Nidos kortelė Nr. 30084 Marburgo Pilypo universiteto vokiečių kalbos atlaso archyve: kalbos analizė
Full text
76 Acta Linguistica Lithuanica LXXVIII DALIA KISELIŪNAITĖ Lietuvių kalbos institutas Direcții de cercetare științifică: lingvistică baltică comparată, geolingvistică, etnolingvistică. FIȘA NIDEI NR. 30084 ÎN ARHIVA ATLASULUI LINGVISTIC AL UNIVERSITĂȚII FILIP DE MARBURG: ANALIZA LIMBII Language Analysis of Nida Questionnaire № 30084 in the Archive of the Linguistic Atlas of Germany at the Phillips University, Marburg REZUMAT Articolul analizează unul dintre puținele monumente scrise ale limbii kurșenecilor aflate în dispariție – așa-numita fișă Wenker nr. 30084, care a fost inclusă în fișierul „Atlasului limbii germane” (Deutscher Sprachatlas sau DSA), inițiat de Georg Wenker. Manuscrisul propriu-zis al acestei fișe, circumstanțele creării sale și sistemul său ortografic au fost deja prezentate de autoare împreună cu Christiane Schiller într-un articol publicat. Singura fișă din arhivă a limbii kurșenecilor a fost întocmită de învățătorul din Nida, Otto Pohlman, pe baza informațiilor oferite de informatorul local, pescarul Mikelis Peleikis. În acest articol, limba manuscrisului este analizată la diverse niveluri (ortografic, fonetic, morfologic, lexical și sintactic). O atenție deosebită este acordată autenticității limbii – modului în care textul consemnat reflectă situația reală a limbii kurșenecilor din acea perioadă și faptelor care trebuie evaluate drept deficiențe ale metodei de documentare (traducerii). Particularitățile lingvistice observate sunt comparate cu materialul studiului lui Adalbert Bezzenberger, publicat câțiva ani mai târziu, precum și cu cel al studiului lui Juris Plakis, publicat după o jumătate de secol. În ultima perioadă, în Germania se desfășoară proiectul de digitizare a DSA (DiWA), prin urmare se poate considera că analiza lingvistică detaliată a fiecărei fișe va fi utilă și pentru această sarcină. CUVINTE-CHEIE: Georg Wenker, „Atlasul limbii germane”, documentarea limbii, limbă pe cale de dispariție, limba curșenică, interacțiunea lingvistică, analiza lingvistică a textului.
Articole / Articles 77 Nidos kortelė Nr. 30084 Marburgo Pilypo universiteto vokiečių kalbos atlaso archyve: kalbos analizė ADNOTARE Articolul analizează unul dintre puținele monumente scrise ale limbii kursenieku aflate în pericol de dispariție, Fișa nr. 30084 din Nida/Nidden, care, împreună cu alte materiale analoge referitoare the 19th century German regions, was included in the file of the German language atlas (Deutsche Sprachatlas, or DSA) launched by Georg Wenker. The manuscript of this card, la circumstanțele creării sale și la sistemul ortografic, a fost deja prezentată de autor și de coautoarea Christiane Schiller în articolul publicat în 2015. Este analizată limba acestui Kursenieku language card in Wenker’s project was filled by Nida’s teacher Otto Pohlman. It was based on the information provided by local fisherman Mickel Peleikis. The article manuscris la diferite niveluri (ortografie, fonetică, morfologie, lexic și sintaxă). Autorul se concentrează asupra autenticității limbii ‒ asupra modului în care textul scris reflectă situația reală a limbii kursenieku la momentul respectiv și asupra faptelor care trebuie considerate puncte slabe ale metodei de documentare (traducerea). Particularitățile lingvistice observate sunt comparate cu studiul lui Bezzenberger, publicat câțiva ani mai târziu, și cu un alt studiu al lui Plakis, publicat cincizeci de ani mai târziu. În Germania, proiectul de digitizare DSA (DiWA) a fost implementat recent și, prin urmare, se consideră că o analiză lingvistică cuprinzătoare a fiecărei fișe îi va servi, de asemenea, scopului. CUVINTE-CHEIE: Georg Wenker, atlasul limbii germane, documentarea limbii, limbă pe cale de dispariție, limba curșenică, interacțiunea lingvistică, analiza lingvistică a textului. INTRODUCERE Monumentele scrise ale limbii curșenice1 nu sunt foarte vechi. Înregistrările unor lexeme izolate sunt legate de numele lui Matas Pretorius și Povilas Ruigys (pentru mai multe detalii, a se vedea Schiller, Kiseliūnaitė 2015: 444). Din câte știm, primul monument publicat al limbii curșenice poate fi considerat un mic vocabular din atlasul lingvistic al lui Peter Simon Pallas, Linguarum totius orbis vocabularia comparativa (Pallas 1786: 89), prezentat în lucrările lui Victor Diederich (Diederichs 1883: 44–46), Daina Zemzarė (Zemzare 1961: 164–174), Vanda Kazanskienė (Казанскене 2013) și Arina Ivanickaja (Ivanickaja 2017). În articolul precedent este publicat cel mai timpuriu monument scris cunoscut al limbii kuršininkilor – registrul manuscris al dicționarului menționatului P. S. Pallas, datat aproximativ în 1773. Câteva cuvinte din limba kuršininkilor au pătruns în așa-numitul dicționar al lui Richter (Schiller 2014). 1 În acest articol se respectă concepția potrivit căreia pentru limba kuršininkilor locuitorilor Istmului Curonian este aplicabil termenul limbă, utilizat în sens sociolingvistic, însă în cazurile în care particularitățile acesteia sunt comparate cu limba letonă literară sau cu dialectele sale, pe baza concepției genealogice, se utilizează termenul dialect kuršininkilor.
DALIA KISELIŪNAITĖ 78 Acta Linguistica Lithuanica LXXVIII Sursa discutată în acest articol este așa-numita fișă Wenker – fișa manuscrisă nr. 30084 din arhiva „Atlasului lingvistic al Germaniei” (Sprachatlas des Deutschen Reiches) elaborat de Georg Wenker2, datată în 1879, adică cu câțiva ani mai devreme decât studiul lui Adalbert Bezzenberger (Bezzenberger 1888). În aceasta, pe lângă exemple izolate care ilustrează descrierea particularităților limbii kuršininkilor, sunt adăugate și câteva texte coerente, pe care ulterior le-a [redactat] în limba letonă literară însăși. Aici este prezentată rašyba perpublikavo Juris Plakis studijoje Kursenieku valoda (Pl). Wenkerio nidiškių kortelės teksto faksimilė, jo sukūrimo aplinkybės bei rašybos ypatumai kartu su nuorašu pristatyti autorės kartu su Christiane Schiller straipsnyje (Schiller, Kiseliūnaitė 2015), tačiau ten beveik nebuvo analizuojama analiza celor mai importante particularități ale limbii kuršininkilor, reflectate în fișa nidișkiană a cartotecii atlasului Wenker. Scopul acesteia este de a stabili atât particularitățile vechi ale limbii kuršininkilor, aduse din Curlanda, cât și pe cele formate în evoluția ulterioară, de a dezvălui caracteristicile și tendințele interacțiunii lingvistice și de a evidenția trăsăturile specifice doar acestei surse, care nu se aplică neapărat tuturor vorbitorilor. În anexă este prezentată, în propoziții numerotate, transcrierea manuscrisului, în al doilea rând – aceeași transcriere în limba kuršininkilor normalizată cu caractere letone3, în al treilea rând – traducerea literală în limba letonă4, cu redacția textului în limba letonă literară în notele de subsol, iar în al patrulea rând – transcrierea propoziției germane prezentate pentru traducere. Analiza limbii sursei este structurată pe niveluri ale limbii, fiind aplicate metodele analizei textologice și comparative. Pe fișa Wenker nr. 30084 sunt notate de mâna profesorului din Nida Otto Pohlman5 traducerile așa-numitelor „40 de propoziții Wenker” în limba kurșineacă, folosind caractere germane și lituaniene. Pe verso-ul foii sunt completate datele chestionarului; acolo, în rândul 1, la întrebarea „Geschah die Uebersetzung durch Schüler oder durch den Lehrer?“ partea de rând „durch Schüler” este tăiată de mână, iar în continuare este adăugat: „mit Hilfe eines Eingeborenen (Mickel Pelèikis)” (cu un semn grav pe nume deasupra literei e, indicând probabil accentul). Este greu de spus acum care Mikelis Peleikis l-a ajutat pe profesor. Rândul tăiat arată că, spre deosebire de recomandările lui Wenker, cel mai probabil nu a fost 2 Pentru mai multe informații despre materialul lituanian al acestei arhive vezi Fleischer, Sommer 2012. 3 Această transcriere a fost pregătită de autoare, respectând regulile de reconstrucție a raportului dintre ortografie și fonetică, însă fără a corecta limba textului; dacă este necesar (în cazul unei realizări fonetice îndoielnice), variantele posibile sunt prezentate între paranteze, iar observațiile în note de subsol. 4 Autoarea îi este recunoscătoare colegei dr. Liene Markus-Narvila pentru ajutorul acordat la redactarea părții letone a transcrierii. 5 Otto Pohlman, originar din districtul Prusiei Iława, a lucrat la școala din Nida din 1878 până în 1883. (Chronik 2013: 75, 137).
