens). Se observă, de asemenea, opoziția dintre conferirea și înlăturarea unei însușiri sau a unui conținut. Această ultimă opoziție se obține opunând derivatele cu prefixele su-, į- celor cu prefixele nu-, iš- (a conferi importanță, a conferi sens – a lipsi de importanță, a lipsi de sens; a da sens – a lipsi de sens, a goli de sens; a conferi esență, a esențializa – a lipsi de esență, a goli de esență). Deși s-ar putea aștepta opozițiile su- – nu- și į- – iš-, exemplele arată că perechile sunt amestecate; de pildă, bine cunoscuta opoziție a evalua – a subevalua („<...> avem tendința să ne îndoim de noi înșine, să ne subevaluăm mai mult decât să ne evaluăm” (bernardinai.lt 2008-01-13); „În opera literară are loc supraevaluarea, subevaluarea și evaluarea” (Literatūra, 2003)). În LKŽe, verbul išvertinti este echivalat cu įvertinti, „a recunoaște valoarea cuiva, a prețui, a respecta”, însă în sursele cercetate išvertinti nu a fost găsit. În uzul actual există opoziții obișnuite cu prefixe diferite, de exemplu (cuvinte din DLKŽ₆ 2006): a monta – a demonta, a căsători – a divorța, a înregistra – a radia din registru, a porni – a opri; aici se poate menționa și a naționaliza – a deznaționaliza. Prefixele se adaugă și pentru a exprima opoziția prin rădăcini diferite, de exemplu: a compacta – a rări, a economisi – a risipi, a îmbiba – a usca, a agita – a calma. Au fost codificate opoziții între creații verbale denominale: įelektrinti „a conferi sarcină electrică” – išelektrinti „a elimina sarcina electrică a unui corp”, įmagnetinti „a conferi proprietăți magnetice” – išmagnetinti „a elimina proprietățile magnetice ale unui corp” (DLKŽ₆ 2006). Întrucât în limbă există numeroase opoziții su-, į- – iš-, se pare că s-a considerat că forma iš- + -inti este mai specific lituaniană decât nu- + -inti; prin urmare, verbul recomandat anterior nubuožinti în DLKŽ₃ 1993 a fost înlocuit cu išbuožinti¹³, deși la corectarea sensului de înlăturare

¹³ La o asemenea schimbare ar fi putut contribui și faptul că echivalentul rusesc nu are prefixul обез- (обес-), care exprimă înlăturarea, ci prefixul раз- (рас-), care exprimă anularea rezultatului unei acțiuni anterioare, adică раскулачить. Cf. și išmagnetinimas – размагничивание, išsandarinimas – разгерметизация (RTŽ 2000).

Terminologija | 2016 | 23

141

Derivații nu- + -inti erau uneori corectați, la fel ca neologismele cu a ieși din sfera sovietică: de exemplu, în loc de a desovietiza se propunea folosirea preferențială a lui a depolitiza (Rudaitienė 1993: 13; KK 2003: 84). Această din urmă propunere era argumentată prin faptul că nu există a politiza, deși, în realitate, un astfel de cuvânt a apărut deja în uz, iar la nevoie se formează și a politiza (vezi tabelul 3). De altfel, cu sensul de îndepărtare a materialului, formația cu iš- + -inti nu este folosită de obicei, dar în ATTŽ 2001 s-au găsit îndepărtarea scaieților – „îndepărtarea impurităților vegetale din lână” (обезпенивание), mașină de îndepărtat scaieții – „mașină pentru îndepărtarea mecanică a impurităților vegetale din lână” (обезпенивающая машина). Este evident că astfel a fost corectată îndepărtarea scaieților. J. Klimavičius spunea că mașină de îndepărtat scaieții sună anecdotic, dar nu a propus termenul preferat (Klimavičius 1974: 19). Schimbarea prefixului în dicționar pare oarecum ciudată. Se pare că ar fi trebuit căutate alte soluții (definițiile nu indică limpede acest lucru, dar poate că era suficient să se spună pur și simplu îndepărtarea scaieților, mașină de îndepărtat scaieții). Compară обезпенивание – îndepărtarea scaieților (RLKPŽ 1984). Ciudat pare și termenul folosit ocazional defrișare, de exemplu: „Aceasta nu este d e f r i ș a r e, nu este distrugerea pădurii, ci o rărire locală, limitată și responsabilă a pădurii <...>” (lrytas.lt 2016-04-24).

După cum s-a menționat deja, la pregătirea DLKŽ₃ 1993 s-a renunțat la multe derivate cu prefixul nu- + -inti care exprimă înlăturarea, însă nuasmeninti a fost păstrat. Este probabil că argumentul pentru păstrarea acestui cuvânt în dicționar a fost faptul că erau incluse și formele suasmeninti, įasmeninti; este posibil să fi contat și argumentul că „nu avem cu ce înlocui o asemenea formație” (Paulauskienė 2001: 95), precum și tradiția de folosire¹⁴. Totuși, unii lectori de limbaj de specialitate corectează și nuasmeninti după modelul de corectare a unor derivate asemănătoare și propun folosirea sintagmei a face impersonal (Kazlauskienė ir kt. 2010: 62; Bielinskienė ir kt. 2014: 187), însă este puțin probabil ca acest lucru să afecteze folosirea acestui cuvânt recomandat de mult timp, cu atât mai mult cu cât este destul de răspândit (vezi tabelul 5) și apare în dicționare terminologice (de exemplu, nuasmeninimas SŽ 1993, nuasmenintasis programavimas ITŽ 1997). Se observă mai degrabă o altă tendință: dacă este permisă folosirea lui nuasmeninti, utilizatorii nu evită nici folosirea lui nužmoginti, cu atât mai mult cu cât aceste cuvinte apar adesea în contexte asemănătoare sau chiar alături (de exemplu,

¹⁴Cuvântul era folosit încă în perioada primei independențe, de exemplu: „Capitalismul, urmărind profitul prin toate mijloacele, a d e s p e r s o n a l i z a t munca, a d e s p e r s o n a l i z a t omul și, în același timp, a d e s p e r s o n a l i z a t viața” (Naujoji Romuva, 1937, Nr. 29–30), „<...> creația poporului se întemeiază pe adunarea conștientă a unor personalități puternice, nu pe o mulțime forțată de oameni d e s p e r s o n a l i z a ț i” (XX amžius, 1939-03-31).

1 4 2

Alvydas Umbrasas | Nuo nuriebalinimo iki nuprasminimo: teikyba ir vartosena

„Mă gândesc cu groază la instituțiile colective de tip închis. Ele dezumanizează, depersonalizează” (Tėviškės žinios, 1996)). Microsistemele cuvintelor din același câmp semantic (care au și echivalente internaționale depersonalizuoti, dehumanizuoti) se dezvoltă într-un mod foarte asemănător: nuasmeninti, suasmeninti, įasmeninti, suasmenėti, nuasmenėti și, cf. nužmoginti, sužmoginti, įžmoginti, išžmoginti, nužmogėti (exemplele de utilizare depistate se găsesc în tabelul 4). Unele dintre aceste cuvinte sunt consemnate și în LKŽe. În articol s-a menționat că nužmoginti a fost corectat de lingviști, dar în unele lucrări de îndrumare se poate găsi mențiunea că nužmogėti¹⁵ nu este dezaprobat (KK 2003: 137), fiind pus în paralel cu nutau­sti, nutautėti. Dacă este posibil nužmogėti, atunci este posibil și nužmoginti. Banca de consultanță lingvistică a Comisiei de Stat pentru Limba Lituaniană afirmă deja că ambele cuvinte sunt posibile, bazându-se pe Bendrinės lietuvių kalbos žodynu (BLKŽ), însă în acest dicționar litera N nu a fost publicată; cuvintele respective au fost doar incluse în lista de intrări, care urmează să fie revizuită. În lista de intrări a BLKŽ au fost incluse și cuvintele asociate persoanelor nukatalikinti, nukrikščioninti (ambele figurează în LKŽe). Deși nu este abundentă, utilizarea arată că, la nevoie, se formează grupuri de cuvinte: nukrikščioninti, sukrikščioninti, įkrikščioninti, sukrikščionėti, nukrikščionėti. LKŽe consemnează nukatalikėti, sukatalikėti, însă în sursele cercetate s-au găsit doar nukatalikinti, sukatalikinti (vezi tabelul 4). În mod analog, în uz se creează uneori și alte formații lexicale noi care exprimă opoziția dintre acțiunea activă și cea spontană, de exemplu: nubažnytinti – nubažnytėti, nudvasinti – nudvasėti, nupilietinti – nupilietėti, nuvalstybinti – nuvalstybėti. DLKŽ₆ 2006 consemnează sukultūrinti – sukultūrėti; în uz s-a găsit și nukultūrinti – nukultūrėti, fiind create și įkultūrinti, iškultūrinti. Opoziția dintre acțiunea activă și cea spontană se observă uneori atât la derivatele cu prefixele su–, cât și la cele cu prefixele nu–, însă, dacă pentru sensul de înlăturare se alege prefixul iš–, de regulă nu există alături și o formă cu sensul unei acțiuni spontane; de pildă, išvalstybinti este folosit destul de frecvent, dar nu se întâlnește išvalstybėti. Totuși, s-au găsit câteva ocurențe ale perechii iškultūrinti – iškultūrėti. LKŽe consemnează ištautinti – ištautėti, ištausti, însă în uz s-a găsit doar câte o utilizare sporadică a lui ištautinti, forma obișnuită fiind nutautinti. De altfel, opoziția nutautinti – nutautėti stimulează apariția și a perechii nulietuvinti – nulietuvėti (exemplele cu aceste cuvinte și cu altele similare se găsesc, de asemenea, în tabelul 4).

