Ne visai pilną ypatybės kiekį žymintys būdvardžiai („paaukštỹs“ tipo)

82 acta Linguistica Lithuanica LXII–LXIII aureLija taMuLionienė Institutul Limbii Lituaniene Direcții de cercetare: lexicologie, morfologie. ne Visai PiLną yPatybės kiekĮ ŽyMintys būdVardŽiai (PAAUKšTỹS tiPo) adjective care denotă o cantitate mică de particularitate (tipul paaukštỹs) în articol, din perspectiva răspândirii geografice, a accentuării, a formării și a semanticii, sunt analizate adjectivele care denotă o cantitate incompletă a unei însușiri și care au prefixul pair și sufixul -ys. în varianta electronică a Dicționarului limbii lituaniene au fost găsite 67 de astfel de adjective. După examinarea acestor derivate, s-a constatat că ele sunt înregistrate cel mai frecvent în subdialectul žemaițian de vest, ceva mai rar – în celelalte subdialecte žemaițiene, mult mai rar – în partea de nord a dialectului aukštaițian; doar cazuri izolate au fost identificate în scrierile vechi. Aceste adjective sunt în cea mai mare parte monosemantice, sunt accentuate conform paradigmei accentuale 3b, se formează de la adjective-bază (doar în cazuri izolate de la substantive), adăugându-le prefixul pair și schimbând orice desinență a cuvântului-bază în -ys . În Dicționarul limbii lituaniene, adjectivele de acest tip sunt explicate cel mai frecvent prin trimitere, ceva mai puțin prin metoda sinonimică sau prin metoda definitoriu-descriptivă. Majoritatea derivatelor analizate sunt monosemantice și corespund sensului principal al cuvântului-bază. adnotare articolul își propune să analizeze adjectivele care denotă un grad redus al unei însușiri și care au atât prefixul pa-, cât și terminația -ys, din punctul de vedere al distribuției lor geografice, al accentuării, al formării, precum și al semanticii. există 67 de entități de acest tip în versiunea electronică a Lietuvių kalbos žodynas (Dicționarul limbii lituaniene). analiza acestor derivate a dus la concluzia că, cel mai frecvent, ele sunt folosite în subdialectul vestic žemaitian, mai rar apar în alte subdialecte žemaitiene, mult mai rar sunt folosite în partea de nord a dialectului auk taitian, iar doar câteva dintre ele au fost găsite în scrieri vechi. Majoritatea acestor adjective sunt monosemantice, aparțin paradigmei accentuale 3b și sunt Cuvinte-cheie: formarea cuvintelor, tip de formare, accentuare, semantică. cuvinte-cheie: formarea cuvintelor, tip de formare a cuvintelor, accentuare, semantică. ALL_62_63_maketas.indd 82 2011.06.17 08:24:02 Cuvintele marcate cu asterisc nu sunt prezentate într-un articol separat în LkŽ, ci sunt citate în articole consacrate altor lexeme (mai mult sau mai puțin similare). În toate aceste cazuri, se recomandă crearea unor articole de ne visai pilną ypatybės kiekį žymintys būdvardžiai (paaukštỹs tipo) 83articole / articole derivate de la adjective de bază (câteva dintre ele sunt derivate de la substantive) prin adăugarea prefixului pași având adjectivele din această categorie sunt cel mai changing any ending of a basic word to the ending -ys. in Lietuvių kalbos žodynas, the meanfrecvent explicate prin referire, în timp ce definițiile sinonimice și descriptive sunt mai puțin frecvente. majoritatea adjectivelor analizate sunt monosemantice și au sensul cuvântului de bază. 0. INtroducere Obiectele și fenomenele individuale pot avea un nivel diferit al însușirii. În