Terminology Work, Terminology Management, Terminography – Potato, Patato or Not Exactly?

doi.org/10.35321/term31-04 Activitatea terminologică, managementul terminologiei, terminografia – cartof, „patato” sau nu chiar? Munca terminologică, gestionarea termenilor și terminografia – același lucru sau nu chiar? IGOR KUDASHEV Universitatea din Tampere, Facultatea de Științe ale Tehnologiei Informației și Comunicării ID ORCID: https://orcid.org/0000-0001-8147-8150 R E Z U M A T Această lucrare se concentrează asupra definițiilor a trei concepte generale din domeniul terminologiei, care sunt uneori considerate identice, alteori parțial suprapuse, iar alteori diferite – munca terminologică, gestionarea terminologiei și terminografia. Ca material de cercetare folosesc cele mai recente ediții ale standardelor ISO privind activitatea terminologică, politicile terminologice și produsele terminologice, precum și cele mai ample două manuale de terminologie și management al terminologiei. Metodologia include analiza textuală, analiza conceptelor și analiza semantică. Partea referențială este urmată de o secțiune analitică, după care se stabilește un set de principii pentru redefinirea conceptelor și se formulează propuneri preliminare privind modul în care acestea ar putea fi redefinite. CUVINTE-CHEIE: muncă terminologică, gestionarea terminologiei, terminografie, studii de terminologie, știința terminologiei, definiție. R E Z U M A T Acest articol se concentrează asupra definițiilor a trei concepte largi din terminologie — „activitate terminologică”, „gestionarea terminologiei” și „terminografie” — care sunt considerate uneori identice, alteori parțial suprapuse, iar alteori diferite. Ca material de cercetare sunt utilizate cele mai recente ediții ale standardelor ISO privind activitatea terminologică, politicile terminologice și produsele terminologice, precum și cele mai ample două manuale de terminologie și gestionare a terminologiei. Metodologia cuprinde analiza textuală, analiza conceptelor și analiza semantică. După părțile teoretică și analitică, este prezentat un set de principii pentru redefinirea conceptelor și sunt formulate propuneri preliminare privind modul în care acestea ar putea fi definite altfel. CUVINTE-CHEIE: activitate terminologică, gestionarea terminologiei, terminografie, cercetare terminologică, știința terminologiei, definiție. Terminologija | 2024 | 31 75 1. INTRODUCERE Se știe că cele mai generale concepte sunt cel mai dificil de definit și, totuși, este important să fie definite, astfel încât să nu devină înșelătoare. În această lucrare, mă concentrez asupra definițiilor a trei concepte largi, care sunt considerate uneori identice, alteori parțial suprapuse, iar alteori diferite — activitate terminologică, gestionarea terminologiei și terminografie. Întrucât definițiile conceptelor specializate se bazează, de regulă, pe alte concepte specifice, va trebui să abordez și definițiile mai multor concepte conexe, precum știința terminologiei, studiile terminologice, activitatea terminologică, resursa de referință terminologică și instrumentul terminologic. O prezentare generală utilă a utilizării și interpretărilor termenilor activitate terminologică, gestionarea terminologiei și terminografie în literatura de specialitate privind terminologia se găsește, de exemplu, în articolul Anitei Nuopponen (2018: 7–8). La finalul prezentării, ea formulează următoarea concluzie: „În literatura terminologică, diferitele tipuri de activitate terminologică sunt descrise în moduri destul de diferite. Există numeroși termeni sinonimi și cazuri de polisemie” (Nuopponen 2018: 8). Totuși, articolul lui Nuopponen se concentrează în principal asupra clasificării diferitelor tipuri de activitate terminologică, astfel că autoarea nu dezvoltă mai departe intenția sau definițiile celor trei concepte. Articolul lui Nuopponen s-a bazat, de asemenea, pe edițiile acum depășite ale standardelor ISO. În prezentarea actualizată a stadiului actual al cercetării, mă concentrez în special asupra celor mai recente ediții ale standardelor ISO esențiale privind activitatea terminologică, și anume „Activitate terminologică și știința terminologiei – Vocabular” (ISO 1087:2019) și „Activitate terminologică – Principii și metode” (ISO 704:2022). Voi analiza și standarde conexe, precum „Activitatea terminologică în sprijinul comunicării multilingve” (ISO 12616-1:2021), „Politici terminologice – Elaborare și implementare” (ISO 29383:2020) și „Produse și servicii terminologice” (ISO 22128:2008). A doua parte importantă a materialului meu o constituie