¹⁵ Deoarece în locul lui nužmoginti a fost propus cuvântul internațional dehumanizuoti, în locul lui nužmogėti s-a propus folosirea lui degraduoti (Balčienė 1979: 15).

Terminologija | 2016 | 23

143

Tabelul 4. Derivate care exprimă înlăturarea unei trăsături sau a unui alt lucru imaterial

Nu– + –inti

Cf.

Exemple

nuasmeninti

a personaliza, a personifica, a deveni personal, a depersonaliza, a depersonaliza

„Într-o poezie de Mieželaitis răsună durerea pricinuită de întâlnirea cu autori anonimi, neidentificabili, fără individualitate, cu un nume care pare să fie doar un cod etc. <...>.” (Literatūra, 2001) „<...> internetul a oferit posibilitatea de a crea produse personalizate, de a trimite mesaje personalizate fiecărui utilizator în parte.” (Arvydas Bakanauskas, Vytautas Liesionis, 2008) „<...> lucrurile abstracte, intangibile — în acest caz, spiritul națiunii — sunt personificate, înzestrate cu personalitatea unui om concret, și anume prin povestea vieții purtătorului de cărți.” (Nemunas, 2004) „Iar aici, spune filosoful, cel mai important este nu să-ți pierzi individualitatea (ceea ce se întâmplă foarte ușor când ești prins în mulțime), ci să devii o persoană distinctă.” (Dienovidis, 1996) „<...> în primul caz avem, parcă, o personalizare a sursei morale, iar în al doilea, diferitele norme și stereotipuri de comportament sunt depersonalizate, obiectivate.” (Problemos, 1995)

nubažnytinti

a subordona bisericii, a integra în biserică, a deveni nebisericesc

„Din vremea Reformei până în prima jumătate a secolului al XIX-lea, această „dez-bisericire” a bisericii vizibile era populară în întreaga Europă.” (Darbai ir dienos, 2003) „Apare o trăsătură caracteristică acestei perioade — subažnytinimas căsătoriei. Biserica a început să reglementeze căsătoriile <...>.” (Soter, 2003) „Încă de la botezul regelui Mindaugas, limba lituaniană a fost încorporată în biserică într-un sens restrâns, iar odată cu botezul general al lituanienilor, într-un sens larg.” (Terminologija, 2003) „De secularizare și de înstrăinarea de credință este vinovată în mare măsură nu secularizarea, ci mai degrabă însăși Biserica, incapabilă să se adapteze la noua societate.” (Naujasis židinys, 1996)

nubuožinti

a supuozi, a deposedă de proprietate

„Nu știam cu adevărat multe despre acțiunile lui Stalin. Informațiile care ajungeau la noi: deposedarea chiaburilor. Atât.” (Galina Dauguvietytė, 2002) „Familia noastră a fost transformată în chiaburi, iar autoritățile ne-au impus obligații insuportabile.” (Stasė Kiselienė, 2002) „Părea că amintirile negre despre deposedări, deportări, colectivizare și munca fără speranță din colhozuri ne vor însoți toată viața.” (Dienovidis, 1996)

144

Alvydas Umbrasas

Nuo nuriebalinimo iki nuprasminimo: teikyba ir vartosena

Nu- + -inti

A se compara.

Exemple

a dezburgheziza

a deveni burghez

„Între spiritul burghez și religiozitate se află o contradicție profundă și esențială. Burghezia nu poate fi făcută religioasă: poate fi dezburghezizată.” (Alfonsas Eidintas, 2001) „Alegerile sunt alegeri, dar oare clasa muncitoare devenită burgheză nu este doar o nouă generație a burgheziei, îmbibată până peste măsură de grăsime?” (Gintaras Beresnevičius, 2003)

a desacraliza

a diviniza a îndumnezei

„Gândirea seculară a Renașterii a încercat să desacralizeze spațiul istoric <...>.” (Baltos lankos, 1995) „Dumnezeu devine om ca să ne îndumnezeiască; se sărăcește pe sine ca să ne îmbogățească <...>.” (Algimantas Kajackas, 1997) „<...> are loc semnificarea procesului devenirii prin Sensul Supremului, îndumnezeirea (teoliza).” (Mindaugas Tomonis, 1995)

a dezspiritualiza

a spiritualiza a însufleți, a-și pierde spiritualitatea

„Dacă păstrăm omul standardizat, lipsit de spiritualitate și «dezumanizat», nu vom câștiga mare lucru.” (Albertas Zalatorius, 1997) „Are loc o intensă dezspiritualizare și materializare a vieții.” (Arvydas Šliogeris, 1996) „În procesul creației noastre, atât natura, cât și firea umană sunt spiritualizate prin ideea umană.” (Kęstutis Pukelis, 1995) „În acest fel sunt spiritualizate relațiile dintre lumea materială și om. Din păcate, în zilele noastre ele se schimbă în direcția dezspiritualizării <...>.” (bernardinai.lt 2006-01-01) „<...> scriitorul dezvăluie în mod convingător pierderea spiritualității, depersonalizarea și conformismul omului.” (Literatūra, 2003)

a decatoliciza

a catoliciza

„Numai unitatea puternică a tuturor catolicilor în acest domeniu poate respinge pretențiile dușmanilor catolicilor, care erau deosebit de agresivi în acea vreme, de a decatoliciza Lituania.” (Alfonsas Eidintas, 1995) „Catolicizarea Lituaniei ca stat a schimbat raportul dintre confesiuni: de atunci, confesiunea lituanienilor a influențat-o pe cea a rușilor, și nu invers, cum fusese înainte.” (Edvardas Gudavičius, 1999)

a decreștina

a creștina a se încreștina a deveni creștin a-și pierde creștinismul a de-creștina

„Conducătorii catolici au afirmat în repetate rânduri că clericii lor din Rusia se străduiesc în primul rând să-i slujească pe catolici sau să lucreze printre oamenii de origine catolică, care au fost decreștinați de îndelungata dictatură comunistă.” (XXI amžius, 2002) „Botezul Samogiției a fost săvârșit nu ca încreștinare definitivă a Lituaniei, ci ca a celor rămași necreștinați-

Terminologija | 2016 | 23

145

A– + –iza

Plg.

