„Nomina Geographica Europaea. Bibliographische Sammlung zu europäischen Orts-, Flur- und Gewässernamen“

Straipsniai / Articles 123 JÜRGEN UDOLPH Zentrum für Namenforschung – Göttingen Akademie der Wissenschaften zu Göttingen Direcții de cercetare științifică: lingvistică istorică, hidronime, toponime, nume de familie. DOI: doi.org/10.35321/all86-05 NOMINA GEOGRAPHICA EUROPAEA. COLECȚIE BIBLIOGRAFICĂ PRIVIND NUME EUROPENE DE LOCALITĂȚI, DE TERE­NURI ȘI DE APE Nomina Geographica Europaea. Europos vietovardžių, žemėvardžių ir vandenvardžių bibliografinis rinkinys ADNOTARE Contribuția tratează un fișier accesibil liber pe internet de câteva luni, care conține aproximativ 450.000 de denumiri geografice. Acesta are titlul Nomina Geographica Europaea. Bibliographische Sammlung zu europäischen Orts-, Flurund Gewässernamen unter der folgenden Internet-Adresse erreichbar: https://adw-verwaltung.uni-goettingen. de/ortsnamen/images_lightbox.php. În text, fișierul este descris mai detaliat. Utilizarea sa werden Entstehung, Prinzipien und Aufbau näher umrissen und darauf verwiesen, dass die este complet liberă și este deschisă tuturor celor interesați. În a doua parte a contribuției se arată, printr-un exemplu referitor la migrarea triburilor slave în Balcani, cum poate fi utilizat fișierul cu bogăția sa de date: colecția denumirilor geografice permite, datorită informațiilor conținute în aceasta, realizarea unor cartografieri ale căror rezultate sunt importante pentru problema căilor pe care triburile slave au ajuns spre sud. CUVINTE-CHEIE: denumiri de locuri, denumiri de ape, denumiri de terenuri, colecție de nume, slavii sudici. JÜRGEN UDOLPH 124 Acta Linguistica Lithuanica LXXXVI ANNOTATION The article is about a file with around 450,000 geographical names that has been accesibil liber pe internet timp de câteva luni. Indexul de fișe poartă titlul Nomina Geographica Europaea. Colecție bibliografică privind numele europene de localități, de terenuri și de ape, disponibilă la următoarea adresă de internet: https://adw-verwaltung.uniGoettingen.de/ortsnames/images_lightbox.php. Textul descrie The origin, principles and structure are outlined in more detail and it is pointed out that the fișierul în detaliu. utilizarea este complet gratuită și deschisă tuturor părților interesate. În a doua parte a articolului, este prezentat un exemplu al migrației triburilor slave către Balcani, ilustrând modul în care poate fi utilizat fișierul cu volumul său mare de date: colecția de denumiri geografice permite, datorită informațiilor pe care le conține, crearea unor hărți, ale căror rezultate sunt importante pentru chestiunea rutelor pe care triburile slave au ajuns în sud. CUVINTE-CHEIE: denumiri de locuri, hidronime, toponime, denumiri de terenuri, colecție de denumiri, slavi sudici. INTRODUCERE O interpretare convingătoare a unui nume geografic nu poate reuși decât atunci când au fost efectuate ample lucrări pregătitoare. În primul rând, este necesară realizarea unei colecții riguroase a atestărilor istorice ale numelui, fiind, desigur, necesar să ne bazăm pe ediții de încredere ale textelor. În al doilea rând, este indispensabil să se caute nume similare, nume de comparație și paralele onomastice, fie pentru cuvântul de bază, fie pentru baza derivării – ambele fiind de mare folos. În fond, pentru aceasta este valabilă și astăzi o veche zicală a onomasticii: Mai întâi se colecționează, apoi se interpretează. Wilhelm Eilers (1982: p. 49) a exprimat acest lucru astfel: „Mai întâi se colecționează și se clasifică, apoi se analizează din punct de vedere lingvistic și istoric! Toate succesele, toate intuițiile pe care le pot consemna în domeniul cercetării numelor au fost obținute