cele mai ample două manuale de terminologie și gestionare a terminologiei — „Handbook of Terminology Management” (HTM) și „Handbook of Terminology” (HOT). După analiza acestor surse, voi evidenția problemele din definiții pe care le consider problematice, voi examina conceptele din perspectiva caracteristicilor lor esențiale și secundare și voi stabili un set de principii menite să delimiteze și să definească mai clar aceste concepte 76 Igor Kudashev Terminology Work, Terminology Management, Terminography – Potato, Patato or Not Exactly? și utilizarea termenilor corespunzători și formulez o propunere provizorie pentru redefinirea conceptelor. Metodologia include analiza textuală, analiza conceptelor și analiza semantică de bază. 2. DEFINIȚII ALE ACTIVITĂȚII TERMINOLOGICE, MANAGEMENTULUI TERMINOLOGIC, TERMINOGRAFIEI ȘI CONCEPTELOR CONEXE ÎN STANDARDELE ISO Este imposibil să analizăm toate cele 80 de standarde emise de comitetul tehnic ISO 37 („Limba și terminologia”) în limitele acestui articol, dar acest lucru nici nu este necesar, din două motive. În primul rând, nu toate aceste standarde sunt relevante pentru discutarea definițiilor conceptelor selectate și, în al doilea rând, majoritatea acestor standarde adoptă definițiile din standardele esențiale „Activitate terminologică și știința terminologiei – Vocabular” (ISO 1087:2019) și „Activitate terminologică – Principii și metode” (ISO 704:2022). Voi începe prin examinarea acestor două standarde. 2.1. Definiții în standardele ISO esențiale privind activitatea terminologică În standardul esențial ISO 1087:2019 „Activitate terminologică și știința terminologiei – Vocabular”, știința terminologiei este considerată sinonimă cu studiile terminologice, iar ambele sunt definite drept „știința care studiază terminologiile, aspectele activității terminologice, resursele terminologice rezultate și datele terminologice” (ISO 1087:2019: 2). Activitatea terminologică, la rândul său, este considerată sinonimă cu managementul terminologic, ambele fiind definite drept „activitate care se ocupă cu colectarea, descrierea, prelucrarea și prezentarea sistematică a conceptelor și a desemnărilor acestora”. O notă la articol precizează că „activitatea terminologică urmărește adesea crearea și menținerea resurselor terminologice” (ISO 1087:2019: 13). O altă notă afirmă că activitatea terminologică urmărește adesea planificarea terminologică și poate implica armonizarea conceptelor, armonizarea termenilor și formarea termenilor. Sistemul de management terminologic este definit ca „instrument software cu o structură de metadate concepută special pentru colectarea, întreținerea și accesarea datelor terminologice”. Terminografia este definită în acest standard ca „activitate terminologică care vizează crearea și întreținerea resurselor terminologice” (ISO 1087:2019: 13). Întrucât definițiile menționate mai sus fac trimitere la câteva alte concepte centrale, trebuie consultate și definițiile acestora. Resursa terminologică este considerată sinonimă cu colecția de date terminologice și Terminologija | 2024 | 31 77 este definită drept „colecție de articole terminologice” (ISO 1087:2019: 15). Articolul terminologic este o „colecție de date terminologice referitoare la un singur concept” (ISO 1087:2019: 14). Datele terminologice sunt „date referitoare la concepte și la desemnările acestora” (ISO 1087:2019: 14). ISO 704:2022 „Activitate terminologică – Principii și metode” introduce conceptul de activitate terminologică ad hoc, în care accentul se pune pe modul în care terminologia este utilizată în practică (ISO 704:2022: 45). Activitatea terminologică ad hoc este implicit opusă activității terminologice sistematice, în care accentul se pune pe relațiile dintre concepte și pe sistemele de concepte. Cititorii sunt îndrumați către ISO 12616-1:2021 „Activitate terminologică în sprijinul comunicării multilingve” pentru mai multe informații despre acest subiect. Într-adevăr, ISO 12616-1 precizează în Nota 3 la definiția activității terminologice că activitatea terminologică poate fi desfășurată în mod sistematic sau ad hoc (ISO 12616-1:2021: 3). Există și un tabel (a se vedea Tabelul 1) care pune în paralel câteva dintre diferențele esențiale dintre activitatea terminologică sistematică și cea ad hoc (ISO 12616-1:2021: 3). Tabelul 1. Principalele diferențe dintre activitatea terminologică sistematică și cea ad hoc, conform ISO 12616-1:2021 SISTEMATICĂ AD HOC Accent Clasificarea conceptelor dintr-un domeniu tematic Soluționarea problemelor terminologice care apar în situații specifice, de exemplu într-un proiect