Articole / Articles 79 Nidos kortelė Nr. 30084 Marburgo Pilypo universiteto vokiečių kalbos atlaso archyve: kalbos analizė elev. În baza de date genealogică6 sunt înregistrați mai mulți indivizi ca Michel Peleikis, care în perioada completării chestionarului locuiau în Nida sau aveau copii acolo, însă cel mai probabil învățătorul s-a folosit de ajutorul lui M. Peleikis, de la care închiriase o locuință7. Traducerea în limba curșenică a propozițiilor lui Wenker consemnată reflectă limbos ypatybes. Tiek fonetinėmis, tiek morfologinėmis, tiek didžiąja dalimi leksinių ypatybių Nidos kuršininkų kalbą reikėtų laikyti Kuršo latviškų tarmių geolektu, susiformavusiu nerijoje iki XVII a.8, tačiau reikia pabrėžti, kad tai nėra vienos kurios latvių patarmės tęsinys, o įvairių dialektų sąveikos rezultatas su progresavusia lietuvių ir vokiečių kalbų įtaka. PARTICULARITĂȚILE ORTOGRAFIEI În propozițiile chestionarului din Nida sunt folosite caractere germane9, prin care autorul încearcă să reflecte particularitățile foneticii baltice, însă nu reușește să facă acest lucru în mod consecvent. Vocalism. Adesea, scurtimea vocalei este reflectată prin geminate consonantice: e, a + dd (is leddus „în gheață, pe gheață”, pradda snikti „începe să ningă”, praddim „brusc”10), i + tt (krittis „căzut”), a + nn (par manni „pe mine”), i + bb (gribb 3 praes. „vrea”), a + mm (nammus „case”), u + rr (eß turru dikti saukti „trebuie să strig tare” 6 http://www.online-ofb.de/namelist.php?nachname=PELEIKIS&ofb=memelland&monors ar fi putut dus=&lang=de. 7 Pavardė Peleikis labai paplitusi Kuršių nerijoje, tačiau genealogų portalai nurodo ne visų gimimo ar palaidojimo vietą, galimų informantų dairytis vertėtų tik tarp tų, kurie tuo metu gyveno Nidoje, proveni și dintr-o altă localitate. Este greu de spus ce a avut în vedere învățătorul când a scris „localnic”. În cronica școlii din Nida, în anul 1887, printre membrii consiliului bisericii din Nida este menționat Michel Peleikis din Preila (Chronik 2012: 142). Totuși, cel mai probabil, învățătorul s-a folosit de cunoștința apropiată cu M. Peleikis, care, începând din 1878, îi închiria în propria casă spațiul de locuit (ibid., 137). Cel mai probabil, același Michel Peleikis este menționat în sursele istorice și mai târziu, în calitate de proprietar care închiria spațiul pentru școală (ibid., 149). 8 Deși există date potrivit cărora primii veniți din Curlanda au ajuns pe istmul curonian încă în secolul al XV-lea, în sursele istorice nu sunt încă numeroase, în primul secol, antroponimele acestora și este greu de spus dacă tocmai acești coloniști au pus bazele limbii care s-a format și s-a consolidat ulterior. Migrația mai intensă dinspre Curonian Spit a ajuns în secolul al XVI-lea și s-a intensificat în mod deosebit începând din secolul al XVII-lea (pentru mai multe detalii, vezi Elertas 2014). 9 Influenței ortografiei lituaniene i se poate atribui marcarea nu întru totul consecventă a palatalității consoanelor prin litera i; litera ź marchează consecvent ž, care nu are un echivalent german; au apărut ā și ū cu semne diacritice, însă, se pare, doar în cuvântul bedschān ‘maimuță’, germ. Affe); diacriticul poate fi considerat în mod fiabil un semn al lungimii. 10 Pentru semnificație, vezi „Particularitățile lexicului“.
DALIA KISELIŪNAITĖ 80 Acta Linguistica Lithuanica LXXVIII šaukti’) și altele. Uneori, o asemenea marcare a scurtimii vocale atestă particularități fonetice dialectale regulate, precum scurtimea vocalelor din sufixele verbale gaiobuoliais’, awennu (gen. pl. dimin. din detti (la. b. k. gaidīt ‘laukti’), darette (la. b. k. darīt ‘daryti’), nedarres (la. b. k. nedarīs ‘nedarys’) ar žodžių darybos priesagų specifiką, pvz.: ar abolennis ‘su dialectalul ave, letonă b. k. aita, ‘oaie’). Se întâlnesc și forme cu lungimea (mai exact – cu scurtimea) nemarcată: raduschi (la. b. k. raduši ‘găsind’), sau notate în două feluri: es neparmanu jummies ‘eu nu înțeleg jūatvejų: de exemplu, taddus, taddi sų’, bet wintsch numis11 neparmanne ‘jis mūsų nesupranta’. Esama ir abejotinų este notat de două ori (taddus niäkus ’astfel de nikus’; mußu kalni nau taddi diźi ‘mūsų kalnai nėra tokie dideli’), plg. la. b. k. tāds ‘toks’. Lungimea lui ī în cuvântul wiers = vīrs ‘bărbat’ este marcată în maniera germană, cu ie, însă o singură dată; în alte locuri, grafia lui ī variază: czijsti = čīsti ‘curat’, ziti = dzīti ‘a goni, a mâna’. Lungimea celorlalte vocale accentuate este reflectată rar: udingi = ūdiņa ‘apă’, jußu ‘al vostru’, buri = būri ‘țărani, agricultori’, kajas = kājas ‘picioare’; o dată este folosit semnul diacritic bedschān = bedžāne ‘maimuță’ (cf. bezdžãnȩ ‘pērtiķis’ (Plāķis 1927: 50) și beždžāns, m. (Pietsch 1991: 36)) și ac. sg. būddelki12 ‘sticla’. Vocalele lungi neaccentuate din limba letonă, după cum era de așteptat, nu sunt reflectate în acest document, deoarece în limba curșenică ele sunt de obicei scurtate până la vocale scurte, în anumite cazuri până la semilungi, iar mai rar sunt păstrate ca lungi, de exemplu, în rădăcinile cu prefix iegāja ‘a intrat’, în terminațiile locativului (mežā ‘în pădure’), în adverbele provenite din locativ (pakaļā ‘în spate’), în formele unor cazuri ale pronumelor (tā ‘aceea’). Kirčiuotas dvibalsis ie dažniausiai rašomas iä: iäkritis = iekritis ‘įkritęs’, taip žymimi ir kirčiuoti ē ir : iäd= d ‘ėda, valgo’, ßiäź = sēž ‘sėdi’, miäs iäßam = mēs iesam ‘mes eisim’, tačiau esama yra kitaip: pi tas sewos = pie tās sievas ‘prie tos moters / pas tą moterį’. Pasitaiko net viename sakinyje dvejopų užrašymų toje pačioje pozicijoje: kur tu iëtti wa meß ar tewi eßam? (kur tu ieti, va mes ar tevi iesam? ‘kur tu eini, ar mes su tavim eisim?’). Apie galimą nekirčiuoto ie monoftongizaciją žr. skyrių „Fonetinės tarmės ypatybės“. Dvibalsis uo kirčiuotoje pozicijoje dažniau žymimas oa: doamajo = duomaju, la. b. k. domāju ‘galvoju’, koaki = kuoki, la. b. k. koki ‘medžiai’, goawes ac. pl. guoves, la. b. k. govis ‘karves’, soasis koasch (zuoses kuož, la. b. k. zosis kož ‘žąsys kanda’), kartais uo: uoglis, la. b. k. ogles «anglys» arba o: kiozi = ķuoci «krepšį». 11 Klaida korektūroje, turi būti mumis. 12 Sprendžiant iš geminatos, greičiausiai taip rankraštyje pažymėtas ŭ.
Straipsniai / Articles 81 Nidos kortelė Nr. 30084 Marburgo Pilypo universiteto vokiečių kalbos atlaso archyve: kalbos analizė Konsonantizmas. Pučiamosios ir afrikatos: latviškas c dažniausiai užrašomas tz (wetzaisch = vecaiš, la. b. k. vecais «senasis»), pasitaikė ts (läts = lec «lekia») ir vieną kartą dz (dziäma = ciema «kiemo»); dz dažniau užrašomas ds (isdserti = izdzerti «išgerti», paßadsis = pazadzis «pavogęs», kadauds = kā daudz «kiek»13), bet ziti = dzīti «ginti, varyti»14; z – s (ar sirgu = zirgu «su arkliu»), š – sch (sadeguschi = sadeguši «sudegę»), bet pasitaikė ir kitaip, pvz.: wirzchus = veršus (la. b. k. vēršus), č – cz (czijsti = čīsti, la. b. k. tīri «švariai»), ž ‒ lietuvių raštų ź 3 praes. ‘sėdi’, laużi = ļauži, la. b. k. ļaudis ‘žmonės’), bet yra ir sch (koasch = kuož ‘kanda’). Raide ß žymimas s: isch kraßnis (= iš krāsnes, la. b. k. krāsnī ‘į krosnį, krosnyje’), ßaußas lapas (= sausas lapas ‘sausi lapai’), es eßu (= esu, (ßiäź = sēž la. b. k. esmu, «esu»), tačiau nenuosekliai ‒ plg. is gaisa (= iz gaisa, la. b. k. gaisā «ore») ir gaißas (gaisas, la. b. k. gaiss ir laiks «oras»). Pasitaikė taip žymimas ir z: paßadsis (pazadzis «pavogęs»), uß15 to lauku (uz tuo lauku «į tą lauką»), tačiau tai reti atvejai. Istoriniai priebalsių junginiai su : *n junginys atspindimas vokiškai ng: is ta udingi = iz tā ūdiņa «į vandenį», winga = viņa «ji»; ceilalți consoane moi letone sunt scrise ca în limba lituaniană contemporană, marcând moliciunea prin litera i: niedelio = nediļu (Plāķis 1927: 69), la. b. k. nedēļu ‘săptămâni’, pliauti = pļauti, la. b. k. pļaut ‘a cosi’, galliu = gaļu ‘carne’, kiauschis = ķaušis, la. b. k. ola, ‘ou’, kiozi = ķuoci, la. ķocis, grozs ‘coș’.” În cuvântul wurschzu (= gen. pl. vuršķu, nom. vuršķis ‘cârnat’), la sfârșitul rădăcinii este cel mai probabil pronunțat un ķ leton, asemănător auditiv cu c. În cazul l palatalizat < l nu există o consecvență deplină: de exemplu, tiä lauźi = tie ļauži ‘acei oameni’; în cealaltă propoziție există trei poziții în care sunt probabile ļ palatalizate, dar tocmai în cuvântul ļauži moliciunea nu este marcată: Es eßu ar tes lauźis tiä pakallia par pliawam iß graudu iäjajiß. ‘Eu am intrat acolo, împreună cu acei oameni, (?) pe urmele lor, prin fânețe, în secara încolțită’.” Palatalizarea consoanelor este una dintre chestiunile mai interesante ale evoluției limbii curșenilor; pentru mai multe detalii, vezi capitolul „Particularitățile fonetice ale dialectului”. Consoana j se scrie de obicei j (jau, kajas = kājas ‘picioare’), însă între vocale apare uneori și g: satsegu = saciju, la. b. k. sacīju ‘am spus’, pakagings = pakajings mus, mandagus’, mazigis = mācijis, la. b. k. mācījis ‘mokęs’. Asimiliacijos atvejai dažniausiai rašomi fonetiškai: snikti = snigti, aukti = ‘a crește’, laps = labs, jodisch = juo dižs și altele asemenea. Dar apar și cazuri de ortografie morfologică, de exemplu tads = tāds ‘astfel de’, și greșeli: pudnenni = dem. putneni (la. b. k. putni ‘păsări’). 13 Žr. „Leksikos ypatybės“. 14 Šis atvejis gali atspindėti fonetinę ypatybę, plg. ʃiedat ‘giedate’, ʃirdi 2 praes. ‘girdi’ (Bezzenberger 1888: 37). 15 Cel mai probabil ar trebui considerată o transcriere fonetică, vezi mai jos.