Exemple

čionintos srities sukrikščioninimo aktas.“ (Edvardas Gudavičius, 1999)

„Din punct de vedere teologic și liturgic, există trei sacramente ale inițierii creștine: Botezul, Mirul și Euharistia.” (Soter, 2003)

„<...> povestea eroului nostru a început cu vreo zece ani în urmă, când ultimul bastion al păgânilor europeni încreștinați, comunitatea etnică, încă nu fusese cucerit.” (Arvydas Juozaitis, 2003)

„Deși trăim într-o lume postcreștină, din cauza decreștinării societății contemporane trebuie să privim spre era precreștină și să aprofundăm felul în care apostolii au evanghelizat-o.” (bernardinai.lt 2008-06-29)

„Acum nu mai este nevoie doar să se semene credința în culturi, ci și să se insufle din nou viață unei lumi de-creștinate, ale cărei relații cu creștinismul nu mai sunt adesea decât de natură culturală.” (Consiliul Pontifical pentru Cultură, 2000)

a deculturaliza

a culturaliza a încultura a decultura a-și pierde cultura a deveni culturalizat a-și pierde cultura a deculturaliza

„Cu ce să înlocuim «deculturalizarea» continuă a satului, când, din cauza fondurilor limitate, se închid biblioteci sau școli mici?” (Rimantas Laužackas și alții, 2004)

„Înseamnă oare aceasta că nu natura este culturalizată, ci cultura este naturalizată?” (bernardinai.lt 2008-12-13)

„Înculturarea religiei și evanghelizarea culturii nu sunt realități de același rang.” (Soter, 2001)

„Foarte adesea nu ne preocupăm de cultură, deculturalizăm foarte multe lucruri și deculturalizăm însăși politica.” (lrytas.lt 2011-06-07)

„Căci mulți tineri care frecventează instituții de educație din diferite țări pot fi adesea pe deplin educați, dar parțial deculturalizați, în pofida bunăvoinței și competenței profesorilor.” (Consiliul Pontifical pentru Cultură, 2000)

„Nu avem altă ieșire decât să ne implicăm în competiție, în concurență, în căutarea unor drumuri noi, astfel încât civilizarea societății să sporească și mai mult.” (Naujosios tėviškės žinios, 2003)

„Autoarea răspunde afirmativ, deși nu foarte îndrăzneț, la întrebarea dacă noi credem în puterea culturii, singura care poate ajuta la depășirea pantei declinului cultural al națiunii.” (lrytas.lt 2011-06-02)

146

Alvydas Umbrasas

Nuo nuriebalinimo iki nuprasminimo: teikyba ir vartosena

De- + -iza

Compară.

Exemple

„<...> O astfel de subiectivitate culturalizată este brusc smulsă din mediul existențial cu care este obișnuită și care i se potrivește și aruncată într-o lume inumană, deculturalizată, întemeiată pe instinctul primar <...>. ” (Šiaurės Atėnai, 1996)

a dezlituaniza

a lituaniza a se lituaniza a se dezlituaniza

„<...> luteranii din Lituania au purtat făclia de argint prin întunericul dezlituanizării.” (Švyturys, 1995) „Reforma agrară din sate a redus considerabil influența străinilor asupra ținutului, iar pentru lituanizarea Kaunasului nu a fost promulgată nicio lege.” (Juozas Keliuotis, 2004) „<...> kurșinii s-au amestecat timpuriu cu țăranii lituanieni și s-au lituanizat, iar mai târziu mulți dintre ei s-au germanizat.” (Darbai ir dienos, 1999) „Originea tuteișilor și rolul lor în dezlituanizarea regiunii Vilnius sunt neclare; lingviștii încă se contrazic în această privință.” (lrytas.lt 2011-07-09)

a decetățeni

a cetățeni a-și pierde cetățenia

„În sfârșit, trebuie să înțelegem că depolitizarea societății duce la decetățenire, la dispariția democrației și a statului însuși.” (Dienovidis, 1995) „<...> Negrul naturalizat Craig Robinson (204 cm) s-a dovedit cu adevărat un luptător curajos pentru recuperarea mingii ricoșate (a recuperat 15).” (Lietuvos aidas, 1997) „Primul «înscris» simbolic este botezul, dobândirea unui nume, prin care micul individ este personificat și integrat ca cetățean, înscris în spațiul cultural și confesional al națiunii.” (lrytas.lt 2011-05-06) „<...> în statele postsocialiste se manifestă tot mai mult sindromul de deetatizare, de dezintegrare socială și, în cele din urmă, de pierdere a cetățeniei.” (Istorijos studijos, 2003)

a înnebuni pe cineva

a obișnui a înnebuni a-și pierde mințile

„<...> o astfel de informație vizuală îl hipnotizează atât pe spectator, cât și, se pare, pe autor și, fără să-și dea seama, îl înnebunește pe observator.” (Dienovidis, 1997) „Nu, ea nu este nebună — îi recunosc pe nebuni — doar și-a pierdut mințile.” (Lietuvos rytas, 2001) „Epuizarea moralei, avortul culturii, pierderea minților omului...” (Petras Dirgėla, 2004) „Spațiul cultural și folosirea lui civilizează barbarismul și îl obișnuiesc — acesta devine exigent cu sine și selectiv în privința lucrurilor <...>. ” (Respectus Philologicus, 2000).

Terminologija | 2016 | 23

147

Dez- + -iza

A se compara.

Exemple

a dezpersonaliza

a personaliza

„Creatorului epitafiei i se pare că trebuie să se depersonalizeze puțin, să spună mai multe despre celălalt – lucrurile cele mai importante, poate chiar și cele cunoscute, asociațiile ușor de recunoscut.” (bernardinai.lt 2005) „Pot să cred nu în Dumnezeu în general, ci numai într-un Dumnezeu întrupat și personalizat.” (Arvydas Šliogeris, 1996) „Conștientizarea finitudinii este același lucru cu individualizarea și personalizarea.” (Arvydas Šliogeris, 1996)

a desufletiza

a însufleți, a însufleți

„Empirismul devine punctul de plecare inițial de la care pozitivismul pornește în demersul de a desufletiza, mecaniza și idolatriza viața omului.” (Švyturys, 1994) „Dacă fiecărei mode a lumii corporale îi corespunde o anumită modă a laturii psihice, atunci de aici ar trebui să decurgă însuflețirea întregii naturi.” (Johanas Štrauchas, 1995) „Mai bine să spunem că, pentru Toma, omul este un corp însuflețit, iar pentru Descartes – un suflet întrupat.” (Naujasis židinys, 1997)

a denaționaliza

a naționaliza, a înrădăcina în națiune; a deznaționaliza, a-și pierde naționalitatea

„Denaționalizarea și înrădăcinarea în națiune au loc simultan, iar acest lucru este suficient pentru a demonstra că, în zilele noastre, apartenența națională nu mai este cu siguranță o necesitate, ci a devenit o nevoie.” (Šiaurės Atėnai, 1996) „Majoritatea lituanienilor plecați în America de Sud din cauza politicii duse de autorități și-au pierdut repede identitatea națională. S. Magonis remarcă: «datorită unui asemenea sistem de deznaționalizare, a doua generație de imigranți aproape că nu se deosebește de locuitorii nativi ai țării». (Istorija, 2003) „Celui înfometat îi trebuie pâine – nu artă, celui orb îi trebuie lumină – nu artă, tineretului care își pierde identitatea națională îi trebuie națiunea – nu arta. <...> Când ne aflăm pe calea pierderii identității naționale, nu ideile înalte, ci grija pentru supraviețuire este cea mai importantă.” (Kauno diena, 1995) „Societatea lituaniană, sovietizată în toate privințele timp de cinci decenii și grav afectată, este acum europenizată – secularizată, deznaționalizată și desestatizată <...>.” (lrytas.lt 2016-01-23)

a dereifica

a reifica, a concretiza, a dereifica

„<...> lumea se transformă într-o aglomerare de entități senzoriale dereificate și fără formă, iar trăsătura sa distinctivă devine lipsa radicală de fundament și de sens.” (lrytas.lt 2012-08-30)

148

Alvydas Umbrasas

Nuo nuriebalinimo iki nupasminimo: teikyba ir vartosena

De– + –iza

Cf.

Exemple

„Își dezvăluie originea și natura nomenclaturistă încercând să impună aceste valori pe cale politică și ideologică, adică urmărește să aducă în prezent și să actualizeze modele culturale preluate din trecut, dar, din păcate, moarte <...>. “ (Kultūros barai, 1997) „<...> cotidianul este situația în care avem de-a face cu realitatea în sine și din care pot fi actualizate toate celelalte situații?” (Soter, 2003) „Starea prezentului este descrisă ca fiind lipsită de realitate, simulacrală, fără referință reală, astfel încât despre adevăr se poate vorbi doar ca despre o anumită construcție, un rol <...>. “ (Filosofija ir sociologija, 2000)

de-statiza

a statiza a destatiza a deveni nestatal

„<...> nici marxismul, nici întemeietorul său nu au dat vreun răspuns pozitiv la problema industriei și a muncitorilor, propunând doar un program exclusiv negativ de expropriere și destatizare, care prevedea numai distrugerea societății burgheze, precum și a ordinii sale liberale și democratice.“ (Naujasis židinys, 1996) „În Lituania, deocamdată nu este nevoie să se statizeze nimic (nu se știe ce va fi mâine), ci, dimpotrivă, trebuie destatizate educația și sănătatea și reformat sistemul de pensii.“ (Verslo žinios, 2008-11-24) „Limba lituaniană a fost statizată, cu siguranță școlarizată și universitarizată, abia după alte două decenii grele.“ (Terminologija, 2003) „Etapa inițială a privatizării bunurilor de stat și ale gospodăriilor colective (destatizării), în schimbul bonurilor de investiții, în 1991–1993, a permis crearea unei oferte ample de foste bunuri publice <...> pe piața secundară <...>. “ (Žemės ūkis, 1997) „Având în vedere că statul însuși nu este decât un «organ al dominației de clasă», depășirea controlului statului ar trebui înțeleasă în primul rând ca diminuarea oricărei autorități coercitive și opresive și socializarea activității umane <...>. “ (lrytas.lt 2014-12-08)

dez-umaniza

a umaniza a dezumaniza a-și pierde umanitatea a dehumaniza

„<...> Dumnezeul filosofilor devine tot mai puțin asemănător zeilor mitologici, până când, în cele din urmă, se desprinde cu totul de religie și se transformă într-o ființă supremă impersonală și dezumanizată <...>. “ (Arvydas Šliogeris, 1996) „Acțiunea practică și gândirea au sens numai pentru că omul intră în contact cu o asemenea realitate care nu este absolut transparentă și se împotrivește oricărei încercări de a o umaniza și dezumaniza.“ (Arvydas Šliogeris, 1996)

Terminologija | 2016 | 23

149

Nu− + −inti

Compară.