de traducere Nivel lingvistic Doar desemnări Desemnări și alte elemente textuale Abordare principală Onomasiologică Semasiologică Punct de plecare Un domeniu de specialitate Un text într-o limbă-sursă Rezultat Intrări conceptuale mai mult sau mai puțin conectate într-un sistem mai amplu Intrări individuale Destul de interesant, managementul terminologiei nu este menționat nici măcar o dată în ISO 704:2022, deși, potrivit ISO 1087:2019, este considerat sinonim pentru activitatea terminologică, iar ISO 704:2022 este un standard mai recent. Terminografia este menționată o singură dată – este definită contextual drept „crearea și întreținerea resurselor terminologice, în principal în medii tipărite și electronice” (ISO 704:2022: vi). În ISO 12616-1:2021, termenii activitate terminologică și managementul terminologiei (și, într-o anumită măsură, terminografia) sunt folosiți oarecum interschimbabil în cuprins și în text. 78 Igor Kudashev Terminology Work, Terminology Management, Terminography – Potato, Patato or Not Exactly? 2.2. Definiții în standardul ISO privind politicile terminologice Deoarece standardele ISO TC-37 sunt elaborate în cadrul mai multor comitete, iar ciclurile lor de viață variază, unele definiții relevante rămân nesincronizate cu standardele fundamentale cel puțin pentru o anumită perioadă, ceea ce le transformă într-un material de cercetare interesant și valoros. De exemplu, în standardul ISO 29383:2020 („Politici terminologice – Elaborare și implementare”), activitatea terminologică, managementul terminologic și terminografia sunt definite și comentate într-un mod ușor diferit față de standardele ISO menționate mai sus. Nota la intrarea 3.14 precizează că activitatea terminologică include extragerea termenilor, armonizarea conceptelor, armonizarea termenilor și terminografia (ISO 29383:2020: 3), astfel că terminografia este considerată o parte a activității terminologice, și nu un tip al acesteia. Managementul terminologic, la rândul său, nu mai este un sinonim al activității terminologice, ci este definit ca metode de colectare, întreținere și accesare a datelor terminologice (ISO 29383:2020: 3). În același timp, acest standard ISO introduce o juxtapunere interesantă și utilă între utilizatorii terminologiei și managerii terminologiei. Utilizatorii terminologiei includ dezvoltatori de resurse și documentație, traducători, juriști, personal de marketing și alte persoane; în calitate de părți interesate în activitățile de planificare terminologică, aceștia sunt interesați în principal de căutarea și utilizarea termenilor și a datelor terminologice (ISO 29383:2020: 15–16). Managerii terminologiei sunt terminologi și procesatori de informații responsabili de dezvoltarea și întreținerea bazelor de date și a altor resurse terminologice; ei se ocupă de implementarea politicilor terminologice sub forma resurselor terminologice, în primul rând a bazelor de date terminologice. Această juxtapunere poate fi utilă pentru a identifica sensuri suplimentare ale acestor termeni, în funcție de tipul activităților terminologice, și astfel pentru a rafina definițiile activității terminologice și managementului terminologic. 2.3. Definiții în standardul ISO privind produsele și serviciile terminologice Având în vedere diversele perspective care contribuie la o mai bună înțelegere a relațiilor dintre activitatea terminologică, managementul terminologic și terminografia, este util să examinăm tipurile de produse și servicii terminologice rezultate din diverse tipuri de activități terminologice. Standardul ISO 22128:2008 „Produse și servicii terminologice – Prezentare generală și îndrumări” oferă o clasificare detaliată a Terminologija | 2024 | 31 79 such products and services. This standard was last reviewed and confirmed in 2020, therefore the 2008 edition remains current. Este interesant de remarcat că termenii activitate terminologică și management terminologic nu sunt menționați deloc în acest standard, în timp ce o căutare cu caracter wildcard după „terminograph*” returnează 45 de rezultate. ISO 22128:2008 introduce două concepte centrale: produs terminologic și serviciu terminologic: 3.13 produs terminologic produs care sprijină utilizarea limbajului specializat sau domeniul terminologiei NOTĂ Produsele care sprijină utilizarea limbajului specializat se referă la dicționare, baze de date și alte produse destinate diseminării terminologiei de specialitate, în timp ce produsele care sprijină domeniul terminologiei se referă la reviste, manuale de instruire, instrumente etc. 3.14 serviciu terminologic serviciu care