DALIA KISELIŪNAITĖ 82 Acta Linguistica Lithuanica LXXVIII Procliticele sunt uneori scrise împreună: ista = is tā (la. iz tā), kadauds = kā daudz ‘cât (de mult)’, nußirdis = nu(o) sirdes, la. b. k. no sirds „iš širdies“, jodisch = juo dižs, la. b. k. lielāks „didesnis“. PARTICULARITĂȚILE FONETICE ALE DIALECTULUI În fișa graiului din Nida a atlasului lui Wenker, completată cu caractere germane neadaptate limbilor baltice, vedem eforturile unui învățător de limbă străină de a reflecta sistemul sonor al textului auzit, iar aceasta permite recunoașterea unora dintre particularitățile (cu siguranță nu a tuturor) limbii curšininkilor din acea perioadă. O parte dintre ele a fost moștenită din dialectele din Curlanda, însă aici găsim elemente ale diferitelor subdialecte, de aceea titlul capitolului este convențional, aplicabil limbii curšininkilor ca geolec al limbii letone. Reducerea desinențelor. Limba curšininkilor actuală se caracterizează printr-o reducere a desinențelor avansată într-o mare măsură. Totuși, materialul acestei surse arată că în a doua jumătate a secolului al XIX-lea majoritatea desinențelor încă se distingeau relativ bine, deși cele lungi se scurtaseră probabil cu mult timp înainte. În multe cazuri, ortografia terminațiilor permite încă distingerea formelor cazuale: Kas turr mane kiozi ar galliu paßadsis? = kas tur mana ķuoci ar gaļu pazadzis?, la. pžd. kas tur (ir) manu ķoci (grozu) ar gaļu pazadzis?, ‘cine mi-a furat coșul cu carne, adică cine [...] a furat’; wingai16 turr tas dranas par sawa mati gatawas schuti = viņa tur tas drānas par sava māti gatavas šūt, la. pžd. viņa tur tās drānas priekš savas mātes gatavas šūt (viņai ir jāuzšuj) ‘ea trebuie să coasă acele haine pentru mama sa (gata de cusut)’; ar to werdamo = leppili (ar tuo verdamuo lepili), la. ar to vārāmo karoti „su verdamuoju šaukštu“ ir kt. Skirtinga tos pačios galūnės rašyba rodo, kad dėl redukcijos balsiai ne visada aiškiai skiriami: ac. sg. mane kiozi (= mana ķuoci), plg. la. b. k. manu grozu; ac. tewe / tewi (= tevi), prt. act. nom. pl. eßam pawargusch (= pavarguši) / (ir) sadaguschi, voc. sg. be(ž)džān (be(ž)džāne) / miälaisch waikili (= mielaiš vaikili). Însă astfel de cazuri sunt relativ puține. Variantele întâlnite de redare a desinențelor sunt doar greșeli: kad tu winga but pasinnis (= kad tu viņu būt(u) pazinis) „dacă l-ai fi cunoscut”. susiję ir su kitais fonetiniais pokyčiais (balsių platinimu), o kartais yra gramaReducerea desinențelor în limba curoniană a fost observată și de A. Bezzenberger, care afirmă că în locul vocalelor a și u neaccentuate auzea un e redus, însă înaintea lui consoanele nu sunt palatalizate: galde „al mesei”, mane meit‘ (mana meita) și altele asemenea (Bezzenberger 1888: 24–25). Despre 16 La terminație este probabil o greșeală.
Straipsniai / Articles 83 Nidos kortelė Nr. 30084 Marburgo Pilypo universiteto vokiečių kalbos atlaso archyve: kalbos analizė (Plāķis 1927: 17). Kuršininkų kalboje galūnės balsis a neišmetamas, jeigu sudesinențele scurtate vorbește și J. Plakis; se formează grupuri de consoane s+s, z+s, sn+s și altele asemenea. Pe fișă un astfel de exemplu este gaißas, la. b. k. gaiss „aer”, cf. svešas, la. b. k. svešs „străin”, tîesnas‚ la. b. k. taisns „drept” etc. (Plāķis 1927: 83, 86). Textele scrise ale kurzemezilor din a doua jumătate a secolului al XX-lea arată că reducerea terminațiilor este foarte pronunțată și provoacă nivelarea formelor cazuale: Kad tie zvejes par labes saguvumes juoa dauge āspelnij, tap pīrages cêpte [...] (Pietsch 1983: 116) (= kad tie zveji par labis saguvumis juo daug āzpelnija, tapa pīragi cepti), la. kad tie zveji par labiem saguvumiem (lomiem) vairāk nopelnīja, tika pīrāgi cepti „când acei pescari au câștigat mai mult pentru capturi bune, s-au copt plăcinte (au fost coapte plăcinte)” . Pentru mai multe detalii despre nivelarea terminațiilor în limba kurzemezilor din secolul al XX-lea și destrămarea sistemului de declinare, vezi Ivanickaja, Kiseliūnaitė 2015. Scurtarea vocalelor neaccentuate. Scurtarea vocalelor neaccentuate în morfemele nesufixale a fost observată de toți cercetătorii limbii curoniene (Plāķis 1927: 17; Bezzenberger 1888: 24–26), însă în chestionarul lui Wenker această particularitate este ilustrată doar de cazurile care se manifestă în ortografie, adică prin consoane geminate. Este deosebit de evident faptul că se scurtează vocalele sufixelor verbale: darette (= dareti / dariti, le. l. s. darīt ‘a face’), gaidetti (= gaideti / gaiditi le. l. s. gaidīt ‘a aștepta’). Lărgirea vocalelor. În limba curoniană, vocalele scurte i și u se lărgesc în poziție neaccentuată, însă în chestionar acest lucru este reflectat inconsecvent: darette (= dariti, le. l. s. darīt ‘a face’), wiäno (= vienu ‘unul’), nedarres (= nedaris, le. l. s. nedarīs ‘nu va face’), priäksch schiëscho niedelio miërres (= priekš šešu nediļu miris, le. l. s. pirms sešām nedēļām miris ‘mort în urmă cu șase săptămâni’, iämegusch (= iemiguši ‘adormiți’), ei und stawe (= ej un stāvi ‘mergi și stai în picioare’), pulätzis17 (= palicis ‘rămas’); winga [...] paschi (= viņi paši), jummies = jumes < jumis ‘voi’, dar snikti ‘snigti’, eß turru dikti saukti (= es turu dikti saukti, le. l. s. man ir dikti jāssauc) ‘trebuie să strig tare’ etc. În celelalte surse scrise ale curonienilor, această particularitate (dacă nu luăm în calcul terminațiile, în care prin semnul e poate fi marcată reducerea terminației) se manifestă doar în anumite cazuri, de exemplu în formele particulei si / se, în sufixul verbal -inat (le. l. s. -ināt): ziema saserinkas (= ziemā sasirinkās, le. l. s. ziemā salasījās ‘se aduna iarna’); nati, la. b. k. iemācīt ‘išmokyti’) (Pietsch 1983: 82). Pastebėtina, kad iki šiol kuršininkų kalbos tyrinėtojai, išskyrus Christliebe El Mogharbel (Mogharbel 1993: iemacenate (= iemāci66, 68), această particularitate a primit puțină atenție și așteaptă o analiză separată18. Îngustarea vocalelor. O altă particularitate evidentă a fost observată în aproape toate: e-ul îngust în poziții neaccentuate, mai ales după sonante, se apropie de i (Bezzenberger 1888: 33, 17 În prefixare este o eroare. 18 În studiul lui J. Plāķis, trecerea sufixelor -īt și -ināt la -ēt și -enāt este menționată în capitolul de 1927: 33).
DALIA KISELIŪNAITĖ 84 Acta Linguistica Lithuanica LXXVIII 34; Plāķis 1927: 16; Endzelīns 1931: 574). Wenkerio kortelėje tokie atvejai neretai užrašomi raide i: ak. sg. uoglis = uogles, isch kraßnis = iš krāsnes, la. b. k. gramatică (Plāķis krāsnī, ta ugni (= tā ugne); poate că, datorită acestei particularități, sufixul *-el(a)s / -ele a trecut în -ils: merģils, vaikils, stukils, cf. și stiģiles < vo. Ziegel, mentilis < vo. Mantel (Bezzenberger 1888: 33–34). Diftongizarea în dialectul kurzemean nu este regulată și, din cauza influenței dialectelor lituaniene, apare mai frecvent în cuvinte comune: vielu, la. b. k. vēlu ‘târziu’; viel ‘din nou’ și altele (Plāķis 1927: 16). În chestionarul lui Wenker, o asemenea particularitate este atestată doar în cuvântul tie, la. te ‘acolo’ (Plāķis, ibidem), însă wel = vēl ‘din nou’. Reflexele diftongilor. Monoftongizarea. A fost găsit doar câte un cuplu de cazuri cu ie neaccentuat, care sunt notate ca i (ar tes laužis = ar ties ļaužis, plg. la. b. k. ar tiem ļaudīm, kur įvardžio tie instr. ties (Plāķis 1927: 27), žr. „Morfologinės ypatybės“). Tačiau tiek nepakanka nustatyti, ar tokia monoftongizacija buvo reguliari. Vėliau dokumentuotoje tar- (schoadin = šuodien ‘astăzi’, ti < tie ‘acolo’), iar monoftongizarea lui ie neaccentuat se manifestă destul de frecvent (Mogharbel 1993: 85)19. Ca și în celelalte dialecte letone, se monoftongizează în mod natural prepozițiile proclitice: nußirdis = nuo sirdes, la. b. k. no sirds „iš širdies“. Un alt caz de monoftongizare observat în dialect este apropierea lui ei de ē20 îngust, care în zilele noastre este uneori notat cu litera letonă ė: grėt < greit < greitai, mėte < meita „fată”, vėds < veidas „față”, rėz< reiz „o dată” etc. (Pietsch 1991: 126, 142, 261; Mogharbel 1991: 72), însă pe fișa lui Wenker nu observăm această particularitate: graiti „repede”. S-a păstrat grupul uv caracteristic dialectelor din Kurzeme în cuvântul dui (la. b. k. divi) „doi”, însă în această sursă nu apar cuvinte ilustrative precum „pește” și „fund”, cf.: zuve (la. b. k. zivs „pește”), dubens (la. b. k. dibens „fund”), suvȩns (la. b. k. sivēns „purcel”) (Plāķis 1927: 16; Ābele 1927: 119). Palatalizarea consoanelor. Cercetătorii limbii curșenecilor subliniază că palatalizarea consoanei l este neregulată ‒ în cuvântul ļauži, potrivit lor, era adesea pronunțat și l nepalatalizat (Bezzenberger 1888: 38; Plāķis 1927: 17), așadar în cazul nostru nu este o eroare. Janis Endzelynas a observat în perioada interbelică (Endzelīns 1931: 574), iar autoarea, după ce a cercetat limba informatorilor actuali, poate pastebėtas „rašybos nenuoseklumas“ ar tes lauźis Wenkerio kortelėje tikriausiai confirma că în perioada târzie a limbii opoziția dintre l și ļ se neutralizează în toate pozițiile până la o consoană alveolară (greipastebėti, kad XIX a. priebalsio l palatalizacija pozicijose prieš istorinį vis dėlto 19 Prielinksnio pi < pie su dėsninga monoftongizacija sieti nevertėtų, nes tokia forma jis čiausiai dėl vokiečių kalbos įtakos); iš klausos atskirti palatalizacijos lygį tokiais atvejais kaip valuoda, lēkt ir ļauži yra sunku. Wenkerio kortelės medžiaga leidžia vartojamas daugelyje latvių tarmių, kur reguliarios monoftongizacijos nėra (Endzelīns 1951: 679). 20 Ši ypatybė būdinga Ventspilio apylinkių tarmėms (Šmite 1928: 116).