în acest fel“. Dacă s-a adunat suficient material pentru un nume de loc și pentru posibilele sale paralele, atunci se recomandă încă o a treia cale: cartografierea numelui și a paralel(l)elor sale, prin care se înțeleg, de exemplu, cartografieri ale cuvântului de bază, ale cuvintelor determinante și ale elementelor formării numelor. Theodor Frings (1957: p. 9) a subliniat acest lucru în termeni clari: „Hărților Articole / Articles 125 Nomina Geographica Europaea. Bibliographische Sammlung zu europäischen Orts-, Flurund Gewässernamen le acordăm o importanță deosebită. Felul lor plastic poate spune mai mult decât vorbăria multor pagini“. Pentru a corespunde acestor condiții – mai ales ultimei – este necesară o muncă îndelungată de colectare, desfășurată de-a lungul anilor și deceniilor. Acest lucru privește toate marile întreprinderi onomastice, de exemplu și marea colecție a polnischen Ortsnamen in Kraków (NMPol), der altpolnischen Personennamen (SSNO) und der Ortsnamen Litauens (LVŽ I, II). Pentru ce rezultate interesante pot conduce colectarea și cartografierea numelor slave de localități și ape a putut arăta, în urmă cu decenii, J. Zaimov pe baza unei hărți de răspândire a triburilor sud-slave (Harta 1). HARTA 1 (Sursa: J. Zaimov 1967, anexă) Această hartă a lui J. Zaimov arată însă doar migrarea triburilor slave în estul Balcanilor; vestul nu a fost cuprins aici. Această lacună poate fi însă înlăturată prin alte colecții și cartografieri ale altor nume geografice slave. Voi reveni asupra acestui aspect. JÜRGEN UDOLPH 126 Acta Linguistica Lithuanica LXXXVI 1. FUNDAMENTELE COLECTĂRII ȘI GENEZA FIȘIERULUI Scopul principal al contribuției mele este de a atrage atenția asupra unei colecții foarte vaste de nume geografice, care este disponibilă gratuit pe internet de câteva luni. Ea s-a constituit pe parcursul ultimilor 50 de ani. Deoarece la începutul colecției (1970) nu erau disponibile nici internetul, nici prelucrarea electronică a datelor sau computerele, colecția a fost creată folosind singura metodă posibilă la acea vreme: pe hârtie. Nu exista o altă posibilitate. La acea vreme, aceasta corespundea standardului științific și a fost aplicată, de exemplu, în încercarea de a crea la Freiburg un „Nou Förstemann”, însă auch für die Sammlung des NMPol in Kraków. Der Autor dieses Beitrages hatte vor einigen Jahren die Möglichkeit, diese Sammlung zu sehen und für einige Recherchen zu nutzen. Die jetzt neue vorgelegte Sammlung, um die es in diesem Betrag geht, ist nun im Internet frei zugänglich. Sie steht auf der Internetseite: https://adw-verwaltung. uni-goettingen.de/ortsnamen/images_lightbox.php. La utilizarea fișierului este necesară răbdare. Este vorba despre cantități foarte mari de date, ale căror componente individuale au putut fi salvate doar ca jpg, adică în format de imagine. Conversia în format pdf nu a fost posibilă. În cele ce urmează ofer o scurtă descriere a fișierului și indicații privind utilizarea acestuia. Colecția conține o mare cantitate de nume geografice, estimată la aproximativ 450.000. Inițial, ea fusese concepută doar pentru spațiul slav (teritoriul actual și fost de așezare al triburilor slave). În decursul timpului au fost incluse și nume din regiunile învecinate, deoarece teritoriul de așezare slav conține nume a căror vor allem Dingen deshalb, weil es sich im Verlauf der Arbeit herausstellte, prelucrare și interpretare judicioasă sunt posibile numai prin includerea și a toponimelor și hidronimiei neslave. Colecția este în primul rând un fișier de referință. La început s-a încercat worden, auch Deutungen und Anmerkungen zu den einzelnen Namen adăugarea, însă bogăția materialului – teritoriul de așezare slav se întindea sau se