implică producerea și/sau diseminarea terminologiei ori a produselor terminografice sau sprijină educația în domeniul terminologiei (ISO 22128:2008: 3). Potrivit acestui standard, produsele terminologice se împart în patru categorii: produse terminografice; documente terminologice; produse educaționale; instrumente terminologice (ISO 22128:2008: 3). Produsul terminografic este definit ca „produs terminologic constând dintr-un set de desemnări și informații terminologice și/sau lingvistice destinate să sprijine utilizarea limbajului specializat” (ISO 22128:2008: 2). Potrivit standardului, această categorie reprezintă cel mai mare set de produse și constituie nucleul produselor terminologice realizate de terminologi. Categoria include, de exemplu, terminologii tipărite și electronice, baze de date terminologice, terminologii sistematice pentru gestionarea informațiilor, liste terminologice etc. (ISO 22128:2008: 4). Din câte putem constata, definiția produselor terminografice implică faptul că acestea sunt produse de referință de tip dicționar, cu „partea stângă” (o listă de desemnări terminologice) și „partea dreaptă”, adică unele informații terminologice și/sau lingvistice asociate acestora. Terminologiile sistematice și bazele de date terminologice sunt considerate un singur tip posibil, printre altele (deși lista produselor terminografice din ISO 22128:2008 se bazează pe mai multe criterii de clasificare, astfel încât tipurile de produse terminografice nu se exclud reciproc). Caracteristica principală 80 Igor Kudashev Terminology Work, Terminology Management, Terminography – Potato, Patato or Not Exactly? caracteristica terminologiilor sistematice, conform standardului, este că acestea sunt colecții de fișe terminologice organizate sistematic, pe clase sau în sisteme de concepte (ISO 22128:2008: 8). Terminologiile sistematice includ diverse tipuri de produse, precum nomenclaturi, taxonomii, tezaure și ontologii (ISO 22128:2008: 8). O altă categorie de produse terminologice, documentele terminologice, include orice documente care tratează probleme și întrebări de terminologie. Fișele terminografice nu constituie cea mai mare parte a conținutului documentului, deși acesta poate include terminologii încorporate. Această categorie de produse terminologice include reviste de terminologie, bibliografii sau cataloage de terminologie, documente terminologice prescriptive și documente de politică terminologică (ISO 22128:2008: 11). Produsele educaționale includ orice produs elaborat pentru predare într-o instituție de învățământ formală sau pentru instruire mai puțin formală în contextul dezvoltării profesionale. Această categorie include orice produs sau document utilizat pentru a „preda terminologia, a forma terminologi sau a promova profesia terminologiei” (ISO 22128:2008: 12). Conform standardului, această categorie de produse include, de exemplu, manuale de terminologie, cursuri de terminologie, seminare de terminologie și tutoriale de terminologie. Ultimul grup de produse terminologice, conform standardului ISO 22128:2008, include instrumente terminologice – aplicații informatice care îi ajută pe terminologi la producerea și furnizarea produselor și serviciilor terminologice. Un produs livrabil poate fi dezvoltat ca instrument autonom, în combinație cu alte instrumente într-un sistem integrat sau poate fi adaptat și personalizat pornind de la aplicații existente. Această categorie include: sisteme de gestionare a terminologiei, instrumente pentru extragerea, căutarea, compararea, publicarea, adnotarea, conversia, indexarea, transmiterea, înlocuirea, verificarea și alinierea termenilor, precum și instrumente statistice terminologice, instrumente pentru fluxurile de lucru terminologice, instrumente terminologice pentru localizare și instrumente de concordanță terminologică (ISO 22128:2008: 13). După cum se poate observa, gama instrumentelor terminologice este destul de largă și nu se limitează doar la bazele de date terminologice și la sistemele de gestionare a terminologiei. Serviciile terminologice se împart, la rândul lor, în următoarele categorii: servicii de consultanță terminologică, servicii de gestionare a terminologiei, servicii de pregătire și furnizare a resurselor terminografice, servicii de dezvoltare a instrumentelor, servicii de referință și informare, servicii educaționale și servicii de certificare (ISO 22128:2008: 16). Terminologija | 2024 | 31 81 Concluzia pe care o putem trage după examinarea standardului ISO 22128:2008 este că activitatea/gestionarea terminologică, astfel cum este definită în ISO 1087:2019, poate