Articole / Articles 91 Nidos kortelė Nr. 30084 Marburgo Pilypo universiteto vokiečių kalbos atlaso archyve: kalbos analizė formă, însă cu auxiliarul būt. Cât de prezentă este aici influența limbii germane și cât de veche este ea – aceasta este o altă întrebare. Se pare că sunt puține cazurile în care participiul ar fi fost folosit într-o formă compusă conform tradiției limbilor baltice, adică atunci când se păstrează corelația timpurilor sau a modalității dintre verbul auxiliar și cel principal: but pasinnis = būtu pazinis ‘ai fi recunoscut’, butu dräschali pastellajusch = būtu drešeli pastelajuši ‘ar fi angajat treierătoarea’, eßam pawargusch = esam pavarguši ‘suntem obosiți’, bija [...] iämegusch= bija [...] iemiguši ‘erau adormiți’. A fost găsită o singură formă participială care îndeplinește funcția de atribut ‒ prt. praes. act. instr. sg. ar werdamo leppili ‘(cu) lingura de lemn folosită la fierbere’. Adverbe. O parte dintre adverbe sunt folosite în mod obișnuit: apkarti (Plāķis 1927: 47 apkăt) ‘în jur’, bischki = bišķi, la. dial. bišķi, bišķiņ ‘puțin’, zitadi = citādi ‘altfel’, labi ‘bine’, wacker ‘ieri’, scho rit = šuorīt, la. dial. b. k. šorīt ‘în această dimineață’ și altele. nemaģ, la. b. k. nemaz ‘nėmaž’, nu ‘dabar’32, gana ‘gana’, dikti ‘smarkiai’ < vo. dicht, la. b. k. ļoti, stipri, aukschum = augšum, la. b. k. augšā ‘aukštai’ (ME I 218). Sunt atestate lexeme și forme dialectale caracteristice regiunii Kurzeme: ne magg = Pe fișă pot fi găsite adverbe („formări specifice“ – Plāķis 1927: 38), pe care kurșeniekii le-au format într-un mod aparte: sämui = zemui ‘jos’ (a se vedea „Particularitățile lexicului“).„Particularitățile lexicului“).Diferă formele adverbului daug / daudz din propozițiile de pe fișă (EH I 310): pardaug ‘prea mult’, wißu daugumu ‘cel mai mult’, dar kadauds = kā daudz ‘cât’ (a se vedea „Particularitățile lexicului“). În limba kurză, în formele gradelor adverbului daug nu există lexemele vairāk, visvairāk, obișnuite pentru letoni; aici, ca și în cazul adjectivelor, se folosesc forme analitice cu juo și visu. J. Plakis consideră letonă și forma adverbială ciek „cât” (Plāķis 1927: 38; ME I 392 doar din scrieri). Există adverbe și construcții ale acestora preluate din lituaniană (vezi „Particularitățile lexicale”). O dată a apărut germanismul fasti, care ar trebui considerat accidental, întrucât nu s-a găsit un corespondent pentru grupul de cuvinte fest am schlafen „a dormi profund, buștean”, deși în limba kurză ciets împreună cu cuvântul miegs este folosit și în prezent. Folosirea prepozițiilor coincide doar parțial cu letona contemporană sau cu uzul tradițional din dialecte: ar sirgu = ar zirgu „cu calul”; bi ßales = be sāles, la. b. k. bez sāls „fără sare”; pi tas sewos = pi tas siewas, la. b. k. pie tās sievas ‘la (acea) femeie’; pi smerritshes = pi smerče(s), la. b. k. līdz nāvei, ‘până la moarte, mortal’; ar tewi (= ar tevi) ‘cu tine’, par [...] mati = par māti, la. b. k. mātei ‘mamei’; par mani, la. b. k. man ‘mie’ și altele. Cea mai evidentă diferență observabilă este utilizarea deja menționată a prepoziției is / iš (dial. letonă iz) cu funcție de inesiv: is mußu darza = is mūsu darza, la. b. k. în grădina noastră este pan. Aceasta poate fi o formă contaminată: cf. la. dial. în cuptor = în cuptor este la. iz (cu gen. ME I 712), este posibil și lituanianul iš 32 Betontes nu ‘jetzt’ – ME II 752, 753.
DALIA KISELIŪNAITĖ 92 Acta Linguistica Lithuanica LXXVIII įtaka. Esama ir daugiau skirtybių: latvių aiz ‘už’ kuršininkų monoftongizuojamas cu a scurtat < āz (as namma = az nama, la. b. k. aiz nama)33; prepoziția uz cu ac. îndeplinește funcția inesivului (și [...] uß to lauku, la. b. k. uz tā lauka, laukā. pžd. ‘pe câmp’, adică ‘pe teren’; us to murenns, la. b. k. uz tā mūrena ‘pe ziduleț, pe gardul de piatră’; us manna galdu, la. b. k. uz mana galda ‘pe masa mea’); prepoziția pic < pēc este folosită cel mai probabil sub influența limbii germane pentru a indica direcția mișcării (pits maju iät = pic māju iet, la. b. k. majās iet) (Endzelīns 1951: 677). Spre deosebire de limba letonă contemporană, prepozițiile (mai pe larg vartojami su įvairiais daugiskaitos linksniais: pits maju = pic māju (gen. pl.), la. b. k. mājās greta ac. sg. uz māju; priäksch schiëscho niedelio miërres = priekš šešu nedeļu miris (gen. pl.), pi mußu (= pi mūsu, la. b. k. pie mums), uz mumis (ac. pl.) Plāķis 1927: 40; Ivanickaja, Kiseliūnaitė 2015: 217). Singurul caz în care prepoziția la plural este folosită cu instrumentalul (în limba actuală, la singular cu acuzativul) este gar außim (germ. ac. um die Ohren)34. PARTICULARITĂȚILE LEXICULUI Majoritatea cuvintelor din text sunt cunoscute în limba literară letonă sau în dialecte. Merită să remarcăm separat câteva exemple mai interesante de lexic caracteristic dialectelor din Kurzeme: forme arhaice ale cuvintelor, dialectisme propriu-zise și semantice, germanisme caracteristice dialectelor letone occidentale. Acestea sunt lexemele folosite sau atestate în aceste dialecte: magg (= maģ), letonă b. k. maz ‘puțin’ (ME II 548); par didžu = par dižu, letonă b. k. par lielu ‘prea mare’, jodisch = juo dižs, letonă abrevierea k. mai mare «didesnis» (ME I 475)35; dikti, lat. abrevierea k. foarte, puternic, cu voce tare «smarkiai, garsiai» (ME I 466); dranas = drānas, lat. abrevierea k. haine «drabužiai» (ME I 494 drãna = drẽbes bibl. și în Kurl. «Kleider»); kiozi = ķuoci, nom. ķuocis din vo. dial. kö(t)z «Korb» «coș» (ME II 393; cf. lit. žem. kiõcis «crežis, coș»); uz murenns = mūrena / mūrenes ‘pe gard’ (muris, murenieks – Plāķis 1927: 68) < vo. dial. mur. Dintre derivatele cu sufixe diminutivale în fișă sunt înregistrate: el > il (waikili, ‘copilașule’, stukkila ‘bucățică’), care sunt folosite cu sens diminutival, fără nuanță depreciativă, așa cum este caracteristic și dialectelor din Curlanda (Markus-Narvila 2011: 98); deși exemplele întâlnite sunt lituanisme, în limba curșenilor abundă și derivate autentice cu sufixul el > il (puišilis ‘băiețel’, laivilis ‘bărcuță’, ruoķile 35 În limba curșenilor din Istmul Curlandei, cuvântul liels nu este cunoscut, lexemul dižs, -a provenind din Curlanda 33 Priešdėlis āzir prielinksnis az (Plāķis 1927: 39, ME I 233). 34 gar ausīm duot ‘einen um die Ohren krauen’ (ME I 601). (Ābele 1928: 142).