limbă, diferențele acestui nivel al însușirii sunt exprimate prin cuvinte și prin diferiți formanți ai formării lor. În limbă, un nivel nedefinit, mai redus, al însușirii este redat cel mai adesea prin adăugarea unor sufixe și prefixe care conferă cuvântului un sens diferit, mai slab decât cel exprimat de cuvântul de bază (de ex.: geras – gerokas; geras – apygeris etc.). Obiectul acestui articol îl constituie adjectivele care denumesc un grad nu tocmai deplin al unei însușiri, având prefixul pair și terminația -ys . Materialul a fost colectat din versiunea electronică online a Dicționarului limbii lituaniene (LkŽe). În acesta au fost găsite 67 de adjective de tipul analizat. Toate aceste adjective sunt discutate în articol din punctul de vedere al formării, accentuării și semanticii. Despre tipul analizat paaukštỹs s-a scris foarte puțin; o prezentare generală a cercetărilor privind adjectivele care exprimă un grad nedefinit, mai slab al unei însușiri în gramaticile vechi, în literatura secolului al XX-lea, precum și cercetările privind formarea unor astfel de adjective în dialecte sunt descrise în articol (vezi Tamulionienė 2011). dicționar separate pentru cuvintele marcate cu asterisc. 1. RĂSPÂNDIREA ADJECTIVELOR DE TIPUL PAAUKŠTỹS În acest articol, adjectivele de tipul paaukštỹs analizat se întâlnesc în cea mai mare parte în dialecte (în LkŽe au fost găsite 93 de atestări), mai puține – în scrierile vechi (7 atestări). 1.1. Răspândirea în dialecte Majoritatea derivatelor de acest tip au fost consemnate în districtul Šilutė, la Švėkšna (29): paaiškỹs, paaštrỹs, padrėgnỹs, padrūktỹs, pagudrỹs, pailgỹs, 2 pajaunỹs, *pajuodỹs, pakietỹs, paklienỹs, palėtỹs, paminkštỹs, paplatỹs, papuikỹs, parūgštỹs, pasaldỹs, pasenỹs, pa smagỹs, ALL_62_63_maketas.indd 83 2011.06.17 08:24:02 84 acta Linguistica Lithuanica LXII–LXIII pasmarkỹs, paspitrỹs, pastaigỹs, pastiprỹs, pasunkỹs, aureLija taMuLionienė pašaltỹs, pašiltỹs, 2 pa šviesỹs, patankỹs, patrumpỹs, pavėsỹs; ceva mai puține în raionul Klaipėda, în Judrėnai (19): paaukštỹs, pabjaurỹs, pablogỹs, padarbỹs, palepšỹs, paliesỹs, *paliurbỹs, papik tỹs, 2 papilnỹs, paplatỹs, paplonỹs, ×paslabnỹs, paslinkỹs, pasmagỹs, 1 pasmai lỹs, pa smar kỹs, pašaltỹs, pašiltỹs, patamsỹs; în Gargždai (17): paaukštỹs, pablogỹs, pa dai lỹs, *padidelỹs, *padidỹs, pakietỹs, ×pakūdỹs, paliesỹs, *paliurbỹs, paretỹs, pasausỹs, pa senỹs, pasmarkỹs, mai puține exemple de tipul analizat au fost găsite în raionul Šilalė, în Kvėdarna (3): *pajuodỹs, pasūrỹs, pavėsỹs. Câte 2 exemple au fost găsite în raionul Plungė, pastorỹs, pasūrỹs, pašlapỹs, pažalvỹs; Veiviržėnuose (5): padrūktỹs, pa kumpỹs, pamukšỹs, paplonỹs, pašiltỹs; Vėžaičiuose (3): palaiškỹs, papiktỹs, 2 pa šviesỹs. daug în Kuliai (2): paliesỹs, paminkštỹs; și în raionul Šilalė, în Laukuva (2): pasenỹs, pašaltỹs; în raionul Skuodas, în Šatės (2): paėdrỹs, pavėsỹs. Cazuri izolate au fost găsite în raionul Klaipėda, în Alsėdžiai: pašiaurỹs; în Endriejavas: ×pakūdỹs; În raionul Šilutė, în Gardamas: ×pazbitkỹs; În raionul Šiauliai, în Kairiai: pablogỹs; În raionul Prienai, în Skriaudžiai: palėtỹs; În raionul Kupiškis, în Salamestis: pasprangỹs; În raionul Kretinga, în Darbėnai: *padidelỹs, în Salantai: pagerỹs; În raionul Anykščiai, în Viešintos: padvylỹs; În raionul Telšiai, în Žarėnai: patamsỹs . așadar, derivatele de acest tip sunt cel mai