fi asociată doar cu o mică parte din întregul spectru de produse și servicii terminologice. Un grup de publicații care lipsește din standardul ISO 22128:2008 îl constituie publicațiile academice despre terminologie, precum tezele, monografiile și actele conferințelor. Acestea se situează undeva între documentele terminologice și produsele educaționale. O altă posibilitate ar fi să le considerăm „metaproduse” terminologice, care nu sunt propriu-zis produse sau servicii, ci promovează știința terminologiei și activitățile terminologice în general. Un plus clar al standardului ISO 22128:2008 este, de asemenea, conceptul de produs terminografic, a cărui definiție este foarte apropiată de cea a unei resurse terminologice de referință. 3. DEFINIȚII ÎN MANUALE DESPRE TERMINOLOGIE ȘI GESTIONAREA TERMINOLOGIEI În această secțiune, voi examina definițiile explicite și contextuale ale conceptelor de interes din cele mai ample două manuale despre terminologie și gestionarea terminologiei publicate de John Benjamins Publishing Company: „Handbook of Terminology Management” și „Handbook of Terminology”. Ambele manuale sunt colecții de articole despre diverse aspecte ale activității terminologice și ale gestionării terminologiei, scrise de cercetători și experți de seamă în domeniul terminologiei. 3.1. Definiții în „Handbook of Terminology Management” (1997) Editorii „Handbook of Terminology Management” (HTM) menționează mai multe motive pentru care au ales termenul management terminologic în locul termenilor activitate terminologică și terminografie. În primul rând, îl consideră singurul termen candidat care cuprinde pe deplin gama largă de activități terminologice tratate în Handbook. În al doilea rând, termenii terminografie și activitate terminologică sunt, în opinia lor, prea restrânși sau nu sunt acceptați în mod universal, mai ales de vorbitorii nativi și de cei care folosesc în mod obișnuit limba engleză. În al treilea rând, managementul terminologic constituie un concept paralel cu managementul informației. Handbook menționează, de asemenea, elementele de date (unități de date discrete, identificabile și regăsibile) ca element central al managementului terminologic (HTM: 2). 82 Igor Kudashev Terminology Work, Terminology Management, Terminography – Potato, Patato or Not Exactly? În Handbook, managementul terminologic este definit într-un sens foarte larg drept „orice manipulare deliberată a informațiilor terminologice” (HTM: 1). Potrivit Handbook, acest concept foarte general cuprinde: managementul terminologic practic, așa cum a fost realizat de specialiștii din domeniu pentru a răspunde nevoii lor de limbaj precis și lipsit de ambiguități, atât sub forma conceptelor pe care le creează și prin care gândesc, cât și a termenilor corespunzători pe care îi folosesc pentru a comunica între ei; înregistrarea sistematică a acestor informații și prezentarea lor sub formă de dicționare, colecții de terminologie și baze de date terminologice; și regăsirea ad-hoc a acestor informații în scopul traducerii și interpretării, al producerii de texte ca funcție a comunicării tehnice și al managementului informației (HTM: 2). 3.2. Definiții în „Handbook of Terminology” (2015) Mai recentul „Handbook of Terminology” (HOT) abordează o gamă largă de subiecte legate de terminologie. Deși cuvântul „management” nu apare în titlul cărții, el este menționat între paranteze în nota de prezentare de pe pagina de titlu: „Handbook of Terminology <...> își propune să disemineze cunoștințe despre terminologie (management terminologic) și să ofere acces facil la o gamă largă de subiecte, tradiții, bune practici și metode <...>”. Combinația de cuvinte management terminologic apare de 290 de ori în Handbook, în timp ce căutarea după activitate terminologică returnează 192 de rezultate, iar cea după terminografie, 32. Aceste rezultate sunt doar orientative, deoarece unele rezultate provin din referințe, cuvinte-cheie, antete, termeni de index și părți ale unor termeni mai lungi, precum sistem de management terminologic sau proiect de management terminologic. Spre deosebire de alcătuitorii „HTM”, editorii „HOT” nu oferă în prefață definiții explicite și stricte pentru activitate terminologică, management terminologic sau terminografie. Autorii a două articole (Steurs, De Wachter & De Malsche 2015: 222; Karsch 2015: 291–292) acceptă definiția din standardul ISO 1087 pentru activitate terminologică: „activitate care se ocupă cu colectarea, descrierea, prelucrarea și prezentarea sistematică a conceptelor și a desemnărilor acestora”. Există, de asemenea, o