Articole / Articles 93 Nidos kortelė Nr. 30084 Marburgo Pilypo universiteto vokiečių kalbos atlaso archyve: kalbos analizė ‘mânuță’ și altele – Plāķis 1927: 14). Un alt sufix diminutiv îndrăgit de curšininki este en, spre deosebire de limba letonă literară, cu scurtul baluz murenns = siu (Plāķis 1927: 19): ar abolennis = ar ābuolenis ‘su obuoliais’; awennu = aveņu ‘avelių, ėriukų’ (iš tarm. ave, la. b. k. aita ‘avis’), pudnenni = putneni ‘paukšteliai’; mūrena / mūrenes ‘pe gard’. Este de remarcat tendința curšininkilor ca în formarea abstractelor (cu sensurile de stare provenită dintr-o însușire, rezultat etc.) să folosească sufixul -ums: slapumu = slāpumu, la. l. s. slāpes ‘sete’, cf. situms, la. l. s. sitiens ‘lovitură’; nuorunajums, la. l. s. noruna ‘înțelegere’ (Plāķis 1927: 19, 69) și altele. Se pare că acest formant derivativ a servit la formarea formei de superlativ a adverbului daug: wißu daugumu ‘cel mai mult’. De asemenea, trebuie acordată atenție formării specifice deja menționate a adverbelor, care este parțial asemănătoare cu cea a dialectelor din Kurzeme: aukschum = augšum, la. b. k. augšā ‘aukštai’ (Paula 1926: 56); sämui = zemui, la. b. k. apakšā ‘žemai, apačioje’ (plg. viêrsuõj Paula, ten pat) greta apakscha= apakšā ‘t. p.’. Jau kitų tyrėjų pastebėta, kad kuršininkai reikšme ‘labai’ vartoja įvairias leksemas: dikti, tā, tā daug, par daug ir nepažįsta latviško ļoti (Plāķis 1927: 38); kortelėje vokiečių sehr ‘labai’ atliepia pardaug = par daug, taddi diźi = tādi diži. Vokiečių prieveiksmis to(d)t ‘mirtinai’ čia išverstas prielinksnine konstrukcija pi smerritshes = pi smerča plg. la. b. k. līdz nāvei. Indiciile semantice arată că sensurile unor cuvinte sunt mai puțin diferențiate, însă în acest caz aceasta nu este neapărat o caracteristică a limbii înseși, ci mai degrabă alegerea traducătorului: de exemplu, vo. erzehlen ‘a povesti’ în limba actuală a curșininkilor este redat prin rākuot (la. b. k. stāstīt), în fișă paßaziga = pasacija (la. b. k. pasacīja); de asemenea, nu este pe deplin clar dacă cuvântul pasakas (vo. Geschichte) este folosit neutru din punct de vedere stilistic sau s-a dorit conferirea unei nuanțe peiorative ‘povestire falsă, născocită’. Deși curșininkii au cuvântul tupeti ‘a sta ghemuit’ (Plāķis 1927: 86), cel mai probabil sub influența originalului german, aici despre păsări se spune ßiäž = sēž ‘stă’. Există însă și diferențe de sens atribuibile fără îndoială limbii curșininkilor, consemnate în diverse surse până în zilele noastre, precum: iäjajiß = iejājis ‘gefahren’ ‘intrat cu vehiculul’ (jâti la. braukt, ‘a merge cu vehiculul’ – Plāķis 1927: 60), nammus = namus, la. b. k. māja ‘namas’36. În lexicul propozițiilor din fișe observăm o influență considerabilă a limbii lituaniene, în special a dialectelor învecinate. Sunt preluate atât lexeme lituaniene, cât și lexeme ajunse din alte limbi prin intermediul limbii lituaniene, acestea fiind adaptate fonetic și morfologic în diverse moduri: graiti = greiti < lie. repede, letonă. letonă. repede 36 În limba kurșene, cuvântul māja la singular este folosit cel mai adesea în forma de locativ adverbializată mā(jā) ‘acasă, în casă’ sau la plural mājās ‘acasă’. Cu sensul ‘casă, locuință, clădire’ se folosește nams.
DALIA KISELIŪNAITĖ 94 Acta Linguistica Lithuanica LXXVIII kiauschis = ķauš’us < lie. kiaušis, la. b. k. ola waikili = vaikilis < lie. vaikelis, la. b. k. bērniņš pradda = prada, inf. pradēt < letonă. a începe, letonă. letonă. sākt wis praddim < letonă. dial. pradėm „continuu”, letonă. de asemenea, mereu dewilika < lit. douăsprezece, letonă. de asemenea, divpadsmit miels < mielas (Plāķis 1927: 68 – mĩlš), letonă. de asemenea, mīļš schischi = šiš(i) < lit. dial. šiš „aici”, letonă. de asemenea, te, še tujau < samog. tujau ‘imediat’, lv. b. k. tūlīt dar < lit. dar, lv. b. k. vēl sau < lit. arba (Plāķis 1927: 41 –va), lv. b. k. vai. Cuvântul pradēt ‘a începe’ în limba curoniană s-a adaptat la conjugarea de tip mixt: pradēt, prada, pradija (Kiseliūnaitė 1998: 128). Unele particularități lexicale care par „lituaniene” au fost atribuite de alți cercetători împrumuturilor, poate nu întotdeauna în mod justificat, de exemplu, läts = lec ‘zboară, își ia zborul’, lv. b. k. lido era folosit în dialectele din Curlanda (ME II 458). Cuvintele atribuite în mod tradițional lituanismelor pot fi curonisme, de exemplu, puiki ‘minunați, frumoși’, care este răspândit în zona lituanienilor zemgali, fiind cunoscut și în dialectele din Curlanda (ME 3: 403). Slavonismele au pătruns în limba kurzemeană mai ales prin limba vorbită și religioasă a lituanienilor. Dintre cele vechi, aduse încă din Curlanda (baznīca, cil(v)ēks etc.), există doar câteva, iar pe fișa lui Wenker li se poate atribui doamajo = duomaju, la. b. k. domāt ‘a gândi’. Au apărut mai multe slavonisme prin intermediul limbii lituaniene37: pakagings = pakajings < hibr. pakajingas ‘liniștit’, la. b. k. mierīgs; czijsti = čīsti < lie. sl. čysta, la. b. k. tīri ‘curat’; smerritshes = smerča / smertes < lie. sl. smetis, la. b. k. nāve ‘moarte’; būddelki = budelki (budiļķȩ „butelė“ Plāķis 1927: 51) < liet. sl. butélka „butelis“; budawati = budavati < liet. sl. budavóti „statyti“, la. b. k. celt, būvēt; bedschān = bezdžāne < liet. maimuță / maimuță < brus. aбязьянa, la. b. k. pērtiķis. Prin dialectele lituaniene au pătruns și unele germanisme: stukkila (= stuķeļa, cf. vak. žem. stukẽlis ‘bucățică’ < vo. dial. stuk; būri „būrai, țărani” < vo. dial. buhr; slekti, compară lie. tarm. šlẽktas < vo. schlecht, la. b. k. slikts „rău” (Plāķis 1927: 81); wurschzu (= vuršķu, nom. vuršķis) < lit. dial. vurškis / vuršPlāķis 1927: 50) < lit. tas < vo. Wurst, plg. la. b. k. desa ‘dešra’; pastellajusch = pasteļajuši < lie. tarm. steliúoti ‘kviesti’, vo. stellen; ar bärschtu ‘su šepečiu’ (bĕštas la. birste, sukas – dial. bérštas < germ. Bürste „perie, pieptene”. Cuvânt interesant la ac. sg. dräschali = *drēšel(i)s < vo. Drescher ‘kūlėjas’, neįregistruotas kuršininkų žodynuose, o vo. dreschen verčiamas kulte ‘kulti’ (Pietsch 1991: 88). Kuršininkų leksiką, susijusią su žemės ūkiu, daugiau veikė lietuvių, o ne vokiečių kalba, ir rodo, 37 Plačiau žr. Hinze 1993.
Straipsniai / Articles 95 Nidos kortelė Nr. 30084 Marburgo Pilypo universiteto vokiečių kalbos atlaso archyve: kalbos analizė sunku pasakyti, ar žodis *drēšelis kuršininkams apskritai buvo pažįstamas. Nepavyko aptikti jo ir Prūsijos lietuvių kalbos šaltiniuose, tačiau fonetiškai jis atkaip lietuvių kalboje adaptuotas germanizmas, plg. skrybėl < vo. tarm. skriver ir pan. Există și alte nuanțe ale utilizării cuvintelor care ne determină să reflectăm asupra interacțiunii dintre limbile lituaniană și curoniană: cuvântul vel = vēl este folosit în propozițiile de pe cartonaș nu cu sensul leton „încă”, ci ca lituanianul vėl; lauku < žem. laũku, cf. le. b. k. laukā, ārā „afară, spre afară” (lauku J. Plakis l-a inclus printre derivatele curoniene speciale (Plāķis 1927: 38), însă este posibil ca el să nu fi cunoscut cuvântul žemaițian); satirpis38, le. b. k. izkusis „topit”; scha = šā, germ. sonst, cf. lit. conj. šiaip ‘în caz contrar, altminteri, altfel’; Este posibil ca și folosirea conjuncției (bi ßales ir bi pipparu = be sāles ir be piparu ‘be druskos ir be pipirų’) yra lietuvių kalbos įtaka, nors latvių tarmėse jis taip pat fiksuojamas (ME I 708). Tiesiai iš vokiečių kalbos atėjusios leksikos šiame tekste palyginti nedaug: ir să fie alături de un(d) und < vo. und ‘și’, ganz < vo. ganz ‘destul de mult, cu totul’, fasti < vo. fest ‘solid, tare’, în alte surse ale curșininkilor este folosit la. ciets, -a > adv. cieti; lepilȩ ‘lingură’ din vo. Löffel, cf. la. b. k. karote ‘lingură’; brunaisch = brūnaiš ‘maroniul’, acesta din urmă poate fi adus încă din Curlanda (ME I 341). La acestea poate fi atribuit și koki ‘plăcinte’, cf. la. dial. koka < vo. dial. koke (ME II, 342). În ceea ce privește utilizarea lexicului, trebuie atrasă atenția asupra faptului că aceste texte sunt traduceri, așadar nu ar trebui să atribuim comunității curșininkilor din acea perioadă toate „ciudățeniile” utilizării lexicului. Este evident că traducătorul a respectat adesea nu numai structura germană a propoziției, ci și traducerea literală a lexemelor, fără să aleagă întotdeauna un echivalent semantic autentic. Astfel, în text au apărut calcuri semantice atât în îmbinări libere, cât și în frazeologie. Iese în evidență în special utilizarea artroidică a pronumelor tas, ta și viens, -a: wieno bischki= vienu bišķi ‘ein Bischen’; wintsch iäd tos kiauschis = viņš ēd tuos ķiauš’us, cf. er ißt die Eier; tas kajas man pardaug ßap = tās kājas man pardaug sāp, cf. die Füße thun mir sehr weh; ta ugni bi par karsta, tiä koki ir [...] sadaguschi = ta ugne bi(ja) par plg. das Feuer war zu stark / heiß, die Kuchen sind [...] gebrannt; Mußu kalni nau karsta, tie kuoki ir [...] sadeguši, taddi diži tiä jußu daug jo diži = mūsu kalni nav tādi diži, tie jūsu daug juo diži, cf. Munții noștri nu sunt foarte înalți, ai voștri sunt mult mai înalți ir kt. Unele grupuri de cuvinte din limba germană sunt traduse literal: rein czijsti pataisit = čīsti pataisit ‘išvalyti’; fertig nähen: gatawas schuti = gatavas šūti ‘pasiūti’; recht von ihnen: labi no winga = labi nuo viņu ‘jie gerai padarė, pasielgė’. machen: În mod similar se procedează și în cazul grupurilor germane fixe: wieviel: kadauds = kā daudz ‘cât’, haben Durst (vezi mai jos). 38 tirpt „a se topi, a se lichefia” din literatura de specialitate (ME 4: 197), vezi de asemenea Endzelīns 1931: 575.