răspândite1 în Lituania de Vest și doar cazuri izolate apar în partea de est a Lituaniei. Epicentrul acestor derivate (de la 29 până la 17 atestări găsite în LkŽe) este în districtul Šilutė (Švėkšna, gardamas) și în districtul Klaipėda (Judrėnai, Gargždai, Veiviržėnai, Vėžaičiai, Alsėdžiai, Endriejavas). Zonă cu o răspândire mai rară (de la 5 până la 2 atestări găsite în LkŽe): districtul Plungė (Kuliai), districtul Skuodas (Šatės), districtul Šilalė (Kvėdarna, Laukuva). Atestări izolate (câte 1): districtul Anykščiai (Viešintos), districtul Kretinga (Darbėnai, Salantai), districtul Kupiškis (Salamiestis), districtul Prienai (Skriaudžiai), districtul Šiauliai (Kairiai), districtul Telšiai (Žarėnai). Atestările prezentate în LkŽe nu reprezintă răspândirea geografică reală a adjectivelor analizate. Dacă în dicționar nu este înregistrată folosirea unui anumit cuvânt, aceasta nu înseamnă că el nu este folosit în localitatea respectivă. Din diverse motive, este posibil ca acest cuvânt să nu fi ajuns în LkŽ. De aceea, răspândirea adjectivelor de tipul analizat, prezentată în acest articol, ar trebui considerată preliminară. 1.2. Răspândirea în scrieri În sursele scrise se găsesc mult mai puține derivate de acest tip. în scrierile lor le-au folosit antanas baranauskas (patamsỹs; de asemenea folosit în judrėnai, Žarėnai), kazimieras jau nius (pasūrỹs; de asemenea în gargždai, kvėdarnoje), Vaižgantas (pastorỹs; de asemenea în gargždai). astfel de derivate au inclus în dicționarele lor georgas 1 „Adjectivele cu prefix, care exprimă o anumită cantitate a unei însușiri, apar alături de alte formații cu prefix cu sens similar în dialectele žemaičiai și în dialectele nordice ale aukštaičiai răsăriteni“ (Lkg i 589). ALL_62_63_maketas.indd 84 2011.06.17 08:24:02 ne visai pilną ypatybės kiekį žymintys būdvardžiai (paaukštỹs tipo) 85articole / articles nes sel mannas ir friedrichas kuršaitis (2 pasmėlỹs), antanas juška (padurnỹs), Maksas niedermannas (2 ×paskūrỹs). Aceste date nu contrazic răspândirea geografică a derivatelor descrisă anterior: jaunius provine din raionul Šilalė, subdistrictul kvėdarnoje (în care au fost găsite 2 derivate de acest tip); baranauskas și Vaižgantas – din raionul anykščiai, unde au fost consemnate derivate izolate de acest tip. așadar, scriitorii care au folosit astfel de adjective provin din acea parte a Lituaniei în care aceste derivate sunt atestate, deși în număr redus. 2. sensul tipului de derivare, caracterul lexico-gramatical al cuvântului de bază și straipsnyje nagrinėjamus vedinius sieja trys pagrindiniai darybos požymiai: darybos formantul derivativ; prin urmare, toate aparțin aceluiași tip de derivare. la stabilirea tipului, cele mai multe ezitări le-a provocat identitatea formantului derivativ. teoretic, derivarea formațiilor de acest tip ar putea fi explicată în două feluri: acestea ar putea fi fie formații prin desinență ale adjectivelor cu prefix (paaukštỹs : paaukštas), fie formații prin prefixare ale adjectivelor fără prefix (pa aukš tỹs : aukštas). formantul derivativ poate fi stabilit pe baza regularității unei relații derivative sau a celeilalte. 