explicație asemănătoare unei definiții pentru ceea ce înseamnă „managementul terminologiei”: „Managementul terminologiei (ca element al managementului cunoașterii) face parte din activitatea terminologică și se ocupă cu captarea, prelucrarea, actualizarea și pregătirea datelor terminologice” (Steurs, De Wachter & De Malsche 2015: 224). Terminologija | 2024 | 31 83 Alte definiții și explicații sunt în principal contextuale. Am parcurs manual toate ocurențele combinațiilor de cuvinte terminology work, terminology management and terminograph* (ultimul cuvânt cu un wildcard, pentru a surprinde și forme precum terminographical sau terminographer) și am explorat contextul. Aș dori să prezint câteva definiții contextuale relevante pentru studiu. Activitatea terminologică implică colectarea, analiza și distribuirea termenilor (Faber 2015: 14). Activitatea terminologică se ocupă de clarificarea conceptelor și de desemnările lingvistice utilizate pentru a reprezenta conceptele în comunicare (Madsen & Thomsen 2015: 250). Rigoarea și caracterul sistematic al abordării activității terminologice cresc de la descriptiv la normativ. <...> Activitatea terminologică prescriptivă, adesea mai sistematică prin natura sa, conduce la produse terminologice care pot fi utilizate de numeroase categorii de public, în diverse scopuri și pe o perioadă îndelungată, fără să necesite multă întreținere. Potrivit lui Cabré Castellví (Cabré Castellví 1999: 222), numai terminologii ar trebui să desfășoare acest tip de activitate. În plus, produsul muncii lor trebuie să reflecte înțelegerea și cunoștințele expertului în domeniu (Karsch 2015: 294). Unii cercetători susțin că aceasta (abordarea onomasiologică – I.K.) este rareori adoptată în practica terminografiei (un termen folosit frecvent pentru managementul terminologic) (Warburton 2015: 362). Termenul terminograf este uneori folosit pentru a-l desemna pe terminolog atunci când accentul cade pe activitatea practică de dezvoltare a bazelor de termeni (terminografie), în paralel cu lexicograful, care alcătuiește dicționare (lexicografie) (Warburton 2015: 374). În linii mari, „terminografia” este un termen atribuit primului sens al terminologiei enumerat la începutul acestei secțiuni și cuprinde practici, activități, metode și cunoștințe practice legate de colectarea și descrierea termenilor, compilarea lexiconurilor terminologice, stabilirea sistemelor de concepte sau a ontologiilor, elaborarea tezaurelor etc., care constituie un aspect important al terminologiei (Kageura 2015: 56). 4. DEFINIȚIA TERMINOGRAFIEI ÎN LITERATURA DE LEXICOGRAFIE O discuție despre diversele sensuri ale termenului terminography ar fi incompletă fără a aborda relația acestuia cu termenul specialised lexicography. În 1975, standardul ISO 1087 a introdus termenul terminography ca înlocuitor al termenului terminological lexicography, consolidând astfel diferențierea dintre lexicografie și terminografie (Fuertes-Olivera, Tarp 2014: 27). Noul termen a fost creat prin analogie cu lexicologia: lexicography:: 84 Igor Kudashev Terminology Work, Terminology Management, Terminography – Potato, Patato or Not Exactly? terminologie: terminografie, însă scopul principal al acestui termen era să sublinieze că lexicografia ar trebui să se ocupe numai de descrierea vocabularului general, în timp ce terminologia specializată ar trebui să fie abordată de o altă disciplină (Burkhanov 1998: 240). Acest lucru a dus și la o „căutare frenetică a diferențelor, poate în efortul de a prezenta terminografia drept ceva cu adevărat unic” (Bergenholtz, Kaufmann 1997: 93). Diferențele menite să opună terminografia lexicografiei au fost discutate și respinse în numeroase publicații ale cercetătorilor care studiază lexicografia specializată (Fuentes-Olivera, Tarp 2014: 27). În pofida acestui fapt, opoziția fermă persistă, mulți cercetători menținându-și pozițiile și părând că nu sunt dispuși să continue dezbaterea (vezi, de exemplu, Kageura 2015: 57–58). Pentru această cercetare, este suficient să recunoaștem că o interpretare a termenului terminography îl echivalează cu lexicografia specializată, care poate fi definită drept „un ansamblu de activități legate de conceperea, compilarea, utilizarea și evaluarea dicționarelor specializate” (Hartmann, James 1998: 129; vezi și Fuertes-Olivera, Tarp 2014: 7). 