DALIA KISELIŪNAITĖ 96 Acta Linguistica Lithuanica LXXVIII Ne visada atidžiai paisoma žodžių reikšmių. Pavyzdžiui, vo. durch´s Eis gebrochen verčiama is leddus iäkritis = is ledus iekritis ‘į ledą įkritęs, po ledu įkritęs, „įlūžęs”, deși în limba curonienilor este folosit cuvântul ielūzt „a se prăbuși”. Există și neînțelegeri de traducere. De exemplu, vo. durchgelaufen (despre picioare), probabil a fost înțeles greșit de traducător („a-și freca, a-și răni picioarele mergând”) și tradus parsiskrejis = parsiskrējis, deformând astfel întregul sens al propoziției. În mod similar, și în propoziția Es hört gleich auf zu schneien traducătorului i-a creat dificultăți grupul es hört [...] auf „se va opri, se va sfârși, va înceta (să ningă)” și a fost tradus invers: wel jau pradda snikti = vēl jau prada snigti „începe din nou să ningă”. Este interesant să urmărim folosirea verbului tureti. În limba curșenică acesta este folosit în mod obișnuit ca lituaniana turėti, vo. haben. O asemenea semnificație nu este rară nici în dialectele letone occidentale (Ozola 2007: 396–398). Se pare că pentru verbul german (ihr) dürft (nicht) este greu de găsit un echivalent în limba curșenică (cf. letona b. k. (ne)drīkstat), germana dürfen este tradusă prin varêt „a putea” (Pietsch 1991), iar în acest text prin ‒ (ne)tureti „(a nu) avea”. Pe lângă faptul că verbul tureti este folosit pentru traducere în locurile în care, din punct de vedere gramatical, în limba nius müssen, sollen (žr. „Morfologinės ypatybės“), jis modaline reikšme tarnauja ir tikslo raiškai kad tas piäns graiti saswirti turr = kad tas piens greiti sas(i)virti letonă se folosește debitivul, adică corespunde modalului german «pentru ca (acel) lapte să fiarbă mai repede». Verbul tureti este folosit și pentru a descrie o stare: turram slapumu = turam slāpumu (literal: „avem sete”); deși J. Plakis consemnează verbul slâpti (Plāķis 1927: 81), generația actuală a kurzemeenilor folosește mai frecvent tocmai construcția analitică, iar slāpti „a fi însetat” apare în situații în care se vorbește despre pești „zuves slāpst”. Pe lângă toate aceste cazuri, verbul tureti îndeplinește rolul de copulă în formele compuse de perfect, care trebuie considerate calcuri din limba germană (vezi „Particularități morfologice”). Unele cuvinte germane folosite cu sensuri figurate sunt traduse literal (de exemplu: Das war recht von ihnen), însă există și cazuri în care traducătorul redă sensul mai natural: Augenblickchen: bišķi „pe scurt, puțin, o clipă”. Uneori nu este pe deplin clar dacă asemănările întâlnite cu construcțiile din limba germană reprezintă o particularitate a acestui traducător, a limbii întregii comunități a kurzemeenilor sau influența limbii germane asupra limbii letone. De exemplu, folosirea frazeologică a cuvântului stāvēt cu sensul „a se înțelege, a trăi în bună înțelegere” (es thäte besser um ihn stehen: but stawejis ar winga labi = būtu stāvejis ar viņa (viņu) labi): cf. germ. stehen mit [...] „a trăi în bună înțelegere, a se înțelege” ir ar vieniem radiem saietas, ar citiem – stāv naidā (EH II 574). Uneori, se pare, s-a mers chiar prea departe, deoarece originalul german „nu solicită” cuvântul stāvēt (sei so gut): stawe tads laps = stāvi (esi) tāds labs „fii atât de bun” Influența limbii germane asupra frazeologiei trebuie, de asemenea, evaluată în mod neechivoc. În exemplul ihr dürft nicht solche Kindereien treiben! : ius ne turret taddus niäkus ziti = jūs neturat tādus niekus dzīti «a spune nimicuri, a vorbi prostește»; utilizarea cuvântului dzīt este apropiată de frazeologia letonă,
Straipsniai / Articles 97 Nidos kortelė Nr. 30084 Marburgo Pilypo universiteto vokiečių kalbos atlaso archyve: kalbos analizė cf. le. b. k. jokus dzīt «a glumi», însă traducătorul lui Kindereien din germană nu a redat sensul literal, ci a găsit un echivalent pentru „nimicuri”. PARTICULARITĂȚI SINTACTICE Este dificil să se evalueze particularitățile sintactice ale textului de pe fișă nu numai pentru că sintaxa curoniană este puțin cercetată, ci și pentru că în sursă propozițiile scurte erau traduse din limba germană și nicidecum fiecare vorbitor al limbii este capabil sau înțelege cum să redea ideea unei limbi străine prin propriile construcții sintactice obișnuite— monėmis. Vertimui buvo pasinaudota tik vieno pateikėjo informacija, todėl ne kiekvieną čia esantį neįprastą sintaksės reiškinį reikėtų vertinti kaip autentišką visos bendruomenės kalbos ypatybę. Pe de altă parte, în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, în toată Germania s-a trecut la limba germană de predare, curonienii erau instruiți cu ajutorul manualelor germane și al altor cărți, prin urmare este probabil că unele particularități ale sintaxei limbii germane pătrunseseră deja în acea perioadă și în limba lor vorbită. Fără a pretinde formularea unor evaluări definitive sau realizarea unui studiu exhaustiv, aici vor fi observate câteva dintre particularitățile sintactice mai pronunțate ale acestui text. Construcția propoziției. Multe dintre propozițiile traduse se deosebesc puțin, prin construcția lor, de originalul german, adică se respectă atât ordinea germană a propoziției simple, cât și a celei complexe. Cel mai mult atrage atenția regula germană privind locul predicatului, evidentă după citirea a doar câtorva propoziții, însă deosebit de vizibilă acolo unde încalcă ordinea logică naturală a propriei limbi: Was sitzen da für Vögelchen oben auf dem Mäuerchen? kas ßiäž ti par pudnenni aukschum us to murenns = Kas sēž tie par putneni aukšum uz to (tā?) muren(e)s?, cf. la. b. k. kas par putniņiem sēž tur augšā uz mūrīša?, lie. kas per paukšteliai tupi ten aukštai ant mūrelio? În acest caz, kas par putnenni este un subiect indivizibil, care în traducere este separat de predicat și de circumstanțial. În propozițiile simple alcătuite cu forme compuse, copula și partea nominală a predicatului „urmează” regulile limbii germane39: 15. eßi pakagings bijis = esi pakajings bijis (în mod similar 5, 28, 32, 33, 40); chiar și în cazurile în care forma compusă germană este tradusă printr-o formă simplă, predicatul rămâne totuși la sfârșitul propoziției: Wem hat er die neue Geschichte erzählt?: Kam wintsch tas jaunas paßakes paßaziga?, la. Kam viņš tās jaunas pasakas (pa)sacīja? În propozițiile complexe subordonate, predicatul este lăsat aproape în toate cazurile la sfârșitul propoziției subordonate (3, 9, 16, 17). În astfel de propoziții deranjează și 39 Aici și în continuare sunt prezentate numerele propozițiilor; după acestea pot fi găsite exemplele în anexă.