2.1. corespondențe derivative cu prefix și fără prefix pot fi găsite pentru majoritatea cuvintelor analizate (50): paaukštỹs (: aukštas; : paaukštas), paaštrỹs (: aštrus; : paaštrus), pabjaurỹs (: bjaurus; : pabjaurus), pablogỹs (: blogas; : pablogas), padarbỹs (: darbus; : padarbus), *padidelỹs (: didelis; : padidelis;), padrėgnỹs (: drėgnas; : padrėgnas), padrūktỹs (: drūktas; : padrūktas), padvylỹs (: dvylas; : padvylas), paėdrỹs (: ėdrus; : paėdrus), pagerỹs (: geras; : pageras), pagudrỹs (: gudrus; : pagudras), pailgỹs (: ilgas; : pailgas), 2 pajaunỹs (: jaunas; : pajaunas), *pajuodỹs (: juodas; : pajuodas), pa kietỹs, pakupỹs (: kumpas; : pakumpas), ×pakūdỹs (: kūdas; : ×pakūdas), palėtỹs (: lėtas; : palėtas), paliesỹs (: liesas; : paliesas), *paliurbỹs (: liurbis; : paliurbis), paminkš tỹs (: minkštas; : paminkštas), papiktỹs (: piktas; : papiktas), paplatỹs (: platus; : paplatus), paplonỹs (: plonas; : paplonas), papuikỹs (: puikus; : papuikus), paretỹs (: retas; : paretas), parūgštỹs (: rūgštus; : parūgštus), pasaldỹs (: saldus; : pasaldus), pasausỹs (: sausas; : pasausas), pasenỹs (: senas; : pasenas), pasilpnỹs (: silpnas; : pasilpnas), ×paslabnỹs (: slabnas; : ×paslabnas), paslinkỹs (: slinkas; : paslinkas), pasmagỹs (: smagus; : 1 pasmagus), 1 pasmailỹs (: smailus; : pasmailus), pasmarkỹs (: smarkus; : pasmarkus), pastaigỹs (: staigus; : pastaigus), pastiprỹs (: stiprus; : pastiprus), pastorỹs (: storas; : 2 pastoras), pasunkỹs (: sunkus; : pasunkus), pasūrỹs (: sūrus; : pasūrus), pašaltỹs (: šaltas; : pašaltas), pašiltỹs (: šiltas; : pašiltas), 2 pašviesỹs (: šviesus; : pašviesus), patrumpỹs (: trumpas; : patrumpas), pašlapỹs (: šlapias; : pašlapias), patamsỹs (: tamsus; : patamsus), patankỹs (: tankus; : patankus), pavėsỹs (: vėsus; : pavėsus). Aceste cazuri nu ajută la stabilirea tipului de derivare. 2.2. 17 de formații nu au corespondent derivativ cu prefix: *padidỹs (: didis), ×padurnỹs (: durnas), paklienỹs (: klienas), 2 papilnỹs (: pilnas), paspitrỹs (: spitras), ALL_62_63_maketas.indd 85 2011.06.17 08:24:03 86 acta Linguistica Lithuanica LXII–LXIII pažalvỹs (: žalvas), paaiškỹs (: aiškus), padailỹs (: aureLija taMuLionienė dailus), palaiškỹs (: laiškus), palepšỹs (: lepšis), pamukšỹs (: mukšas), paplepỹs (: plepus), 2 ×paskūrỹs (: skūra), 2 pasmėlỹs (: smėlus), pasprangỹs (: sprangus), pašiaurỹs (: 2 šiaurys), ×pazbitkỹs (: zbitkas). tocmai acest grup de cuvinte arată că adjectivele de tip paaukštỹs sunt derivate formate prin derivare cu prefix2, întrucât, odată cu adăugarea prefixului, se schimbă și terminația3. Baza derivativă a acestor derivate o constituie cuvintele nominale fără prefix: adjective sau substantive (vezi mai jos). dacă am considera toate aceste derivate drept derivate formate prin derivare cu terminație, nu am putea explica din punct de vedere derivațional exemplele care nu au un cuvânt de bază cu prefix. 3 . Baza derivativă În funcție de baza derivativă, aceste derivate se împart în două grupuri: derivate de la adjective (62 de cuvinte) și derivate de la substantive (5 cuvinte). 3.1. derivate de la adjective Derivatele aparținând acestui grup sunt mai variate în funcție de terminația cuvântului de bază: cele mai numeroase sunt cuvintele de bază cu terminația -as4 (32 de cuvinte), ceva mai puține sunt cele care se termină în -us (26 de cuvinte), iar cele care se termină în -is sunt 2 cuvinte; a fost găsit câte 1 adjectiv ale cărui cuvinte de bază se termină în -ias și -ys . -as (32): paaukštỹs (: aukštas), pablogỹs (: blogas), padrėgnỹs (: drėgnas), padrūktỹs (: drūktas), ×padurnỹs (: durnas), padvylỹs (: dvylas), pagerỹs (: geras), pailgỹs (: ilgas), 2 pajaunỹs (: jaunas), *pajuodỹs (: juodas), pakietỹs (: kietas), paklienỹs (: klienas), pakupỹs (: kumpas), ×pakūdỹs (: kūdas), palėtỹs (: lėtas), paliesỹs (: liesas), paminkštỹs (: minkštas), papiktỹs (: piktas), 2 papilnỹs (: pilnas), paplonỹs (: plonas), paretỹs (: retas), pasausỹs (: sausas), pasenỹs (: senas), pasilpnỹs (: silpnas), ×paslabnỹs (: slabnas), paslinkỹs (: slinkas), paspitrỹs (: spitras), pastorỹs (: storas), pašaltỹs (: šaltas), pašiltỹs (: šiltas), patrumpỹs (: trumpas), pažalvỹs (: žalvas). 2 „Prefixul în limba lituaniană mult mai frecvent [...] apare singur, fără alte morfeme, ca formant derivativ. stând la începutul cuvântului, departe de desinență, prefixul este mai puțin legat de aceasta și determină mai rar alegerea ei.” în derivarea adjectivelor „pe lângă prefixarea propriu-zisă, aici se poate distinge și pa- [...]. În derivarea cuvintelor nominale este mai obișnuită acea prefixare în care adăugarea prefixului are loc împreună cu schimbarea desinenței (paradigmei flexionare) [...] Prin urmare, aici formantul derivativ este compus: pe lângă prefixul propriu-zis, în el intră suplimentar și desinența“ (urbutis 1978: 219–220). 3 adjectivele cu prefixul pa- „sunt formate de obicei din adjective nederivate și [...] păstrează adesea desinența cuvântului de bază“ (dLkg 1996: 226). 4 De obicei, adjectivele prefixate cu paau rareori desinența de tip -is a tulpinii ia (Lkg i 589). ALL_62_63_maketas.indd 86 2011.06.17 08:24:03 ne visai pilną ypatybės kiekį žymintys būdvardžiai (paaukštỹs tipo) 87articole / articles -us (26): paaiškỹs (: clar), paaštrỹs (: ascuțit), pabjaurỹs (: urât), padailỹs (: frumos), padarbỹs (: harnic), paėdrỹs (: lacom), pagudrỹs (: viclean), palaiškỹs (: epistolar), paplatỹs (: lat), paplepỹs (: vorbăreț), papuikỹs (: excelent), parūgštỹs (: acru), pasaldỹs (: dulce), pasmagỹs (: plăcut), pasmarkỹs (: puternic), pasprangỹs (: elastic), pastaigỹs (: brusc), pastiprỹs (: puternic), pasunkỹs (: greu), pasūrỹs (: sărat), patamsỹs (: întunecat), patankỹs (: des), pavėsỹs (: răcoros), 1 pasmailỹs (: ascuțit), 2 pasmėlỹs, (: smėlus), 2 pašviesỹs (: luminos). -is (2): *padidelỹs (: mare), *padidỹs (: măreț). -ias (1): pašlapỹs (: ud). -ys (1): pašiaurỹs (: 2 nordic). 3.2. Derivate substantivale Terminațiile cuvintelor de bază ale acestor derivate sunt -as (2 cuvinte), -is (2 cuvinte) și -a (1 caz). -as: pamukšỹs (: mukšas), ×pazbitkỹs (: zbitkas). -is: palepšỹs (: lepšis), *paliurbỹs (: liurbis). -a: 2 ×paskūrỹs (: skūra). În epicentrul răspândirii tuturor adjectivelor de tip pair -ys au fost găsite: 27 de derivate adjectivale cu terminația -as, 21 cu terminația -us, 2 cu terminația -is și 2 derivate substantivale. în zona răspândirii mai rare au fost identificate, respectiv, 10 (cu terminația -as) și 6 (cu terminația -us) derivate adjectivale, precum și 1 derivat substantival. La periferie au fost înregistrate 6 derivate adjectivale cu terminația -as, 2 cu terminația -us și 1 cu terminația -is, precum și 1 derivat substantival. așadar, nu există nicio distribuție geografică între derivatele adjectivelor cu terminația -as și derivatele adjectivelor cu terminația -us; nici derivatele substantivale nu au o arie de răspândire specifică. 