Exemple

„<...> primul pas al procesului de dezumanizare care tocmai începe — deconstrucția menționată — nu este, în esență, altceva decât efortul neîncetat de a distruge sau cel puțin de a destabiliza imaginea omului, care constituie nucleul moral și intelectual și temelia identității sale.” (lrytas.lt 2012-09-10)

„Faptul că societatea este amenințată de o depersonalizare tot mai accentuată, de transformarea în masă, adică de dezumanizare, și faptul că ea însăși va acționa în mod dezumanizant <...>.” (Ioan Paul al II-lea, 1994)

„<...> Lumea a înnebunit, Lumea s-a apropiat de o limită periculoasă, omenirea se dezumanizează sau cineva o duce la capăt «dezumanizând-o», pentru că vedem imaginea ca printr-o lentilă oarecare <...>.” (Lietuvos aidas, 1996)

„În arta modernistă dezumanizată nu rămâne decât un corp fals (artificial, artefact) sau mort, expus pe suprafața unei picturi sfărâmate <...>.” (Menotyra, 2000)

Dorința de a exprima opoziții prin limbaj este, se pare, unul dintre motivele importante pentru care apar noi derivate de tipul nu- + -inti (-inimas), cu sens de eliminare. Astfel de cuvinte sunt necesare în publicistică, mai ales în textele reflexive, de factură filosofică, în care se acordă multă atenție unor noi mijloace de exprimare a gândurilor, formei cuvintelor înseși. Căci, în textele obișnuite, nici nu îbūtiname, nici nu nubūtiname (de pildă: „Poate că Vytautas Rubavičius are dreptate când ne îndeamnă să facem să existe lumea noastră, lipsită de existență <...>” (Vytautas Martinkus, 2003)); în general, nu prea vorbim despre būtis filosofică. Juxtapunerea neologismelor într-o singură propoziție le evidențiază și mai mult conținutul și funcțiile stilistice și contribuie la obținerea unui efect de surpriză, de pildă: „Dispariția unei forme a ființei este legată de apariția unei alte forme a ființei; des-formarea este totodată formare, des-senzorializarea este totodată senzorializare, dispariția este totodată devenire, dizolvarea lucrului este totodată și cristalizarea lui” (Arvydas Šliogeris, 1996). Pe lângă perechea įjuslinti – išjuslinti, apare și sujuslinti – nujuslinti: „Prima concepție se desfășoară în formele cărnii, pielii, mortăciunii. A doua — în cele ale sculpturii și mașinii. O asemenea senzorializare hipertrofiată a corpului sau, dimpotrivă, o desenzorializare excesivă <...>” (Šiaurės Atėnai, 1996).

Se creează și formații ocazionale, create o singură dată, care, în afara contextului, pot fi chiar de neînțeles, de pildă:

150

Alvydas Umbrasas

Nuo nuriebalinimo iki nuprasminimo: teikyba ir vartosena

a dezlimbiza – „Poporul este dezlimbizat treptat. Limbii ruse, impuse prin forță, i se putea rezista. Limbii engleze, prestigioase în viața cotidiană și indispensabile în instituții, nu i se poate rezista: alegi singur.” (Romualdas Ozolas, 2003)

a decafeiniza – „Și eu cunoșteam oameni care, speriați de recomandările medicilor de mai înainte, trecuseră la cafea fără cofeină, deși le plăcea foarte mult cafeaua cu cofeină, și băuseră astfel timp de doisprezece ani lungi acel ersatz scump și grețos, plătind și mai mult, fiindcă decafeinizarea cafelei costă mai mult decât servirea celei naturale.” (bernardinai.lt 2006-06-21)

a dezliteraturiza – „<...> putem numi cu ușurință trăsături caracteristice ale operei postmoderniste, la fel ca lipsa de unitate a poemelor, structura excentrică sau, în general, dezliteraturizarea.” (Nemunas, 1996)

a dedesensibiliza – „<...> SUA, care îi otrăvesc și îi ucid pe toți, au creat o asemenea ideologie a «dedesențializării», a amorțirii sensibilității, încât nimeni nu reflectează nici măcar la ceea ce vede și trăiește.” (bernardinai.lt 2007-05-16)

a deparadoxiza – „Luhmann descrie religia ca pe un sistem de forme pe care societatea îl creează pentru a «deparadoxiza lumea».” (Robert Wuthnow, 1996)

a deperspectiviza – „De aceea, prietenilor Frontului Lituanian li se poate propune să se distanțeze de o «lipsă totală de perspectivă» și să vorbească despre «adevărata democrație», în care activitatea politică ar fi deperspectivizată (ar fi redusă influența perspectivei asupra activității). Această «deperspectivizare» ar trebui să existe nu doar în cultură, ci și în economie.” (Dienovidis, 1995)

a dezvrăji – „La urma urmei, există încă întregul domeniu al religiei neecleziastice, neinstituționale. Sau să recurgem la dezvrăjirea raționalistă (Antzauberung)?” (Filosofija ir sociologija, 1996)

a dezpăsări – „<...> nu mai indică pasărea concretă în care se reîncarnează mortul, ci sufletul care păstrează esența și conștiința de sine ale acestuia, adevărul ivindu-se în chip de păsărică. Această înfățișare putea, în vremurile de mai târziu, să fie întrucâtva o piedică; se pare că a avut loc un fel de «dezpăsărire» fizică a strămoșului <...>.” (Gintaras Beresnevičius, 2004)

a derakauskiza – „O altă «derakauskizare» deliberată a lui R. Rakauskas: nici fete, nici cultul trupurilor goale, nici sclipiri și licăriri stilistice, nici portrete ale unor fete mai mult sau mai puțin cunoscute, cu conturul clar, grafic, al ovalului feței.” (Kauno diena, 2001)

a depoetiza – „Autoironie deschisă și temperată. <...>. Chiar și o detronare și o depoetizare destul de riscante. Deeroizare.” (Dienovidis, 1995)

a tâmpi – „Iar să intrăm într-o confruntare deschisă cu sistemul nu mai aveam nici puterea, nici credința – aici și-au făcut treaba cum se cuvine toate mecanismele de tâmpire.” (Valentinas Sventickas, 2008)

a dezjiovuliza – „Din punctul de vedere al stilului, este parodiată descrierea maironiánă a foșnetului pădurii – «dezjiovulizarea» <...>.” (Darbai ir dienos, 2003)

Este de înțeles că, în cazul unor astfel de formații, regulile pot fi încălcate în mod deliberat pentru a obține originalitate sau efect (uneori, parcă pentru a se scuza, prin folosirea ghilimelelor), dar atât formațiile care au microsisteme dezvoltate, cât și cele ocazionale confirmă doar faptul că de- + -ificaderivatele au în uz de facto sensul de eliminare; creatorii textelor cred că cititorii le vor înțelege. Derivatele pot fi înlocuite cu cuvinte

Terminologija | 2016 | 23

151

cu sintagme și construcții prepoziționale cu be, dar nu s-ar păstra întotdeauna accentul pe acțiune, iar uneori ar trebui reformulate considerabil și propozițiile.