DALIA KISELIŪNAITĖ 98 Acta Linguistica Lithuanica LXXVIII faptul că propoziția subordonată este legată fără conjuncție: [...] sag Deiner Schwester, sie sollte [...] nähen: [...] saki tawa maßai, wingai turr [...] schuti = saki viņai (viņa) tur [...] šūti; ich glaube, ich habe sie durchgelaufen: es doamajo es eßu par daug parsiskrejis = es domāju, es esu par daug parsiskrējis. tava māsai, Surmai mult, propozițiile complexe coordonate și cele de tip mixt reproduc, de asemenea, cuvânt cu cuvânt ordinea propoziției germane (4, 6, 14, 20, 31). Au existat și cazuri de inserare a conjuncțiilor: 20. [...] sie haben es aber selbst gethan: winga ale paschi darrië = viņa (viņi) ale paši darija. Faptul că, în multe cazuri, ordinea cuvintelor din propoziție nu este naturală este demonstrat și de traducerea propozițiilor în letona contemporană (vezi anexa, traducere de Liene Markus-Narvila), în care ordinea cuvintelor este adesea diferită. Construcțiile prepoziționale ale limbii germane au influențat, de asemenea, grupurile de cuvinte din propozițiile traduse. Pot fi considerate astfel de influențe cazurile în care corespondentele construcțiilor prepoziționale din limbile baltice, în special din letonă, sunt diferite: gar außim = letonă literară pa ausīm, für mich: par manni = par mani, letonă dialectală priekš manis, letonă literară man; für eure Mutter: par sawa mati = par sava māti, letonă literară savai mātei; folosirea deja menționată a prepoziției pic: pits maju = pic māju (letonă literară majās).али?лган?}]} вход?留下些什么吧? ахбарат? Wait malformed. Need final proper. ???}]}娱乐直属? Need output only JSON. Let's regenerate. ???}]} qq的天天中彩票?}]} ilaasort?}]} ???}]}]}] }]}} ] }]}]}], }]} Nonsense. We need correct JSON. ???}]}]}]}] }]} ] }]} }]}]}], }]}]}], }]}]}], Un alt obstacol pentru traducător au fost negațiile, care în limba germană sunt exprimate prin particulele nicht și kein, iar în limbile baltice sunt necesare în prefixul verbului. Pe fișă, două dintre cele trei cazuri sunt traduse conform propriilor reguli, iar într-o propoziție lipsește prefixul negației la verb: habt ihr kein Stückchen [...]: wa jus neturrat newiena stukkila = va jūs neturat neviena stukiļa; Hund thut Dir nichts: suns tewi niëka nedarres = suns tevi nieka nedaris; bet: Nici eu nu mai vreau să fac asta! : Es gribbu ne magg to darette = Es (ne)gribu ne maģ to darīt. Se poate constata că sintaxa germană a încătușat considerabil cursul natural al propoziției în limbile baltice, iar pe fișă vom găsi abia unul sau două exemple de propoziții traduse într-o ordine mai liberă, cu echivalente gramaticale proprii: 12. Wo gehst Du hin? Sollen wir mit Dir gehn? Kur tu iëtti wa meß ar tewi eßam? = Kur tu ieti, va mes ar tevi iesam? (nu se respectă poziția germană a predicatului). 29. Munții noștri nu sunt foarte înalți, ai voștri sunt mult mai înalți: Mußu kalni nau taddi diži tiä jußu daug jo diži = Munții noștri nu sunt atât de înalți, cei ai voștri sunt mult mai înalți (nekartojama tarinio jungtis). 30. [...] câtă pâine vreți să aveți? : câtă pâine vreți voi = cât de multă pâine vreți? (cuvântul haben nu se traduce). 7. fără sare și piper: bi ßales ir bi pipparu = fără sare și fără piper (prepoziția se repetă). Traduceri mai naturale găsim în cazurile în care exprimarea gramaticală a limbilor germană și baltice diferă complet: 18. Hättest Du ihn gekannt! : Kad tu winga but pasinnis = dacă tu l-ai fi cunoscut. În mod similar, se „iese din situație” când turru vokiečių beasmenis sakinys keičiamas asmeniniu: 22. Man muß laut schreien: eß
Straipsniai / Articles 99 Nidos kortelė Nr. 30084 Marburgo Pilypo universiteto vokiečių kalbos atlaso archyve: kalbos analizė dikti saukti = es turu dikti saukti. Se pare că traducătorul va fi „simplificat” și construcția germană liegen geblieben în propoziția: 25. Der Schnee ist [...] bei uns liegen geblieben = Tas sniäks ir [...] pi mußu pulätzis = Tas sniegs ir [...] pi mūsu palicis. Nu este pe deplin clar de ce, în propoziția 38, unul dintre predicatele omogene a fost înlocuit cu un complement circumstanțial de scop: sind [...] draußen auf dem Felde und mähen / hauen: Tä laużi ir schoadinni wißu lauku uß to lauku pliauti = Tie ļauži ir šuodien visi lauku uz to lauku pļauti. Așadar, sintaxa va fi probabil stratul lingvistic al textului kurzemean cel mai afectat de alegerea metodei, însă numai analiza mai detaliată a altor surse, în special a înregistrărilor audio, ar putea răspunde la întrebarea în ce măsură limba kurzemeană cotidiană a fost într-adevăr influențată de bilingvism. CONCLUZII Fișa nr. 30084 a atlasului lui Wenker este un document scris valoros al limbii kurzemeane. Prin intermediul ei, limba kurzemeană a ajuns într-un mare proiect de lingvistică europeană. În fișă, limba este documentată atât de bine cât a fost posibil, prin adaptarea creativă a grafemelor germane și lituaniene la o limbă fără scriere proprie. După studierea principiilor ortografice și efectuarea unei analize lingvistice a textului, se poate constata că fișa de la Nida este redactată cu minuțiozitate, iar informația sa lingvistică reflectă în multe cazuri limba autentică a epocii sale. Compararea cu cercetările asupra limbii kuršininkilor realizate de lingviști profesioniști (A. Bezzenberger și J. Plakis) a arătat că, în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, limba kuršininkilor era încă, din punctul de vedere al dialectologiei letone, un geolect sistematic, care atesta un fundament dialectal eterogen. În fișă se reflectă și interacțiunea limbilor în istmul curonian. În fonetică se observă vechile particularități ale dialectelor din Curlanda, precum și rezultatele interacțiunii cu dialectele lituaniene învecinate în morfonologie (modificări fonetice în anumite morfeme), însă influența limbii germane este relativ neînsemnată (de exemplu, se observă încă diferențele letone de palatalizare a consoanei l, iar procesul de reducție a terminațiilor nu este încă avansat). Și în morfologie există o moștenire arhaică a dialectelor din Curlanda (paradigme de declinare relativ clare, forme vechi păstrate ale cazurilor kos formos, paliudyta veiksmažodžio būtojo laiko ēkamieno formų, prielinksniai vartojami su įvairiais daugiskaitos linksniais); tuo pat metu pastebėtinas substantivelor și ale gradelor adjectivelor, precum și influența limbii lituaniene, încă neasimilată, asupra modului condițional al limbii kuršininke (terminațiile pronumelor, folosirea verbului tureti + inf. etc.) și influența incipientă a limbii germane, care se manifestă în folosirea grupurilor prepoziționale și a formelor verbale compuse. Totuși, nu în toate cazurile influența limbii germane poate fi
DALIA KISELIŪNAITĖ 100 Acta Linguistica Lithuanica LXXVIII vertintinas kaip vertimo trūkumas. Leksikoje greta senų Kuržemės žodžių ir darybos būdų konstatuotina ryški lietuvių kalbos įtaka, ypač kaimyninių žemaičių tarmių, iš kurių kuršininkai perėmė ne tik lietuviškos, bet ir vokiškos bei considerată o particularitate a dialectului ‒ de exemplu, folosirea pronumelui artroidal tas, ta sau a verbului tureti în forme compuse a lexemelor de origine slavă, în timp ce unele cuvinte baltice comune au început să fie folosite cu sensuri lituaniene. Influența directă a limbii germane asupra lexicului nu poate fi considerată în toate cazurile o trăsătură autentică a limbii kuršininkilor, deoarece unele cuvinte sau sensuri ale acestora nu sunt confirmate de sursele ulterioare. Este probabil că o parte dintre germanismele lexicale și semantice din acest text au apărut ca urmare a traducerii literale. Unele corespondențe cu echivalentele din limba germană nu sunt ușor de interpretat, deoarece fenomene similare există și în limba letonă. Acest lucru este valabil mai ales pentru sintaxă. Majoritatea frazelor traduse repetă literalmente construcția frazei din originalul german, care este adesea străină limbilor baltice, iar uneori face fraza greu de înțeles. Tačiau esama ir išimčių ‒ surandama įprastų, natūralių sintaksinių atitikmenų, laisviau persakoma mintis. Dėl pasirinkto apklausos metodo (vertimo) būtent vokiečių kalbos poveikis în ceea ce privește limba curonienilor, acest lucru trebuie evaluat cu prudență în această sursă, deoarece, prin utilizarea acestei metode, urmarea literală a originalului este aproape inevitabilă. LITERATURA Ābele Anna 1927: Graiul din Rucava. ‒ Filologu biedrības raksti 7, 112–128. Ābele Anna 1928: Graiul din Rucava. ‒ Scrierile Societății Filologilor 8, 135–144. Bezzenberger Adalbert 1888: Despre limba letonilor prusaci. Göttingen: Vandenhoeck und Ruprecht. Cronica 2013: Cronica școlii din Nidden, sud. Gitanas Nausėda, Vilija Gerulaitienė. Vilnius: Petro ofsetas. Diederichs Victor 1883: Peninsula Curoniană și curonienii din Prusia. – Revistă editată de Societatea letono-literară. Volumul 17, partea 1. Număr. Mitau, 1–97. EH I–II ‒ Endzelīns Jānis, Hauzenberga-Šturma Edīte. Papildinājumi un labojumi K. Mülenbacha latviešu valodas vardnīcai 1–2. Prieiga internetu: www.tezaurs.lv/mev. Elertas Dainius 2014: XVI a. visuomenės siluetas šiaurinėje Kuršių nerijos dalyje. ‒ Res humanitariae 15, 17‒67. Endzelīns Jānis 1931 (1979): Par kurseniekiem un viņu valodu. ‒ Darbu izlase 3(1). Rīga: Zinātne, 571–578. Endzelīns Jānis 1951: Latviešu valodas gramatika. Rīga: Latvijas valsts izdevniecība.
Articole / Articles 107 Nidos kortelė Nr. 30084 Marburgo Pilypo universiteto vokiečių kalbos atlaso archyve: kalbos analizė 18. Dacă l-ai fi cunoscut! atunci lucrurile ar fi decurs altfel și situația lui ar fi fost mai bună. 19. Cine mi-a furat boul sau vițelul? Kas tur mana ķuoci ar gaļu pazadzis? Cine mi-a furat boul (coșul) sau carnea?26 19. Wer hat mir meinen Korb mit Fleisch gestohlen? 20. Wintsch darië ta jaunas paßakes paßaziga27 kad wingi butu dräschali pastellajusch, winga ale paschi darrië. El a făcut astfel încât ei să fi poruncit cuiva, dar ei înșiși au făcut-o. El a făcut astfel încât ei să fi comandat un măcelar (să comande), dar ei înșiși au făcut-o. 20 A făcut ca și cum l-ar fi angajat să treiere; dar ei înșiși au făcut-o. 21. Cui i-a furat acest tânăr pălăria. Cui i-a povestit el acele povești noi? Cui i-a povestit el acele povești noi (a relatat)?28 21 Cui i-a povestit el istoria nouă? 22. Trebuie să strig foarte tare, altfel el nu ne înțelege29. Trebuie să strig foarte tare, altfel el nu ne înțelege. Trebuie să strig (să strig) foarte tare, altfel el nu ne înțelege (pe noi).30 22 Trebuie să strigi tare, altfel nu ne înțelege. 23. Meß eßam pa wargusch und turram slapumu. Mes esam pavarguš(i) un turam slāpumu. Suntem foarte obosiți și ne este sete31. 23. Suntem obosiți și ne este sete. 26 Cine mi-a furat coșul cu carne? 27 Išbraukta rankraštyje; matyt, per klaidą buvo įrašytas fragmentas iš kito sakinio, žr. toliau. 28 Kam jis pasakojo tas naujas pasakas? 29 Klaida, turi būti mumis (Plāķis 1927: 26). 30 Man reikia labai garsiai šaukti, kitaip jis mūsų nesupranta. 31 Mes esame nusilpę ir ištroškę.