4. ACCENTUAREA 4.1. Accentarea derivatelor Aproape toate adjectivele de acest tip sunt accentuate conform paradigmei accentuale 3b; doar 1 derivat cu paradigma accentuală 34b. Excepție fac și adjectivele *pãkietis (1) și *pasaũsis (2), despre care, deși LkŽ 5 bonifacas stundžia afirmă, că adjectivele cu prefixul paturi au tema slabă. Unele cuvinte cu acest prefix sunt accentuate conform paradigmei accentuale a 3-a, altele conform celei de-a 4-a. aceasta depinde de temă sau de declinare: „paradigma accentuală a 3-a este caracteristică adjectivelor cu tema (i), [...] cea de-a 4-a – cuvintelor cu tema u” 1995: 102). danguolė Mikulėnienė, kalbėdama apie priešdėlių vedinius, taip pat pažymi, kad kintamojo stiprumo priešdėlio pavediniams būdingas kilnojamasis kirtis (2005: 177). (stundžia ALL_62_63_maketas.indd 87 2011.06.17 08:24:03 88 acta Linguistica Lithuanica LXII–LXIII prezentate ca variante ale derivaților de aureLija taMuLionienė tipul discutat aparțin, de fapt, unui alt tip de derivare – pair -is – (a se vedea capitolul „Corectarea articolelor LkŽ”). 4.2. Accentul cuvintelor de bază 4.2.1. Cuvintele de bază sunt accentuate diferit în dialecte. Cuvintele de bază ale majorității derivaților de acest tip sunt accentuate conform paradigmei accentuale a 4-a (45 de cuvinte), a 3-a (24 de cuvinte), a 1-a (11 cuvinte), ceva mai puține conform celei de-a 2-a (8 cuvinte). 4 paradigmă accentuală (doar în această paradigmă sunt accentuate 33 de derivate): -us (17): paaštrỹs (: aštrùs (4)), pabjaurỹs (: bjaurùs (4)), padailỹs (: dailùs (4)), padarbỹs (: darbùs (4)), paėdrỹs (: ėdrùs (4)), pagudrỹs (: gudrùs (4)), palaiškỹs (: laiškùs (4)), paplatỹs (: platùs (4)), paplepỹs (: plepùs (4)), papuikỹs (: puikùs (4)), pasmagỹs (: smagùs (4)), pasprangỹs (: sprangùs (4), sprañgus (4)), pastaigỹs (: staigùs (4)), pastiprỹs (: stiprùs (4), stìprus (4)), 1 pasmailỹs (: smailùs (4)), 2 pasmėlỹs (: smėlùs (4)), pašiaurỹs (: 2 šiaurys (4)); -as (15): pablogỹs (: blõgas (4)), padurnỹs (: dunas (4)), pagerỹs (: gẽras (4)), pakupỹs (: kumpas (4)), ×pakūdỹs (: kdas (4)), palėtỹs (: ltas (4)), papiktỹs (: pktas (4)), paretỹs (: rẽtas (4)), pasausỹs (: saũsas (4)), pasenỹs (: sẽnas (4)), ×paslabnỹs (: slãbnas (4)), paslinkỹs (: sliñkas (4)), paspitrỹs (: sptras (4)), pašiltỹs (: šitas (4)), patrumpỹs (: trupas (4)); -ias (1) pašlapỹs (: šlãpias (4)). 3 paradigmă accentuală (doar în această paradigmă sunt accentuate 12 derivate): paaukštỹs (: áukštas (3)), padrūktỹs (: drktas (3)), pailgỹs (: lgas (3)), 2 pajaunỹs (: jáunas (3)), pakietỹs (: ketas (3)), paliesỹs (: lesas (3)), paminkštỹs (: mnkštas (3)), 2 papilnỹs (: plnas (3)), paplonỹs (: plónas (3)), parūgštỹs (: rūgštùs (3)), pastorỹs (: stóras (3)), pašaltỹs (: šáltas (3)). 2 paradigmă accentuală (doar în această paradigmă sunt accentuate 2 derivate): pamukšỹs (: mùkšas (2), mùkšis (2)), ×pazbitkỹs, -ė (: zbtkas (2)). 1 paradigmă accentuală (doar în această paradigmă este accentuat 1 derivat) 2 ×paskūrỹs (: skūrà (4)). 