întinde de la Elba până la Kamceatka și de la Marea Baltică până la poate fi comparată Griechenland – erlaubte schon bald diese Ausweitung nicht. In gewissem Sinn colecția cu registrul contribuțiilor la cercetarea numelor, volumele 1–16, editat de R. Schützeichel și prelucrat de colaboratoarele și colaboratorii săi, Heidelberg 1969, un registru pe care încă și astăzi îl poți folosi cu folos. Articole / Articles 127 Nomina Geographica Europaea. Bibliographische Sammlung zu europäischen Orts-, Flurund Gewässernamen 2. STRUCTURA FIȘIERULUI Piesa centrală este fișierul alfabetic pe fișe. Acesta conține aproximativ 450.000 de fișe. La utilizare se va constata că este vorba despre o colecție relativ simplă; poate fi denumită chiar și primitivă. Acest lucru se datorează în parte faptului că, la începutul colecției, autorul nu era conștient de modul în care trebuia să se desfășoare procedura în detaliu și de ceea ce urma să se dezvolte din primele începuturi modeste. Fișierul principal este ordonat alfabetic. Unui nume Aa îi urmează, așadar, Aar, Abalon, Achalm etc. Există însă particularități determinate în mare măsură de alfabetele, mai ales ale limbilor est-europene, precum și de transpunerea scrierilor chirilice. Printre acestea se numără, de exemplu, încadrarea lui -ą- (după -a-), -ę- (după -e-), -ć- = -c-, -č- (după -c-), -v- = -w etc. Detaliile sunt prezentate într-o secțiune introductivă, la „Indicații privind geneza” și „Indicații privind utilizarea”, a căror lectură este recomandată înainte de utilizarea fișierului. Într-o altă secțiune, denumită „Literatură”, se găsește literatura utilizată și fișată. Acolo se găsesc și dezvoltările abrevierilor bibliografice, de exemplu ABM = Archiwa, Biblioteki i Muzea kościelne (Bd. 1ff., Lublin 1959/60ff.). Literatura citată prescurtat este indicată de obicei în partea de jos a fișelor, de exemplu „Zit. Adamy“ (pentru: Heinrich Adamy, Die schlesischen Ortsnamen usw., Breslau 1888). 3. UTILIZAREA FIȘIERULUI Procesul de utilizare poate fi descris aproximativ după cum urmează. Dacă se caută un anumit nume, de exemplu Heča, se procedează după cum urmează: 1. Pasul: În fișierul principal se face clic pe litera inițială din rândul de sus al câmpului de text, în acest caz pe „H” (rețineți că timpii de încărcare pot dura câteva secunde din cauza cantității mari de material, mai ales pentru literele inițiale B, K, P și S poate dura mai mult decât sunteți obișnuiți de pe internet). După deschiderea literei „H” apare următoarea imagine: FIGURA 1: Portalul de intrare pentru fișier JÜRGEN UDOLPH 128 Acta Linguistica Lithuanica LXXXVI Wichtig ist die untere Zeile: Aus technischen Gründen kann nicht die Datei mit den Anfangsbuchstaben Hagezeigt werden, was etwas ungewohnt ist. Jos scrie: „Sunt afișate imagini cu literele inițiale HU. Dacă derulați în jos, vedeți fișele „Huba, Hualimer, Huaha” etc. Pentru a ajunge la „Heche”, faceți clic pe fila HE din rândul alfabetic inferior (a se vedea figura 2). FIGURA 2: Subdiviziunea portalului de intrare Se deschide o pagină nouă cu numele Heciul-Nou, Hechtenbach, Hechły, Héche, Hecha etc. În primul rând se vede, printre altele, următoarea fișă (v. Figura 3): ABBILDUNG 3: Karteikarte „Héche“ Sie enthält die zusätzliche Angabe: „s. Skutil, Reg.