Dintre derivatele necodificate nu- + -inti (-inimas) care exprimă eliminarea unei însușiri sau a unui alt lucru imaterial, abstract, se remarcă prin frecvența în uz nukenksminti și nuskausminti (cele mai frecvente derivate sunt prezentate în tabelul 5¹⁶; frecvența tuturor celorlalte derivate menționate în articol, care exprimă eliminarea unui lucru imaterial, este mai mică în sursele cercetate; în coloana DLKT este indicat numărul de ocurențe ale cuvintelor, inclusiv formele verbale — cuprinde și participiile substantivizate, întrucât nu pot fi diferențiate programatic — și abstractele cu -imas, iar în coloana lrytas.lt este indicat numărul publicațiilor în al căror text apare cuvântul). Din punct de vedere derivațional, acestea pot fi asociate substantivelor kenksmas, skausmas, deși nu poate fi exclusă nici o legătură cu adjectivele kenksmingas, skausmingas (tema este dezarticulată). Derivatele fără prefix nu se folosesc, de regulă (sunt consemnate în LKŽe), deși apar uneori, de exemplu: „<…> el mergea în urma mea și îmi spunea mereu: «Frate, apasă mai tare aici, slăbește pensula aici, ca linia să „vibreze”, să fie „vie”, să „d u r e r i z e z e”» (Kauno diena, 1995); «Primarul promite că astfel locuitorii Vilniusului vor economisi sute de ore în ambuteiaje, iar funcționarii intenționează să-i d u r e r i z e z e cu amenzi pe cei care nu pricep» (lrytas.lt 2015-08-21).

Tabelul 5. Cele mai frecvente derivate care exprimă eliminarea unei însușiri sau a unui alt lucru imaterial

Nu- + -inti | DLKT | lrytas.lt | Nu- + -inti | DLKT | lrytas.lt nuvertinti | 1349 | 1281 | nureikšminti | 29 | 13 nukenksminti | 557 | 331 | nupilietinti | 21 | 2 nuskausminti | 453 | 683 | numitinti | 19 | 1 nuasmeninti | 235 | 80 | nudievinti | 18 | 1 nutautinti | 225 | 70 | nupra sminti | 16 | 2 nužmoginti | 187 | 58 | nubūtinti | 13 | 1 nudvasinti | 37 | 6 | nubuozinti | 10 | 1

Nu există în uz mai larg alte derivate asemănătoare care ar putea fi asociate substantivelor cu sens abstract ce au sufixele -smas, -mas¹⁷. Au fost găsite doar foarte rar nuveiksminti, nujausminti, de exemplu: „A fost remarcată

¹⁶În tabel nu sunt incluse derivatele cu caracter clar adjectival; toate sunt rare, iar frecvența lor a fost deja menționată.

¹⁷Uneori se formează derivate de la substantive cu sufixul -me, de exemplu, nugrėsminti – „Omul, ca ramură a maimuței, este rezultatul condițiilor de viață mult înrăutățite și al necesității de a le depăși prin reflecție (depășirea amenințării, «dezamenințând» acea amenințare cu sine, cu căldura propriului eu interior)” (Romualdas Ozolas, 1997).

152

Alvydas Umbrasas | Nuo nurie balinimo iki nuprasminimo: teikyba ir vartosena

un proces interesant, polemic, de dezenergizare a naturii, de d e z a c t i v a r e a acesteia, pe măsură ce se dezvoltă civilizația europeană» (Baltos lankos, 1996): «<...> au fost accentuate poate prea mult proiecțiile laser, scenografia cinetică și imaginea digitală. Dar aceasta a accentuat și mai mult impresia de a b s o l u t ă d e s e n s i b i l i z a r e și de dezpersonalizare» (bernardinai.lt 2007–10–17). Aici poate fi menționat și nutriukšminti, probabil format accidental, de exemplu: «<...> am o colecție foarte veche de înregistrări sovietice, cu lucrări precum Primul concert pentru pian de Ceaikovski. Fără n i c i o d e z z g o m o t i z a r e?» (7 meno dienos, 2005-12-02). Nuk enksminti pare să nu aibă antonime, iar pentru celelalte derivate se formează, de pildă, iškausminti, įjausminti, įveiksminti (ultima este cea mai frecventă), de exemplu:

„Dacă am înțelege cu toții cuvântul dintr-odată, dacă nu am găsi în el paradoxuri care ne rănesc mintea, sensuri ascunse, prin el s-ar exprima numai voința omului, nu a lui Dumnezeu” (Donaldas Kajokas, 2007);

„Prin urmare, el [actul percepției] cuprinde întotdeauna atât ceea ce este dat, cât și ceea ce nu este dat (în acest sens, transcendent). El este deopotrivă înzestrat cu simțire, emoțional” (Problemos, 1996);

„Este într-adevăr evident că efortul uman care pune gândirea în acțiune și definește activitatea poate, fără un pericol major, să risipească tristețea slujirii lingușitoare și să învingă teama de limbajul aparent mut” (Algimantas Valantiejus, 1997).

Au existat propuneri de a folosi, în loc de nukenksminti, nuskausminti, cuvintele internaționale pasterizuoti, anestezuoti, deoarece „nu este necesar să înlocuim cu cuvinte proprii cuvintele internaționale consacrate în limbă. Uneori, chiar dacă dorim să renunțăm la un cuvânt internațional, acest lucru este imposibil, deoarece neologismul lituanian este mai slab decât echivalentul internațional” (Rudaitienė 1993: 13). Desigur, în multe cazuri s-au propus sintagmele lituaniene a face inofensiv și a înlătura, a calma durerea. Este interesant că în 1987–1989 a fost realizat un studiu și au fost chestionate aproape 100 de persoane care lucrau în domeniul științific (majoritatea aveau titluri și grade științifice). Întrebați ce folosesc, nukenksminti a fost ales de 60 de respondenți, pasterizuoti de 11, iar padaryti nekenksmingą de 7. În mod corespunzător, nuskausminimą a fost ales de 53 de persoane, anesteziją de 19, anestezavimą de 12, iar anestezacijos nu a fost ales de nimeni (chestionarul nu propunea o sintagmă lituaniană) (Rudaitienė 1991: 35–36). În prezent nu există asemenea sondaje, dar probabil nu ne-am mira dacă, potrivit sondajelor, ar continua să predomine nukenksminti, nuskausminti. Ambele cuvinte se aud în vorbirea colocvială și, după cum reiese din datele adunate pentru acest studiu, sunt abundente și în sursele scrise contemporane.

Nuskausminimas, alături de anestezijos, anestezavimo, era recomandat anterior în unele dicționare terminologice (de exemplu, RLKŽŪTŽ 1971; MTŽ 1980; în acesta din urmă apărea și nujautrinimas¹⁸ alături de desensibilizavimo). Una dintre

¹⁸ Vietoj nujautrinti siūlyta šalinti jautrumą, daryti nejautrų (Kaulakienė 1992: 9).

Terminologija | 2016 | 23

153

unul dintre motivele pentru care nuskausminimą este menținut în uz este că participiul oferă o modalitate convenabilă de a exprima atributul care descrie medicamentele și care este adesea folosit substantival (de exemplu: „Numai la Centrul de Tratare a Durerii pacientului i se poate efectua o procedură invazivă de ameliorare a durerii. În cursul acesteia, preparatele analgezice sunt injectate direct în focarul care provoacă durerea” (Lietuvos rytas, 2001), „Nu înțeleg cum va fi mai bine tratat, dacă tuturor li se prescriu aproape aceleași medicamente, «Betalok-Zok» și «Cardace», împreună cu sedative și analgezice” (Filomena Taunytė, 2004)). Nuskausminimas este un cuvânt din domeniul sănătății, în timp ce nukenksminimas este folosit în contexte variate, formându-se uneori și cuvinte derivate (de exemplu: „Dacă mașina dumneavoastră este echipată cu un neutralizator de gaze de eșapament, nu trebuie să folosiți benzină cu plumb, deoarece după câteva mii de kilometri neutralizatorul se va înfunda” (Mokslas ir technika, 1995)). Din DLKT reiese că, în uz, sunt nukenksminama mediul înconjurător, solul, poluanții, microorganismele, hainele, încărcăturile, armele, persoanele etc. Cuvântul este destul de frecvent în contexte militare și de siguranță publică; se vorbește despre nukenksminimą minelor, bombelor și altor explozivi. nukenksminimas (специальная обработка), šaudmenų nukenksminimas (обезвреживание боеприпасов), nukenksminimo mašina (дегазационная машина), de exemplu, apăreau în dicționarele militare de odinioară (KTŽ 1993); ulterior apare šaudmens ištaisymas, „aducerea muniției într-o stare în care explozia sa accidentală este imposibilă. Se realizează prin diferite metode – muniția este detonată, se scot încărcăturile sau focoasele, focoasele sunt trecute în poziția de siguranță etc.” (обезвреживание боеприпаса, rendering safe, deactivation, neutralization of ammunition) (KŽ 1995). Dicționarele consultate de nespecialiști în lingvistică încă arată nukenksminti – defuse, disarm, deactivate; nukenksminti bombą – defuse/deactivate a bomb (ALKTŽ 2004); uneori, chiar și lingviștii trec cu vederea acest lucru, de exemplu nukenksminti – decontaminate, deși același dicționar conține padaryti nekenksmingą (miną ir pan.) – deactivate; padaryti nekenksmingą – neutralize (LAKKTŽ 2015). În dicționarele actuale redactate, îndepărtarea factorilor nocivi este exprimată cel mai adesea prin locuțiuni, de exemplu: disarm – 1. nu(si)ginkluoti, 2. padaryti nekenksmingą; perjungti (miną, ginklą) į saugią padėtį; ištaisyti (miną); decontaminate – 1. švarinti; degazuoti; dezaktyvuoti; deactivate – 1. dezaktyvuoti, 2. padaryti nekenksmingą (miną ir pan.); deactivation – 1. dezaktyvavimas, 2. darymas nekenksmingo (minos ir pan.); defuse – daryti nekenksmingą; šalinti sprogdiklį; defuse a bomb – padaryti bombą nekenksmingą (ALKK TŽ 2013). Totuși, trebuie recunoscut că în terminologie construcția daryti nekenksmingą, care cere folosirea dublului acuzativ, este incomodă; în prezent sunt propuse