4.2.2. accentuarea poate oscila între paradigmele accentuale 2 și 4 (5 cuvinte); între 3 și 4 (4 cuvinte); între 1 și 3 (4 cuvinte), între 1, 3 și 4 (3 cuvinte), între accentele 1 și 2, 1 și 3b, 1 și 4 (câte 1 cuvânt). variantele celor 7 exemple analizate sunt accentuate cu pačia kirčiuote, tačiau skiriasi priegaidėmis. accentele 2 și 4 (5): *padidỹs (: ddis, - (4, 2)), palepšỹs (: lẽpšis (2), lepšỹs (4)); pasmarkỹs (: smarkùs (4), smarkus (4), smarkus (2)), pasunkỹs (: sunkùs (4), suñkus (4), suñkus (2)), 2 pašviesỹs (: šviesùs (4), šviẽsus (4), šviẽsus (2)); accentele 3 și 4 (4): padvylỹs (: dvỹlas (4), dvlas (3)), pasilpnỹs (: sipnas (4), slpnas (3)); pasūrỹs (: sūrùs (3), (4)), pavėsỹs (: vėsùs (4), vėsus (3)); ALL_62_63_maketas.indd 88 2011.06.17 08:24:03 ne visai pilną ypatybės kiekį žymintys būdvardžiai (paaukštỹs tipo) 89articole / articles accentuările 1 și 3 (4): *pajuodỹs (: júodas (3), júodas (1)), paklienỹs (: klenas (3), klenas (1)); pasaldỹs (: saldùs (3), sáldus (1)), patankỹs (: tánkus (3), (1), tan kùs (3)); accentuările 1, 3 și 4 (3): paaiškỹs (: áiškus (1, 3), aiškùs (4)); padrėgnỹs (: drgnas (3), drgnas (4), drgnas (1)); patamsỹs (: tamsùs (4), (3), támsus (3), (1)); accentuările 1 și 2 (1): *paliurbỹs (: liùrbis (1), liurbis (2)). accentuările 1 și 3b (1): *padidelỹs (: ddelis (3b), (1)). accentuarea 1 și 4 (1) pažalvỹs (: žalvas, (4) žálvas (1)). 4.2.3. Varianty intonațiilor cuvintelor de bază: pasprangỹs (: sprangùs (4), sprañgus (4)); pastiprỹs (: stiprùs (4), stìprus (4)); pasmarkỹs (: smarkùs (4) smarkus (4)); pasunkỹs (: sunkùs (4), suñkus (4)); 2 pašviesỹs (: šviesùs (4), šviẽsus (4)); patamsỹs (: tamsùs (3), támsus (3)); patankỹs (: tánkus (3), (1), tankùs (3)). 4.2.4. cea mai mare parte a cuvintelor de bază se accentuează conform tipurilor accentuale 4 și 3 – tulpinile lor trebuie considerate accentual slabe. O mică parte dintre cuvintele de bază se accentuează conform paradigmelo r accentuale 1 și 2 – tulpinile lor trebuie considerate puternice. Prefixul dominativ de slăbire pa-6, atașat, păstrează caracterul slab sau slăbește tulpina cuvântului de bază. aceasta înseamnă că nu contează din ce tulpină – slabă sau puternică – ar fi formate derivatele: după atașarea prefixului, tulpinile lor devin slabe, iar derivatele se accentuează conform paradigmelor accentuale 3b, 34b7 . 5 . din punct de vedere seMantic, majoritatea derivatelor analizate sunt monosemantice; cel mai adesea corespund sensului principal al cuvântului de bază (39 de cuvinte), mai rar – sensului secundar al cuvântului de bază (14 cuvinte) și foarte rar – două sensuri ale cuvântului de bază (4 cuvinte). derivatele polisemantice corespund mai des celor două sensuri ale cuvântului de bază (5 cuvinte). a fost identificat un singur adjectiv de tipul analizat, a cărui semantică a derivatului polisemantic corespunde unui singur sens al cuvântului de bază. pe baza datelor din LkŽ nu se poate stabili întotdeauna dacă derivatul este monosemantic sau polisemantic. astfel de cazuri apar atunci când în explicație este prezentată o daugiareikšmį žodį, pvz.: padvylỹs žr. padvylas. trimitere la un alt padvỹlas 1. dvylokas, žalokas: Padvylà karvė dkk. Padvyl󰅧s îi conduce pe copii dkk. 2. Pnd tamsokas: Padvỹlas de la față dkk. 6 dominația accentuală anulează proprietățile accentuale ale celorlalte morfeme, arată „cum afixele acționează asupra capacității accentuale a temelor de bază și asupra relației morfemelor derivatului cu accentul” (stundžia 1995: 11–12). 