5. SEMANTICA CUVINTELOR „MUNCĂ” ȘI „GESTIONARE” Înainte de a discuta mai departe definițiile conceptelor muncă terminologică și management terminologic, este util să consultăm definițiile de dicționar ale conceptelor generale supraordonate din limbajul comun — muncă și a gestiona (gestionare) — din Merriam-Webster Dictionary (MW), care se prezintă drept „cel mai de încredere dicționar din America”. Definițiile verbelor corespunzătoare sunt mai informative decât cele ale substantivelor. Întrucât definițiile sunt destul de ample, cititorii sunt îndemnați să le consulte online. În definițiile lui muncă, important este faptul că aceasta reprezintă o activitate orientată spre un scop, repetată și susținută. Din definițiile lui a gestiona putem desprinde următoarele caracteristici semantice: un anumit grad de abilitate, modificarea în vederea unui scop (de exemplu, rearanjarea) și încercarea de a ține în frâu și de a folosi ceva sălbatic și puternic. 6. OBSERVAȚII ȘI PROBLEME În această secțiune, îmi voi prezenta observațiile și voi atrage atenția asupra unor probleme pe care le-am remarcat în definițiile conceptelor muncă terminologică, management terminologic și terminografie. Prima observație este că aceste concepte centrale nu sunt întotdeauna însoțite de definiții explicite și stricte în standardele și Terminologija | 2024 | 31 85 manualele de terminologie (management terminologic). A doua observație este că definițiile variază foarte mult, chiar și în standardele ISO din domeniul terminologiei, despre care se presupune că sunt armonizate cu standardele de referință în privința definițiilor conceptelor centrale. Într-o anumită măsură, acest lucru se poate explica prin ciclurile de viață diferite ale diverselor standarde, dar nu în toate cazurile. În același timp, variația definițiilor nu este întotdeauna un lucru rău, mai ales dacă standardele descriu tipuri diferite de activități terminologice. Unele definiții sunt prea largi și acoperă orice fel de activități care implică terminologia, precum „orice manipulare deliberată a informațiilor terminologice” (HTM: 1). În plus, cuvântul manipulare poartă conotații negative, provenite dintr-unul dintre sensurile sale — „a schimba prin mijloace iscusite sau incorecte, în folosul propriului scop” (MW). Pe de altă parte, conceptele sunt uneori restrânse în mod deliberat în scopuri specifice, fără ca acest lucru să fie precizat explicit. De exemplu, standardul ISO 704:2022 descrie în principal metodologia muncii terminologice normative utilizate în standardizare și armonizare, aspect reflectat în definițiile conceptelor centrale, în timp ce realitatea din lumea proceselor de afaceri sau din industria traducerii și localizării este diferită, cf.: „După peste 50 de ani de activitate, ISO/TC 37 a publicat 40 de standarde și se află în curs de elaborare a încă 15, însă niciunul nu abordează în mod specific modul de abordare a terminologiei în scopuri comerciale” (Warburton 2015: 362). În standardele ISO, munca terminologică este definită ca sistematică și orientată spre concepte, însă munca terminologică ad hoc, care ar trebui să fie tot un tip de muncă terminologică, nu îndeplinește aceste criterii. ISO 704:2022 ignoră nu doar munca terminologică ad hoc (determinată de text, semasiologică), ci și multe alte tipuri de activități terminologice care generează spectrul larg de produse și servicii terminologice descrise în standardul ISO 22128:2008. La rândul său, acest din urmă standard nu acoperă (cel puțin în mod explicit) o gamă largă de publicații academice legate de terminologie (teze, monografii, volume de lucrări etc.). Din cauza caracterului pragmatic al ISO, standardele sale tind, în general, să se concentreze doar asupra activităților terminologice practice și să ignore cercetarea academică/teoretică și tipurile de activități terminologice care nu conduc la un produs sau serviciu concret. La rândul său, lumea academică este adesea criticată pentru că trăiește într-un turn de fildeș și interacționează prea puțin cu mediul comercial, cf.: „Managementul terminologic continuă să fie perceput ca o preocupare academică” (Warburton 2015: 363). 86 Igor Kudashev Terminology Work, Terminology Management, Terminography – Potato, Patato or Not Exactly? Toate acestea ne conduc la o problemă mai amplă: manualele de terminologie (management terminologic) sunt colecții de articole scrise de zeci de autori, din perspective diverse. În sine, acest lucru nu este nimic rău, însă în prezent pare să nu existe o teorie generală coerentă a managementului terminologic. Acest lucru duce la situații în care definițiile sunt prea înguste și potențial inaplicabile altor tipuri de activitate/management terminologic, dar autorii uită, intenționat sau nu, să indice „spațiul de nume” (domeniul de aplicare) corespunzător definițiilor lor. Între timp, potrivit uneia dintre regulile activității terminologice, asemenea definiții specifice trebuie însoțite de note precum „în acest glosar/domeniu”, „în scopurile <...