154

Alvydas Umbrasas

Nuo nurie balinimo iki nup rasminimo: teik yba ir vartosena

termeni precum: šaudmenų darymas nekenksmingo (ammunition disposal), sprogmenų ir šaudmenų darymo nekenksmingų tvarka (explosive ordnance disposal procedure) (EKŽ 2008), sprogstamųjų šaudmenų darymas nekenksmingų (explosive ordnance disposal), sprogstamųjų šaudmenų darymo nekenksmingų atvejis (explosive ordnance disposal incident), sprogstamųjų šaudmenų darymo nekenksmingų tvarka (explosive ordnance disposal procedure) (NATO 2006). Privind acești termeni, nu pare surprinzător faptul că uzul nu vrea să renunțe la nukenksminimo.

În lucrările lingviștilor au existat în repetate rânduri indicii că nukenksminti, nuskausminti ar trebui acceptate. De exemplu, Aldona Paulauskienė include verbele nuasmeninti și nukenksminti printre cele pentru care nu avem un înlocuitor (Paulauskienė 2001: 95). Observând că modelul derivativ nu– + –inti cu sens de îndepărtare se potrivește slab normelor derivării cu prefix din limba lituaniană, ea speră că încă alte câteva cuvinte se vor înrădăcina, în primul rând nuskausminti (Paulauskienė 2004: 262). Când spune „se vor înrădăcina”, probabil că are în vedere „lingviștii le vor permite”, deoarece nu este nevoie să se înrădăcineze acest cuvânt în limbă: el este deja înrădăcinat de multă vreme. Și Jonas Šukys afirmă cu prudență că „poate că ar trebui făcută o excepție doar pentru cuvintele foarte utile, folosite constant”, nukenksminti, nuasmeninti (Šukys 2006: 75).

Uzul arată că, deși sunt criticate de lingviști, derivatele nu– + –inti cu sens de îndepărtare continuă să fie folosite și că se creează altele noi. Chiar dacă nu este recunoscut, modelul de facto există. Întrucât se pregătește BLKŽ, este oportun ca redactorii să reevalueze aceste cuvinte. Mai întâi, ar trebui separate cuvintele care exprimă îndepărtarea unei substanțe sau a unui alt element material (nuriebalinti, nugeležinti și altele asemenea). În criticile aduse modelului derivativ, atenția s-a concentrat în principal asupra unor astfel de cuvinte. Acestea nu au microsisteme dezvoltate și, de regulă, nu au cuvinte care să formeze opoziții. Tradiția corectării poate fi păstrată. Cuvintele care exprimă îndepărtarea unei proprietăți sau a unui alt element imaterial, abstract ar trebui analizate separat. Uzul arată că aceste cuvinte au adesea microsisteme dezvoltate. Chiar și recunoscând că apariția cuvintelor din acest model se datorează influenței altor limbi, se poate lua în considerare includerea unora dintre ele în BLKŽ, ținând seama de tendințele uzului, cu atât mai mult cu cât unele dintre aceste cuvinte sunt deja codificate sau au fost codificate anterior, dar codificarea a fost modificată. Argumentul invocat în repetate rânduri de corectori, potrivit căruia nu- ar trebui să exprime un exces al proprietății, nu îndepărtarea ei, nu prea funcționează în cazul cuvintelor din modelul discutat: cititorii ar putea fi, într-un fel, induși în eroare, dar autorii textelor cred că vor fi înțeleși corect. Desigur, contextul are o importanță considerabilă. În plus, în limbă există deja

Terminologija | 2016 | 23

155

verbe codificate cărora același prefix le conferă sensuri opuse, de exemplu nudabinti, „1. a împodobi foarte frumos” și „2. a scoate podoabele”, nuvainikuoti, „1. a scoate cununa” și „2. a împodobi, acoperindu-l cu cununi” (DLKŽ₆ 2006).

CONCLUZII

Derivatele nu– + –inti (–inimas) cu sens de îndepărtare au început să fie corectate de lingviști în urmă cu aproximativ o jumătate de secol. Terminologul K. Gaivenis a fost probabil primul care a atras atenția asupra folosirii lor în presa vremii și a includerii lor în dicționare, propunând corectarea acestora. De la derivatul adjectival nuriebinti, care în limbă înseamnă de altfel „a face prea gras”, corectorii au trecut la neologisme verbale (precum nuriebalinti), argumentând că și acestea ar putea exprima excesul. În unele lucrări, o astfel de derivare a fost criticată în general, deoarece a apărut după modelul altor limbi (în principal al rusei); verbele denominale create nu sunt de obicei folosite fără prefix, motiv pentru care derivarea a fost considerată mixtă (se adaugă simultan prefixul nu– și sufixul –inti).

În prima ediție a Dabartinės lietuvių kalbos žodyno au fost incluse doar câteva cuvinte din modelul discutat, însă în cea de-a doua ediție au fost adăugate destul de multe, deși derivatele începuseră deja să fie corectate. Poate că s-a ținut seama de faptul că derivatele erau răspândite nu numai în presă, ci figurau și în dicționarele terminologice ale vremii. Totuși, norma dicționarului a continuat să fie contestată; lingviștii nu au încetat să corecteze aceste cuvinte, iar aproape toate derivatele au fost eliminate din cea de-a treia ediție a Dabartinės lietuvių kalbos žodyno (edițiile ulterioare nu au schimbat nimic în privința chestiunii în cauză). Datorită eforturilor lingviștilor, derivatele au fost eliminate treptat și din dicționarele terminologice, fiind propuse mai ales locuțiuni cu cuvântul šalinimas. Atât timp cât se urma cea de-a doua ediție a Dabartinės lietuvių kalbos žodyno, derivatele nu– + –inti cu sens de îndepărtare se puteau răspândi, deoarece se respecta principiul de a nu corecta strict ceea ce fusese publicat în dicționar.

În publicațiile lingviștilor apărute înainte de publicarea celei de-a treia ediții a Dabartinės lietuvių kalbos žodyno se observă uneori nesiguranță în evaluarea derivatelor din modelul discutat. Se spune că derivatele își fac deja loc în terminologia științifică, că sunt necesare limbii și că nu se reușește concilierea nevoilor lingviștilor cu cele ale utilizatorilor acestor derivate. Chiar și în lucrările lingvistice actuale se afirmă uneori cu prudență că ar trebui făcută o excepție pentru unele derivate nu– + –inti, deoarece nu există o modalitate convenabilă de a le înlocui.