“. Die Auflösung muss man in der Datei „Literatur“ suchen. Dafür kehrt man înapoi la pagina inițială a fișierului (v. Figura 4). FIGURA 4: Portalul de acces al fișierului Articole / Articles 129 Nomina Geographica Europaea. Bibliographische Sammlung zu europäischen Orts-, Flurund Gewässernamen În partea dreaptă se află trimiterea la „Literatură”. Se face clic pe aceasta, es öffnet sich die folgende Seite (s. Abbildung 5). FIGURA 5: Portalul de acces pentru referințele bibliografice Acum vă rog să nu faceți clic pe rândul de sus, ci pe cel de jos, deasupra căruia scrie: 6773 de imagini în total pentru nume cu referințe bibliografice. Apoi vă rog să selectați subfolderul. Sunt afișate imagini cu litera inițială Š. Pentru a căuta „Skutil”, se face clic pe litera „S”. Se deschide o pagină nouă cu literatura care este salvată sub Sab. Fișele încep cu Sächsischer Flurnamensammler, V. Sádlo, J. Sack etc. Man scrollt hinunter und findet unter dem Autornamen „J. Skutil“ mehrere Titluri care încep cu „J. Skutil, Pomístní jména …“. Se va acorda atenție auf der gefundenen Karteikarte „Skutil, Reg.“ und findet auf dieser Karte den Gesamttitel: J. Skutil, Mikrotoponymie a oronymie Drahanské vrchoviny, înregistrării Blansko 1968. În registru se va găsi apoi numele „Héche” și se va putea consulta pagina corespunzătoare. Iată o imagine a paginii corespunzătoare Fișă bibliografică (v. Figura 6). FIGURA 6: Fișa bibliografică a fișierului bibliografic JÜRGEN UDOLPH 130 Acta Linguistica Lithuanica LXXXVI Această fișă bibliografică conține și informații despre locul unde se află publicația, în acest caz: „Eig. Bes.“ = proprietate personală. Datele sunt adaptate locației Göttingen, în special Bibliotecii Universitare și Bibliotecii Seminarului Slavistic. Se vede că utilizarea fișierului nu este simplă, iar întrebarea unde se află numele căutat și ce se spune eventual despre el în locul respectiv trebuie verificată apoi în publicația menționată. 4. EXEMPLE PRACTICE DE APLICARE Principalul avantaj al fișierului constă în faptul că acesta conține un volum considerabil de material privind nume de localități, ape și microtoponime din vaste regiuni ale Europei. Pentru cartografiere sunt necesare cantități mari de date; Din hărți care conțin doar 5–10 nume cu greu pot fi trase concluzii. Situația este diferită atunci când pot fi cartografiate sute de nume. La fel stau lucrurile și în cazul altor cartografieri, inclusiv în alte discipline. Cu cât materialul este mai cuprinzător, cu atât rezultatele ar trebui să fie mai sigure. 5. EXEMPLE DE UTILIZARE A FIȘIERULUI: MIGRAȚIA TRIBURILOR SLAVEÎN BALCANI Cartografierea cât mai multor nume de locuri, menționată aici, susține considerațiile studiilor mai vechi. Reiau aici harta de răspândire a triburilor sud-slave a lui J. Zaimov, prezentată mai sus (vezi harta 1), și doresc să arăt că o cartografiere cât mai cuprinzătoare a numelor slave de localități, terenuri și ape poate sprijini decisiv, prin indicii suplimentare și sigure, migrația triburilor slave identificabilă la J. Zaimov. În acest scop folosesc fișierul descris (Nomina Geographica Europaea). În limbile slave există apelative derivate în diferite moduri de la rădăcina *mok-, căreia îi aparține și močiti „a face umed, a uda, a înmuia”, cu tema verbală močati, care poate constitui, în mod similar, o bază. Din numărul mare de cuvinte care pot fi menționate aici, erweichen (z.B. Hanf)’ abgeleitet sind, zumeist mit Hilfe des Suffixes *-dlo. Daneben treten aber auch -l-Bildungen auf. Neben močiti gibt es auch einen numesc doar rus. močalo „fibră de tei desfăcută”, rus. dial. močilo, močalo „loc jos, mlăștinos, urmă de roată, iaz”, ucraineană mocylo „iaz mic, băltoacă, loc în râu unde se înmoaie cânepa sau inul”, poloneză moczadło „teren mlăștinos, acoperit cu plante acvatice, mlaștină”, poloneză, poloneză veche (din secolul al XIII-lea) moczydło „teren Articole / Articles 131 Nomina Geographica Europaea. Bibliographische Sammlung zu europäischen Orts-, Flurund Gewässernamen umed, sol mlăștinos, mlaștină, smârc, turbărie, băltoacă, ochi de apă”, cehă, slovacă močal, močalina, močalisko, močalisko ș.a. „mlaștină, smârc, turbărie, loc