7 accentuarea adjectivelor este legată de derivare, de proprietățile accentuale ale prefixelor și sufixelor. cea mai mare parte a prefixelor adjectivului slăbesc sau păstrează o temă de bază slabă (stundžia 1995: 97). ALL_62_63_maketas.indd 89 2011.06.17 08:24:03 90 acta Linguistica aureLija taMuLionienė Lithuanica LXII–LXIII 5.1. Derivate univoce 5.1.1. Derivate univoce, corespunzătoare sensului principal al cuvântului de bază: paaštrỹs ,destul de ascuțit‘ (: aštrus ,1. care are muchii ce taie bine, ascuțit, tăios‘), paaukštỹs ,destul de înalt, înălțat‘ (: aukštas ,1. care are o înălțime mare, o dimensiune mare de jos în sus: ‖ crescut mare, cu o statură impunătoare‘), padailỹs ,destul de frumos, drăguț‘ (: dailus ,1. frumos; excelent‘), padarbỹs ,destul de harnic‘ (: darbus ,1. harnic‘), *padidỹs ,destul de mare, mărișor‘ (: didis ,1. remarcabil prin dimensiunile sale, masiv‘), padrėgnỹs ,vezi. padrėgnas‘ (: drėgnas ,puțin umed, jilav‘), padrūktỹs ,vezi padrūktas‘ (: drūktas ,1. gros (despre ceva rotund); raport. slăbuț‘), padurnỹs ,apydurnis, apykvailis‘ (: dunas ,1. prost, neînțelept‘), pagudrỹs ,vezi pagudras‘ (: gudrus „1. înțelept; șiret, ingenios‘), 2 pajaunỹs ,aproape tânăr‘ (: jaunas „1. care are puțini ani, recent‘), *pajuodỹs ,aproape negru, negricios‘ (: juodas „1. de culoarea cărbunelui, întunecat‘), pakietỹs ,1. vezi 2 pakietas 1‘ (: kietas „1. rezistent la presiunea unui alt corp, incomprimabil‘), paklienỹs ,destul de klienas, zvelt, subțire‘ (: klienas ,zvelt, subțire, mlădios‘), pakupỹs ,vezi pakumpas‘ (: kumpas ,1. curbat, îndoit, strâmb‘), ×pakūdỹs ,vezi pakūdas‘ (: kūdas ,1. slab, sfrijit, slăbit‘), palaiškỹs ,puțin scrisori; cam amărui; cam acrișor‘ (: scrisori ,1. dulceag neplăcut, acru; amărui; acru‘), palėtỹs ,cam lent, relativ lent‘ (: lent ,1. care face totul încet, nu se înfierbântă, calm, flegmatic‘), *paliurbỹs ,puțin nătărău, cam nătărău, cam prostănac‘ (: nătărău ,bleg, neglijent, neîndemânatic, om care nu știe nimic‘), pamukšỹs ,puțin fricos, timid‘ (: mukšas ,cel care mukšiuoja‘), papiktỹs ,destul de rău, cam rău‘ (: rău ,1. care se enervează repede, cu caracter certăreț‘), 2 papilnỹs ,cam plin‘ (: plin ,1. umplut în întregime, până la margini‘), paplatỹs ,v. paplatus‘ (: lat ,1. mare în lățime‘), paplepỹs ,destul de vorbăreț, căruia îi place să pălăvrăgească‘ (: vorbăreț ,care vorbește mult și inutil, flecar, guraliv‘), papuikỹs ,destul de frumos, drăguț‘ (: frumos ,1. foarte frumos, chipeș‘), parūgštỹs ,v. parūgštus‘ (: acru ,1. care conține acid‘), pasaldỹs ,cam dulce‘ (: dulce ,1. care are gust de zahăr, miere‘), pasenỹs ,v. pasenas 1‘ (: bătrân ,1. în vârstă, ajuns la bătrânețe, nu tânăr (despre oameni, animale); care crește mult timp (despre plante)‘, pasilpnỹs ,v. pasilpnas‘ (: slab ,1. care are puțină forță fizică; care are o sănătate șubredă‘), 2 ×paskūrỹs ,cam slab, puțin plinuț‘ (: piele ,1. stratul superior al corpului, pielea‘), paslinkỹs ,v. 2 paslinkas‘ (: leneș ,inactiv, lipsit de energie‘), 1 pasmailỹs lėje înnegrit de soare‘ (: cenușiu ,sur, de culoarea cenușii. ‖ castaniu‘), paspitrỹs ,destul de ,žr. pasmailus‘ (: smailus ,1. į galą smarkiai sulaibėjęs‘), 2 pasmėlỹs ,rusvokas, sauchior, cu vederea slabă‘ (: chior ,1. care vede prost, orb, miop‘), pasprangỹs ,cam greu de înghițit‘ (: greu de înghițit ,1. care se înghite greu‘), pastiprỹs ,v. pastiprus‘ (: stiprus ,1. turintis daug fizinės jėgos, tvirtas, pajėgus; turintis gerą sveikatą‘), pašiltỹs ,žr. pašiltas‘ (: šiltas ,1. turintis savyje kiek šilumos, tarpinis tarp karšto ir šalto, įšilęs ar pašildytas; ‖ kuriam būdingas aukštesnės temperatūros oras (apie paros ar metų laikų ALL_62_63_maketas.indd 90 2011.06.17 08:24:03