Majoritatea derivatelor analizate în acest articol, menționate în lucrările corectorilor de limbă, sunt de origine denominală și exprimă îndepărtarea unui anumit element concret, de regulă a unei substanțe. Analizând uzul actual,

156

Alvydas Umbrasas

Nuo nuriebalinimo iki nuprasminimo: teik yba ir vartosena

pe baza Corpusului limbii lituaniene contemporane și a popularului site de știri lrytas.lt, se poate observa că unele derivate corectate anterior ar putea să nu mai fie de actualitate, în timp ce altele continuă să fie folosite. Se constată totodată că în uzul actual există diverse derivate ale modelului discutat, care nu sunt menționate în lucrările de corectare a limbii. Acestea exprimă înlăturarea unei însușiri sau a unui alt aspect imaterial, abstract. Din punctul de vedere al formării, unele dintre ele sunt legate de adjective, altele de substantive, iar adesea este posibilă și o interpretare ambiguă. Apariția lor ar putea fi stimulată în prezent nu de limba rusă, ci de cuvintele internaționale care conțin elementul de-; este stimulată și de principiul analogiei, deoarece unele derivate de tipul nu- + -inti au microsisteme bine dezvoltate, după modelul cărora se creează alte microsisteme lexicale. Dorința de a exprima, prin derivate cu aceeași rădăcină, opoziții între atribuirea și înlăturarea unui anumit conținut poate fi unul dintre motivele principale pentru care sunt necesare creații lexicale de tipul nu- + -inti. Modelul privativ este deosebit de apreciat în textele de filosofie, teoria literaturii și în alte texte de natură reflexivă, în care se acordă multă atenție noutății și caracterului neobișnuit al mijloacelor de expresie lingvistică. În plus, în aceste texte și în altele sunt relevante opozițiile dintre acțiunea activă (nu- + -inti) și cea spontană (nu- + -ėti); în al doilea caz, nu- indică nu înlăturarea, ci pierderea spontană.

La elaborarea Dicționarului limbii lituaniene standard trebuie evaluate rezultatele celor cincizeci de ani de corectare a derivatelor de tipul nu- + -inti și tendințele de utilizare. Pentru a menține stabilitatea normelor, poate fi păstrată necodificarea derivatelor cu sensul de înlăturare a unei substanțe, însă derivatele cu sensul de înlăturare a unei însușiri sau a altor aspecte imateriale ar trebui evaluate separat. Codificarea unora dintre ele ar apropia norma de realitate. Discrepanța dintre normă și uz este deosebit de evidentă în răspândirea cuvintelor nukenksminti, nuskausminti și nužmoginti.

ŠALTINIAI

ALKKTŽ 2013: Kisinas E. Anglų–lietuvių kalbų karo technikos žodynas, Vilnius: Generolo Jono Žemaičio Lietuvos karo akademija.

ALKPŽ 1958: Novodvorskis A. Anglų–lietuvių kalbų politechninis žodynas, Vilnius: Valstybinė politinės ir mokslinės literatūros leidykla.

ALKTŽ 2004: Laugalienė G., Mironaitė M. Lietuvių–anglų kalbų karybos žodynas: eksperimentinis leidinys, Vilnius: Generolo J. Žemaičio Lietuvos karo akademija.

ALKŽŪTŽ 1977: Anglų–lietuvių kalbų žemės ūkio terminų žodynas. Sudarė D. Čėponienė, R. Gelūnienė, J. Kažėnas, R. Kelbauskienė (atsak. redaktorė), Vilnius: Mokslas.

ATTŽ 2001: Čiukas R., Katunskis J., Kaulakienė A. ir kt. Aiškinamasis tekstilės terminų žodynas: su vokiečių, anglų, prancūzų ir rusų kalbų atitikmenimis, Kaunas: Technologija.

BLKŽ – Bendrinės lietuvių kalbos žodynas. Vyr. red. D. Liutkevičienė. Prieiga per internetą: http://bkz.lki.lt.

ChAŽ 1997: Daukšas K., Barkauskas J., Daukšas V. ir kt. Chemijos terminų aiškinamasis žodynas, Vilnius: Mokslo ir enciklopedijų leidybos institutas.

ChŽ 1960: Daukšas K. Chemijos žodynas, Vilnius: Valstybinė politinės ir mokslinės literatūros leidykla.

Terminologija | 2016 | 23

157

DLKT – Dabartinės lietuvių kalbos tekstynas, sud. Vytauto Didžiojo universiteto Kompiuterinės lingvistikos centras. Prieiga per internetą: http://donelaitis.vdu.lt.

DLKŽ₁ 1954: Dabartinės lietuvių kalbos žodynas. Ats. red. J. Kruopas, Vilnius: Valstybinė politinės ir mokslinės literatūros leidykla.

DLKŽ₂ 1972: Dabartinės lietuvių kalbos žodynas. 2-asis papild. leid. Ats. red. J. Kruopas, Vilnius: Mintis.

DLKŽ₃ 1993: Dabartinės lietuvių kalbos žodynas. 3-iasis patais. ir papild. leid. Vyr. red. St. Keinys, Vilnius: Mokslo ir enciklopedijų leidykla.

DLKŽ₅ 2003: Dabartinės lietuvių kalbos žodynas. 5-asis (2-asis elektroninis) patais. ir papild. leid. Vyr. red. St. Keinys, Vilnius: Lietuvių kalbos institutas.

DLKŽ₆ 2006: Dabartinės lietuvių kalbos žodynas. 6-asis (3-iasis elektroninis) leid. Vyr. red. St. Keinys, Vilnius: Lietuvių kalbos institutas.

EKŽ 2008: Čiočys P. A., Janukevičius J., Jasiulionis E. ir kt. Enciklopedinis karybos žodynas, Vilnius: Generolo Jono Žemaičio Lietuvos karo akademija.

FTŽ 2007: Palenskis V., Valiukėnas V., Žalkauskas V., Žilinskas P. J. Fizikos terminų žodynas: lietuvių, anglų, prancūzų, vokiečių ir rusų kalbomis. 2-asis patais. ir papild. leid., Vilnius: Mokslo ir enciklopedijų leidybos institutas.

GFGTŽ 1956: Gudelis V. Geologijos ir fizinės geografijos terminų žodynas, Vilnius: Valstybinė politinės ir mokslinės literatūros leidykla.

ITŽ 1997: Informatika: lietuvių–anglų–rusų–vokiečių kalbų terminų žodynas. Parengė Z. Kudirka ir kt., Vilnius: Matematikos ir informatikos institutas.

KTŽ 1993: Rusų–lietuvių ir lietuvių–rusų kalbų karybos terminų žodynėlis. Parengė A. Smetona, Vilnius: Valstybinis leidybos centras.

KŽ 1995: Smetona A. Karybos žodynas, Vilnius: Lietuvos karo akademija.

LAKKTŽ 2015: Kisinas E. Lietuvių–anglų kalbų karo technikos žodynas, Vilnius: Generolo Jono Žemaičio Lietuvos karo akademija.

LKŽė – Lietuvių kalbos žodynas (I–XX, 1941–2002): elektroninis variantas. Vyr. red. G. Naktinienė, Vilnius: Lietuvių kalbos institutas, 2008. Prieiga per internetą: http://www.lkz.lt.

LRTB – Lietuvos Respublikos terminų bankas. Prieiga per internetą: http://terminai.vlkk.lt.

MTŽ 1960: Čeičys J. Melioracijos terminų žodynas, Vilnius: Valstybinė politinės ir mokslinės literatūros leidykla.

MTŽ 1980: Astrauskas V., Bizulevičius S., Pavilonis S. ir kt. Medicinos terminų žodynas, Vilnius: Mokslas.

NATO 2006: NATO terminų aiškinamasis žodynas. 3-iasis patais. leid. Ats. redaktorius J. Norgėla, Vilnius: Lietuvos Respublikos krašto apsaugos ministerijos Generalinė inspekcija.

RLKMTŽ 1975: Mikalajūnas M. Rusų–lietuvių kalbų meteorologijos terminų žodynas, Vilnius: Mintis.

RLKPŽ 1959: Rusų–lietuvių kalbų politechninis žodynas. Red. kolegijos pirmininkas A. Novodvorskis, Vilnius: Valstybinė politinės ir mokslinės literatūros leidykla.

RLKPŽ 1984: Rusų–lietuvių kalbų politechnikos žodynas. Sudarė G. Daugėla, Vilnius: Vyriausioji enciklopedijų redakcija.

RLKŽŪTŽ 1971: Anskaitis V., Kilas M. Rusų–lietuvių kalbų žemės ūkio terminų žodynas, Vilnius: Mintis.

RTŽ 2000: Gaivenis K., Juška G., Kalesinskas V. Radioelektronikos terminų žodynas, Vilnius: Litimo.

SŽ 1993: Leonavičius J. Sociologijos žodynas, Vilnius: Academia.

Vydūnas 2013: Asmenybė ir sveikata. Parengė R. Palijanskaitė, Kaunas: Vydūno draugija.