umed pe un câmp sau pe o pajiște”. Și în slovenă, sorabă, croată și sârbă sunt atestate corespondente. Din slavă sunt împrumutate albaneza moçali, maçal „mlaștină” și maghiară mocsolya „baltă, rouă de cânepă”. Iată o scurtă privire asupra apelativelor. Mai importantă însă este întrebarea unde se găsesc denumiri geografice derivate din acestea, cum sunt răspândite și Pentru complexul lexical menționat, *mok-, močiti, močalo, moczadło etc. în fișier se pot găsi aproximativ 200–300 de nume de localități, de ținuturi și de ape. În detaliu, sunt următoarele derivate: Moczydło, Močidlo, Močidło, Moczadło, Močil, Mociul, Močul´, Moczel, Močidla, Močidła, wo sie fehlen. Dazu trägt die angesprochene Datei entscheidend bei. Modschiedl, Moczydła, Močila, Močilla, Močily, Močidly, Moczyły, Močile, Motšile, Močyla, Μουτσίλα, Moczadla / Moczadła, Močedla, Močály, Moczadły, Maczuły, Mačuly, Maczule, Močuly etc. Mai există și alte variante, care, de exemplu, au fost modificate fonetic sub influența germană, română și maghiară. De asemenea, sunt frecvente, așa cum era de așteptat în slavă, derivatele cu sufixe. Fișierul conține, de exemplu, sufixul -ica, frecvent în slavă, în Mötzlich, localitate de lângă Halle, Močidlice, Moczalica. Mai frecvente sunt Erweiterungen mit *-(ь)- wie Močilnica, Moczydlnica. Ein Suffix *-ьcliegt vor in Močidlec, Močilec, Moczulec, Mačýlca, Močidlce. Das Bildungselement *isk(ý)odarf vermutet werden in Mačališče, Močalište, Mačulišče, Močylyšča u.a.m. Schließlich erwähne ich hier noch Bildungen mit dem Suffix *-(ь)n-ica: Močilnica, Moczydlnica. Alte formații sunt nume cu sufixele *-ьc-, *-ьk-, *-ъk-, *-inьk-. Trec aici peste celelalte. Această colecție stereotipă și poate percepută ca monotonă își dobândește valoarea prin cartografierea ei (v. harta 2). Ponderea principală a acestor denumiri geografice se află în spațiul slav de vest; mai ales Polonia are o contribuție însemnată la aceasta. În plus, se remarcă concentrații în zona de graniță slovaco-ucraineană și în Slovenia. Mai presus de toate însă, se observă că slavona de est are o pondere redusă în răspândire. Și Balcanii de est au doar o pondere redusă în acest sens. JÜRGEN UDOLPH 138 Acta Linguistica Lithuanica LXXXVI Este absolut clar că răspândirea numelor derivate din bagno trasează o extindere spre sud de-a lungul arcului carpatic. Deoarece este vorba despre un cuvânt slav, nu este prea riscant să presupunem că acesta a fost purtat. eine Siedlungsbewegung handelt, die durch Sprecher von slavischen Dialekten Pe baza acestor patru apelative slave analizate, la care s-a ajuns și prin alte căi: Beispiele ergänzt werden können, lässt sich zeigen, dass der Balkan durch Slaven pe de o parte, printr-o migrație dinspre Poarta Moravă, traversând estul Austriei și Ungaria către Slovenia și Croația, iar mai departe către Albania și vestul Serbiei până în Grecia de vest. Cealaltă migrație a avut loc de-a lungul arcului carpatic, prin Bucovina, Moldova, Dobrogea (parțial, aproximativ așa cum este reprezentat pe harta 7. durch Rumänien / Siebenbürgen) und die untere Donau bis hin nach Bulgarien und den Osten Griechenlands. Man kann die beiden Ströme kartographisch HARTA 7: Toponime și răspândirea triburilor slave Este clar recognoscibil faptul că mișcările de așezare slave în direcția sudului s-au desfășurat pe căi diferite. Se poate arăta acum, pe baza vocabularului românei, că această presupunere poate fi confirmată: 1. Dacă numele indică o cale mai degrabă vestică prin Slovenia și Croația, atunci lipsește un împrumut în română. 