DALIA KISELIŪNAITĖ 108 Acta Linguistica Lithuanica LXXVIII 24. Kad mäß wacker wacker pargajem, ta gullejo ta zitti jau gulta und bija greitai užmigo. Kai mes vakar vakare(?) parėjome, tada kiti jau gulėjo lovoje ir buvo greitai užmigę. (adormit) profund. Când am trecut ieri seară, ceilalți dormeau deja în pat și adormiseră profund.32 24 Când ne-am întors aseară, ceilalți erau deja în pat și dormeau adânc. 25. Tas sniäks ir scho nakti pi mußu pulätzis33 ale scho rit ir wintsch satirpis. Tas sniegs ir šuo nakti pi mūsu palicis, ale šuorīt ir viņš satirpis. Tas sniegs ir šo nakti pie mūsu (pie mums) palicis, bet šorīt viņš ir satirpis (topit).34 25. Zăpada a rămas la noi pe pământ în această noapte, dar în această dimineață s-a topit. 26. În fața casei noastre stau trei pomi frumoși de meri cu mere roșii. În fața casei noastre stau trei pomi de meri cu mere roșii. În fața casei noastre stau trei pomi frumoși de meri cu mere roșii (cu mere roșii).35 26. În spatele casei noastre se află trei merișori frumoși cu roșii Merele mici. 27. Dacă nu puteți aștepta puțin să ne adunăm, atunci vom merge împreună cu voi. Nu puteți să ne așteptați puțin, apoi vom merge cu voi. Nu puteți (nu ați putea?) să ne așteptați puțin (pe noi) (să ne) așteptați, apoi vom merge cu voi. 27. Nu puteți să mai așteptați o clipiță după noi? Atunci mergem cu voi. 28. Ius ne turret taddus36 niäkus ziti. 32 Când ne-am întors aseară, ceilalți erau deja în pat și adormiseră profund. 33 Priešdėlyje greičiausiai korektūros klaida. 34 Zăpada s-a păstrat la noi în această noapte, dar dimineața s-a topit. 35 În spatele casei noastre stau trei meri frumoși cu mere roșii. 36 Mažai tikėtina, kad tāds būtų su trumpuoju, tačiau du kartus parašyta geminata dd (žr. Nr. 29), permite să presupunem că poate să nu fie nici o greșeală.
Articole / Articles 109 Nidos kortelė Nr. 30084 Marburgo Pilypo universiteto vokiečių kalbos atlaso archyve: kalbos analizė Nu trebuie să debitați asemenea prostii. Nu aveți voie să debitați asemenea prostii. 28. Nu aveți voie să faceți asemenea copilării! 29. Munții noștri nu sunt atât de mari, ai voștri sunt cu mult mai mari. Munții noștri nu sunt atât de mari, ai voștri sunt cu mult mai mari. Munții noștri nu sunt atât de mari, ai voștri sunt (cu) mult mai mari. 29. Munții noștri nu sunt foarte înalți, ai voștri sunt mult mai înalți. 30. Câte livre de cârnați și câtă pâine vreți? Câte livre de cârnați (șvarțu?) și cât de multă pâine vreți? Câte livre de cârnați și câtă pâine vreți? 30. Câte livre de cârnați și câtă pâine vreți să aveți? 31. Eu nu vă înțeleg, trebuie să spuneți puțin mai tare. Nu vă înțeleg, trebuie să spuneți puțin mai tare. Nu vă înțeleg; trebuie să spuneți puțin (mai tare) (mai răspicat).37 31. Nu vă înțeleg, trebuie să vorbiți puțin mai tare. 32. Dacă nu ați găsit nicio bucată de săpun alb pentru mine pe masa mea. Nu țineți (nu sunteți) nicio bucată de săpun alb pentru mine pe masa mea (masă?) ați găsit? Nu ați găsit oare nicio bucată de săpun alb pentru mine pe masa mea?38 32. Nu ați găsit pe masa mea nicio bucățică de săpun alb pentru mine? 33. Fratele lui vrea să construiască două case noi și frumoase în grădina noastră39 Fratele lui vrea să construiască două case noi și frumoase în grădina noastră. Fratele lui vrea să construiască două (doi) case frumoase (drăguțe) noi în grădina noastră. 33. Fratele lui vrea să-și construiască două 34. Tas warts nazi wingam nußirdis. case frumoase și noi în grădina voastră. Acest cuvânt i-a venit din inimă. 37 Nu vă înțeleg, trebuie să vorbiți puțin mai tare. 38 Oare nu ați găsit pentru mine nicio bucățică de săpun alb pe masa mea? 39 Probabil că ź este o greșeală de ortografie, deoarece curonienii folosesc până în zilele noastre cuvântul leton darzs.
DALIA KISELIŪNAITĖ 110 Acta Linguistica Lithuanica LXXVIII Tas vārds nāca viņam no sirds. 34. Das Wort kam ihm von Herzen! 35. A fost bine din partea lui. A fost bine de la el40. A fost bine din partea lor41. 35. A fost corect din partea lor! 36. Ce fel de păsărele sunt acelea care șed sus pe ziduri? Ce fel de păsărele sunt acelea care șed sus pe zidurile lor42? Ce fel de păsărele șed acolo sus (sus) pe zid(en)?43 36. Ce fel de păsărele stau acolo sus pe ziduleț? 37. Acești țărani au cumpărat treizeci de purcei și douăzeci de vaci și vor să-i vândă în curând la târg. Acei țărani au adus pentru sat cinci boi, nouă vaci și douăsprezece oițe; voiau să le vândă. Acei țărani au adus pentru sat cinci boi, nouă vaci (vaci) și douăsprezece oițe; voiau să le vândă.45 37. Țăranii aduseseră în fața satului cinci boi, nouă vaci și doisprezece mielușei; voiau să-i vândă. 38. Acum trebuie să arăm tot câmpul pentru a-l semăna.46 Acei oameni (oameni) sunt astăzi cu toții pe câmp, la cosit. Acei oameni (poporul) sunt astăzi cu toții afară, pe câmp, la cosit47. 38. Oamenii sunt astăzi cu toții afară, pe câmp, și cosesc/tocesc. 39. Ei bine, acel câine brun nu-ți va face nimic. Ei bine, acel câine brun nu-ți va face nimic. 40 Propoziția germană indică pluralul. 41 Din partea lor, acest lucru a fost bine / drept (făcut). 42 Cu -ennuo muris (Plāķis 1927: 68), la. b. k. mūris, însă tipul de declinare al derivatului nu este clar. 43 Ce păsărele stau acolo sus pe zidărie? 44 Greičiausiai klaida, turėtų būti atveduši. 45 Țăranii au adus lângă sat cinci boi și nouă vaci, precum și douăsprezece oițe; voiau să le vândă. 46 Poate este o greșeală: ar trebui să fie toți (oamenii). 47 Tie ļaudis ir šodien visi ārā uz lauka pļaut.
Straipsniai / Articles 111 Nidos kortelė Nr. 30084 Marburgo Pilypo universiteto vokiečių kalbos atlaso archyve: kalbos analizė Hai, câinele acela maro nu-ți va face nimic. 39. Du-te numai, câinele maro nu-ți face nimic. 40. Eu, împreună cu acei oameni, am intrat acolo în urma lor, prin pajiște, călare pe grâne. Eu, împreună cu acei oameni (oameni), am intrat acolo în urma lor, prin pajiști, călare pe grâne. Eu, împreună cu acei oameni (acelor oameni), am intrat acolo în urma lor, prin pajiști, călare pe grâne (am intrat?).48 40. Am mers cu oamenii de acolo din spate peste pajiște, în lanul de cereale. 48 Am intrat împreună cu acei oameni pe câmpurile de cereale, Language Analysis of Nida Questionnaire № 30084 in the Archive of the Linguistic Atlas of Germany at the Phillips University, peste pajiști. Marburg REZUMAT Articolul prezintă o sursă scrisă a limbii curoniene – Fișa nr. 30084 (Nida/Nidden) din Deutscher Sprachatlas (DSA), inițiat de Georg Wenker. Analiza lingvistică a condus la următoarele concluzii: Fișa din Nida este redactată cu atenție, iar informațiile sale lingvistice reflectă în multe cazuri autenticitatea limbii. Comparația cu cercetările lingviștilor profesioniști (Bezzenberger și Plakis) a arătat că, în secolul al XIX-lea, limba kursenieku era încă un geolect sistematic, derivat dintr-o bază dialectală eterogenă. Fișa reflectă, de asemenea, interacțiunea limbilor din Peninsula Curoniană. Trăsăturile fonetice reflectă dialectele din Curlanda și rezultatele interacțiunii cu dialectele lituaniene învecinate în ceea ce privește fonomorfologia, precum și influența relativ nesemnificativă a limbii germane. Morfologia conține, de asemenea, trăsături arhaice ale dialectelor din Curlanda (paradigmele de declinare atestate, flexiunile vechi ale substantivelor și gradele de comparație ale adjectivelor, formele de preterit păstrate
DALIA KISELIŪNAITĖ 112 Acta Linguistica Lithuanica LXXVIII ale verbelor, prepozițiile cu forme de plural). În același timp, influența limbii lituaniene (flexiunile pronumelor, verbul tureti + infinitiv etc.) și începutul unor modalități de a fi considerate trăsături dialectale — de exemplu, folosirea frecvent the influence of the German language, which manifests itself in the use of prepositions and compound verb forms, is observed. However, the effect of the German language cannot alrepetitivă a lui tas sau a verbului tureti în formele verbale compuse pare mai degrabă o eroare de traducere. În lexic există o puternică influență lituaniană, în special din partea lexemelor germanice și slave învecinate din dialectele lituaniene occidentale, iar unele cuvinte baltice Samogitian dialects, next to the lexis inherited from Courland. The Kursenieki also adoptcomune sau sensurile lor nu sunt confirmate de surse ulterioare; o parte a germanismelor words absorbed the Lithuanian meaning. The direct influence of the German language on lexis is not always considered to be an authentic feature of the Kursenieku language, since lexicale și semantice din text a apărut în urma traducerii literale. Unele asemănări cu echivalentele din limba germană nu sunt ușor de interpretat, deoarece trăsături analoage pot fi întâlnite în letonă. Acest lucru face dificilă determinarea momentului apariției lor în curoniană Scuipă cu dificultate. Acest lucru este cel mai aplicabil sintaxei. Majoritatea propozițiilor traduse repetă literalmente construcția propoziției originale germane, ceea ce adesea nu este caracteristic limbilor baltice și uneori face propoziția greu de înțeles. Cu toate acestea, există excepții ‒ se găsesc unele echivalente sintactice naturale și creative. Având în vedere metoda aleasă de documentare a limbii (traducerea), efectul germanei asupra limbii kursenieku în secolul al XIX-lea ar trebui luat în considerare cu atenție în această sursă, deoarece utilizarea acestei metode face aproape inevitabil transferul literal al originalului. Primit la 8 iunie 2018. DALIA KISELIŪNAITĖ Lietuvių kalbos institutas str. Petro Vileišis nr. 5, LT-10308 Vilnius, Lituania dalia.kise[email protected]