LITERATŪRA

Balašaitis A. 1969: Kaip verčiame terminus. – Lietuvių kalbos sekcijos sąsiuvinis 10. Terminų kūrimo principai, 9–10.

Balčienė B. 1979: Po kelerių metų. – Mūsų kalba 3, 14–20.

Bielinskienė A., Kazlauskienė A., Rimkutė E., Tamutšaitė A. 2014: Lietuvių bendrinė kalba: normos ir vartosena. Vadovėlis aukštųjų mokyklų studentams, Kaunas: Vytauto Didžiojo universitetas.

Būda V. 1973: Ilgai lauktas žodyno leidimas. – Pergalė 7, 161–166.

Gaivenis K. 1964: Keletas pastabų dėl mokslo veikalų kalbos. – Kalbos kultūra 7, 26–30.

Gerulaitis V., Lukėnas S. 1983: Terminų darybos standartizacija ir specializacija. – Kalbos kultūra 44, 26–37.

Girdenis A., Rosinas A. 1977: Pastabos „Kalbos praktikos patarimų“ paraštėse. – Kultūros barai 11, 69–70.

158 Alvydas Umbrasas │ Nuo nuriebalinimo iki suprasminimo: teik yba ir vartosena

Kaulakienė A. 1979: Priešdėliniai ir priesaginiai darybiniai vertiniai lietuviškoje politechnikos terminijoje. – Lietuvių kalbotyros klausimai 19. Socialinės lingvistikos problemos, 143–153.

Kaulakienė A. 1988: Terminų daryba pagal analogijos principą. – Lietuvos TSR Mokslų akademijos darbai. A serija 1, 128–133.

Kaulakienė A. 1985: Словообразовательное калькирование как способ образования современных литовских физико-технических терминов. – Lietuvių kalbotyros klausimai 24. Mokslo kalbos ir kultūros problemos, 67–78.

Kaulakienė A. 1992: Nudruskintas vanduo? – Gimtoji kalba 4–5, 9.

Kazlauskienė A., Rimkutė E., Bielinskienė A. 2010: Bendroji ir specialybės kalbos kultūra, Kaunas: Vytauto Didžiojo universitetas.

Kinderys A. 1982: Kaišti ar numesinti? – Kalbos kultūra 43, 47–49.

KK 2003: Kalbos konsultacijos. Sudarė A. Kupčinskaitė-Ryklienė, Vilnius: Lietuvių kalbos instituto leidykla.

Klimavičius J. 1974: Ar vartotinos nužievinimo staklės? – Mūsų kalba 3, 19.

Kniūkšta P. 1980: Dėsningumai, taisyklės ir paskiri kalbos faktai. – Kalbos kultūra 38, 23–37.

Kniūkšta P. 1986: Apie „Kalbos kultūros“ principus, metodiką ir siūlymų poveikį. – Kalbos kultūra 51, 12–37.

KPP₁ 1976: Kalbos praktikos patarimai. Sudarė A. Pupkis, Vilnius: Mokslas.

KPP₂ 1985: Kalbos praktikos patarimai. II pataisytas ir papildytas leidimas. Sudarė A. Pupkis, Vilnius: Mokslas.

Labutis V. 1973: Kalbos praktikos atramos ir slenksčiai. – Kultūros barai 9, 74–75.

LKG II 1971: Lietuvių kalbos gramatika 2. Morfologija (veiksmažodis ir kt.). Redagavo K. Ulvydas, Vilnius: Mintis.

Montvilienė A. 1978: „Maisto prekių“ vertimo terminai. – Kalbos kultūra 34, 37–41.

Nemickaitė G., Paulauskienė A. 1984: Pastabos dėl „Mokslo ir technikos“ kalbos. – Mūsų kalba 2, 21–23.

Paulauskas J. 1974: Aktualios leksikos norminimo problemos ir žodynas. – Kalbos kultūra 27, 40–49.

Paulauskienė A. 2001: Lietuvių kalbos kultūra, Kaunas: Technologija.

Paulauskienė A. 2004: Teisininkų kalba ir bendrosios normos, Vilnius: Justitia.

Paulauskienė A., Tarvydaitė D. 1986: Gramatikos normos ir dabartinė vartosena, Kaunas: Šviesa.

Piročkinas A. 1990: Administracinės kalbos kultūra, Vilnius: Mintis.

Pupkis A. 1980: Kalbos kultūros pagrindai, Vilnius: Mokslas.

Pupkis A., Zinkevičius Z. 1978: Praėjo pusantro metų, kai pasirodė „Kalbos praktikos patarimai“. – Mūsų kalba 4, 50–51.

Rosinas A. 1971: Ką reiškia nužmoginti žmogų. – Mūsų kalba 4, 14–17.

Rudaitienė V. 1991: Apie priešdėlinių žodžių vartojimą. – Kalbos kultūra 61, 35–39.

Rudaitienė V. 1993: Svetimų žodžių vartojimas spaudoje. – Kalbos kultūra 64, 12–20.

Šukys J. 2006: Kalbos kultūra visiems. Papildytas leidimas, Kaunas: Šviesa.

TT 1992: Terminologijos taisymai. Parengė K. Gaivenis, A. Kaulakienė, St. Keinys, J. Klimavičius, Vilnius: Mokslas.

Urbutis V. 1978: Žodžių darybos teorija, Vilnius: Mokslas.

FROM NURIEBALINIMAS TO NUPRASMINIMAS: CODIFICATION AND USAGE

The paper deals with derivatives with the prefix nu- and the suffix -inti (-inimas) which express the elimination of something (which is indicated by the root of the word). There is quite an old tradition of correcting such derivatives, but in spite of this some of these derivatives are still widely used, therefore the history of correction and codification as well as the current situation are researched. The paper shows the opinions of the Lithuanian linguists in regard to these derivatives, the development of norms in dictionaries and overviews the current usage, its (non-)compliance with codification and points out possible changes in codification.

About fifty years ago Lithuanian linguists started correcting derivatives having the structure of nu- + -inti (-inimas) and meaning the elimination of something. The

Terminologija | 2016 | 23

159

word-formation of such derivatives was criticized because it emerged by the analogy with other languages (mainly Russian). In the first edition of Dabartinės lietuvių kalbos žodynas (Dictionary of Modern Lithuanian) (1954) there were very few words of that kind, but in the second edition (1972) their number increased quite a lot in spite of attempts to correct them. Lithuanian linguists insisted on correcting them, therefore nearly all of such derivatives were removed from the third edition of Dabartinės lietuvių kalbos žodynas (1993) and in terminological dictionaries they were gradually substituted with complex terms containing word šalinimas (elimination).

In the papers of Lithuanian linguists published a few decades ago one could sometimes see uncertainty about the evaluation of this derivational model. There are some observations that such derivatives are starting to become established in the scientific terminology and that they might be necessary for the language. In the current works of linguists there are sometimes cautious suggestions to make an exception about some nu- + -inti (–inimas) derivatives and to allow their usage, because there are no convenient substitutes.

The majority of corrected derivatives are made from nouns and mean the elimination of a certain thing, usually a material. The research of the current usage based on data from Dabartinės lietuvių kalbos tekstynas (Corpus of the Contemporary Lithuanian Language) and the popular news website lrytas.lt shows that some of the previously corrected derivatives have lost their topicality and some of them are still being used. At the same time it can be seen that there are various derivatives of this particular derivational model which have not been mentioned in the works of language standardizers. They express the elimination of a characteristic or of some immaterial, abstract thing and are derived from adjectives or nouns. The appearance of such derivatives is probably caused not by equivalents in Russian, but by international words with the prefix de- as well as the principle of analogy, because some of these derivatives have developed microsystems, which participate in the creation of other microsystems. The wish to express the oppositions between acquisition and elimination of a particular content using words with the same root could be one of the main reasons for using new nu- + -inti (–inimas) formations.

It is necessary to evaluate the results of the correction which lasted about fifty years and tendencies of the usage of researched derivatives, because currently Bendrinės lietuvių kalbos žodynas (Dictionary of Standard Lithuanian) is being compiled. In order to maintain the stability of the norm the restriction on usage of these derivatives can be retained, but derivatives with the meaning of eliminating a characteristic or an immaterial thing ought to be evaluated separately. The codification of some of these derivatives would bring the norm closer to the actual usage.

Gauta 2016-11-21

Alvydas Umbrasas Lietuvių kalbos institutas P. Vileišio g. 5, LT-10308 Vilnius E. paštas [email protected]

160 Alvydas Umbrasas | Nuo nuriebalinimo iki nuprasminimo: tekyba ir vartosena