2. Dacă denumirile geografice indică mai degrabă o migrație de-a lungul Carpaților spre sud-est, adică prin Moldova și Dobrogea către Straipsniai / Articles 139 Nomina Geographica Europaea. Bibliographische Sammlung zu europäischen Orts-, Flurund Gewässernamen Rumänien und Bulgarien, dann sind die slavischen Wörter, die die Grundlage care formează pentru toponimele corespunzătoare, sunt împrumutate în română: slavă română *jьzvorъ izvór bagno bahnă sigla sihlă, sîhla stubel ştiube´ĭŭ FIGURA 8: Împrumuturi de cuvinte slave în română Există un alt argument în favoarea existenței unor căi diferite de imigrație ale vocabularului sud-slave slavischen Stämme auszugehen. Die unterschiedlichen Wege haben auch im Wortschatz der südslavischen Sprachen ihre Spuren hinterlassen. Ausführlich hat sich damit Popović (1960: 438–444) beschäftigt. Aus seinen Kartierungen am selectat trei hărți. Mai întâi, un cuvânt pentru „ploaie” (Harta 8): HARTA 8: „Ploaie” în limbile sud-slave (Sursa: Popović 1960: p. 441) Răspândirea este foarte asemănătoare și în cazul cuvântului pentru „fier” (Harta 9): Serbisch und kroatisch kiša ist zweifellos das jüngere Wort gegenüber Fortsetzern von *dъždь „Regen“, vgl. poln. deszsz, russ. dožd´ usw. JÜRGEN UDOLPH 140 Acta Linguistica Lithuanica LXXXVI HARTA 9: „Fier“ în limbile slave sudice (Sursa: Popović 1960: p. 442) Cuvântul mai recent este sârbesc și croat gvožđe, gožđe, cel mai vechi fiind *želězo, provenit fără îndoială dintr-un strat lingvistic preslav, indo-european; să ne gândim la rus. železo, pol. želazo. Și un ultim exemplu: cuvântul slav pentru „funingine” (Harta 10): HARTA 10: „Funingine” în limbile slave (Sursa: Popović 1960: p. 443) Cuvântul mai vechi este fără îndoială cel înrudit cu lit. súodžiai și engleza veche, respectiv altnordisch sót verwandte „Ruß“-Wort *sad´a. Articole / Articles 141 Nomina Geographica Europaea. Bibliographische Sammlung zu europäischen Orts-, Flurund Gewässernamen Se poate deduce de aici că păstrarea arhaismelor la periferia teritoriului lingvistic slav sudic este legată de migrarea din vechile vetre de locuire ale slavilor, la nord de Carpați. În centru, unde cele două curente de așezare s-au întâlnit din nou, au apărut Toate cele trei complexe — pe de o parte, diferitele căi de migrație Neuerungen oder es setzten sich andere slavische Wörter wie etwa *sad´a durch. evidențiate prin răspândirea diferită a numelor slave, în al doilea rând, împrumutarea anumitor hidronime slave în română și, în al treilea rând, arhaismele vocabularului slav de la periferia spațiului lingvistic slav sudic, în opoziție cu inovațiile din centru — pledează pentru faptul că slavii sudici de mai târziu au imigrat în Balcani pe căi diferite. În acest punct amintesc harta 1 a lui J. Zaimov (1967), tipărită mai sus, pe care este schițată migrația triburilor slave în sudul Balcanilor. Cartografierile unor „cuvinte pentru ape” slave selectate, făcute posibile, ca să spunem așa, prin colecționarea numelor slave în fișierul de internet menționat, redau partea nordică a Balcanilor și conturează cele două mari căi de migrație ale triburilor slave: Austria, Ungaria, Slovenia și Croația, pe de o parte, Bucovina, Moldova, Dobrogea, regiunea Dunării inferioare și Bulgaria, pe de altă parte. Scopul acestei contribuții a fost de a atrage atenția, pe baza unor colecții și cartografieri selectate, asupra posibilităților care pot decurge, pentru prelucrarea numelor slave, din numărul mare de nume colectate în fișierul menționat Nomina Geographica Europaea (https://adw-verwaltung.uni-goettingen.de/ortsnamen/images_lightbox.php.). LITERATUR Eilers Wilhelm 1982: Geographische Namengebung in und um Iran. Ein Überblick in Beispielen, München: Verlag der Bayerischen Akademie der Wissenschaften. Frings Theodor 1957: Grundlegung einer Geschichte der deutschen Sprache, 3. Auflage, Halle (Saale): Niemeyer. LVŽ I – Lietuvos vietovardžių žodynas [The Dictionary of Lithuanian Place Names] 1, red. kolegija L. Balode, V. Blažek, G. Blažienė, V. Kardelis, A. Ragauskaitė, S. Temčinas, J. Udolph, Vilnius: Lietuvių kalbos instituto leidykla, 2008. JÜRGEN UDOLPH 142 Acta Linguistica Lithuanica LXXXVI LVŽ II – Lietuvos vietovardžių žodynas [The Dictionary of Lithuanian Place Names] 2, aut. L. Bilkis, G. Blažienė, M. Norkaitienė, A. Ragauskaitė, M. Razmukaitė, D. Sviderskienė, vyr. red. L. Bilkis, Vilnius: Lietuvių kalbos instituto leidykla, 2014. NMPol – Nazwy miejscowe Polski. Historia. Pochodzenie. Zmiany [Place Names of Poland. History. Origin. Changes], vols. 1–15, eds. by K. Rymut, B. Czopek-Kopciuch, Krakków: Instytut Języka Polskiego PAN, 1996–2018. Popović Ivan 1960: Geschichte der serbokroatischen Sprache, Wiesbaden: Otto Harrassowitz. SSNO – Słownik staropolskich nazw osobowych [Dictionary of Old Polish Personal Names], hrsg. von W. Taszycki, Bd. 1–2, Wrocław, Warszawa, Kraków: Zakład Narodowy imienia Ossolińskich, Wydawnictwo Polskiej Akademii Nauk, 1965–1968; Bd. 3–5, Wrocław, Warszawa, Kraków, Gdańsk: Zakład Narodowy imienia Ossolińskich, Wydawnictwo Polskiej Akademii Nauk, 1971–1980; Bd. 6–7, Wrocław, War szawa, Kraków, Gdańsk, Łódź: Zakład Narodowy imienia Ossolińskich, Wydawnictwo Polskiej Akademii Nauk, 1981–1985. Stams Werner 1998: Atlas zur Geschichte und Landeskunde von Sachsen. F. Wirtschaft (Landwirtschaft, Bergbau, Gewerbe, Verkehr). IV. Neueste Zeit (1815–1866, 1867–1918, 1918–1945) 1, Beih. Böden nach Bodenwerten: Bodenwerte der Gemeindeflächen nach den Wertzahlen der Bodenschätzung 1934 bis 1954, hrsg. von der PhilologischHistorischen Klasse der Sächsischen Akademie der Wissenschaften zu Leipzig in Verbindung mit dem Landesvermessungsamt Sachsen, Leipzig: Verlag der Sächsischen Akademie der Wissenschaften. Udolph Jürgen 1979: Studien zu slavischen Gewässernamen und Gewässerbezeichnungen. Ein Beitrag zur Frage nach der Urheimat der Slaven, Heidelberg: Carl Winter Universitätsverlag. Zaimov Jordan 1967: Zaselvane na bălgarskite slavjani na Balkanskija poluostrov [Settlement of Bulgarian Slavs on the Balkan Peninsula], Sofiâ: Bălgarska Akademija na Naukite. Straipsniai / Articles 143 Nomina Geographica Europaea. Bibliographische Sammlung zu europäischen Orts-, Flurund Gewässernamen Nomina Geographica Europaea. Europos vietovardžių, žemėvardžių ir vandenvardžių bibliografinis rinkinys SANTRAUKA Šiame straipsnyje analizuojamas geografinių vardų rinkinys, sudarytas iš maždaug 450 000 vardų, kuris keletą mėnesių yra laisvai prieinamas internete. Rinkinio pavadinimas – Nomina Geographica Europaea. Bibliographische Sammlung zu europäischen Orts-, Flurund Gewässernamen. Jį galima rasti šiuo adresu: https://adw-verwaltung.uni-goettingen.de/ ortsnames/images_lightbox.php. Straipsnyje pateikiamas detalesnis šio rinkinio aprašymas. Išsamiau aprašoma jo kilmė, sudarymo principai ir struktūra. Taip pat pabrėžiama, kad naudojimasis rinkiniu yra visiškai nemokamas, o prieiga atvira visiems suinteresuotiems asmenims. Antroje straipsnio dalyje pateikiamas slavų genčių migracijos į Balkanus pavyzdys arată cum poate fi utilizată această colecție împreună cu volumul mare de date al acesteia – informațiile acumulate în colecția de denumiri geografice permit întocmirea unor hărți importante pentru soluționarea problemei rutelor migrației triburilor slave spre sud. Predat la 5 noiembrie 2021. JÜRGEN UDOLPH Centrul pentru cercetarea numelor – Göttingen / Rosdorf, Steinbreite 9, D-37124 Rosdorf bei Göttingen Akademie der Wissenschaften zu Göttingen Unitatea de lucru Toponime între Rin și Elba – Onomastică în spațiul european Robert-Koch-Str. 29, D-48149 Münster [email protected]