>” etc. (cf. Sanastotyön käsikirja 1989: 64–65). Relațiile dintre conceptele centrale diferă mult în funcție de punctul de vedere. Destul de des, ele reflectă jocuri de putere. Este activitatea terminologică, de exemplu, doar o parte a unui proiect de dicționar, guvernat de regulile lexicografiei specializate/lexicografiei terminologice, sau este terminografia doar un tip (sau o parte) a activității terminologice, care consemnează rezultatele acesteia sub forma unui dicționar? Analiza conceptelor sau extragerea termenilor sunt activități de sine stătătoare ori doar o parte a procesului de compilare a glosarului/activității terminologice? Influența excesivă a unei anumite limbi (de regulă, engleza americană), a unor regiuni geografice specifice (de regulă, SUA și Occidentul în general) sau a unor organizații anume (de exemplu, centre de terminologie tehnică și de standardizare) asupra conceptelor și termenilor constituie, de asemenea, o problemă. Este greu de dorit ca vorbitorii nativi de engleză să respingă candidați la statutul de termen în contexte în care „engleza internațională” ar fi o opțiune mai echitabilă. În același timp, desigur, regulile limbii engleze și uzul general al limbii ar trebui respectate în procesul de formare a termenilor sau de selectare a candidaților la statutul de termen. 7. UN SET DE PRINCIPII PENTRU REDEFINIREA CONCEPTELOR În această secțiune, voi încerca să formulez un set de principii de care trebuie să se țină seama la redefinirea conceptelor de activitate terminologică, management terminologic, terminografie, precum și a conceptelor conexe. 1. Diverse teorii pot fi eficace într-un caz și ineficace în altele. Nicio teorie, metodologie, model de date etc. nu ar trebui declarată singura opțiune corectă pentru desfășurarea activității/managementului terminologic. Terminologija | 2024 | 31 87 2. Definițiile ar trebui să țină seama de diferitele etape și de actorii implicați în activitățile terminologice: producerea conținutului, gestionarea conținutului și regăsirea conținutului. 3. Ar trebui să se facă distincția între cercetarea teoretică și activitățile terminologice practice. Activitatea/managementul se referă mai degrabă la activități practice, orientate în primul rând spre îmbunătățirea comunicării în limbajele specializate, în timp ce studiile/cercetarea terminologică cuprind diverse tipuri de activități, al căror scop este, printre altele, să ofere îndrumări pentru activitățile terminologice practice. Studiile terminologice nu sunt un sinonim prea potrivit pentru știința terminologiei, deoarece îi pot diminua statutul. Întrucât activitatea/managementul terminologic ar trebui distinse cel puțin de studiile/cercetarea terminologică, este nevoie de un concept mai larg care să le cuprindă pe amândouă, de exemplu activitate terminologică. 4. Ar trebui evitată abordarea „ori-ori”, bazată pe jocuri de putere, și înlocuită cu o abordare interdisciplinară și holistică. De exemplu, terminografia ar trebui considerată o disciplină interdisciplinară, care se suprapune parțial cu (sau își are rădăcinile în) știința terminologiei, lexicografie și alte câteva discipline, pe de o parte, și un tip de activitate terminologică, pe de altă parte. 5. După cum afirmă Myking (2007: 281), dihotomiile „sunt importante deoarece permit identificarea obiectului de studiu, precum și a principiilor teoretice și metodologice. Prețul plătit este însă (supra)simplificarea”. În multe cazuri, abordarea prototipică și multifacetică poate fi mai rodnică (cf. Nuopponen 2018: 8). De exemplu, activitatea terminologică (pe deplin) sistematică și căutările individuale de informații terminologice pot fi privite ca cele două extreme, în timp ce activitatea terminologică efectivă se situează undeva între ele (cf. Karsch 2015: 294; Kudashev 2020: 202). Activitatea pe deplin sistematică ar însemna că toate conceptele și desemnările unui anumit domeniu sunt incluse și definite sistematic cu ajutorul analizei conceptelor și al altor bune practici fundamentate teoretic. Ea ar trebui să implice experți de seamă în domeniu și terminologi profesioniști (cf. Karsch 2015: 294 de mai sus). Cealaltă extremă este o investigație terminologică individuală, menită să ofere o soluție rapidă la o problemă terminologică imediată. Majorității covârșitoare a activităților terminologice îi lipsesc multe dintre caracteristicile „activității terminologice pe deplin sistematice”, dar, în același timp, acestea sunt mai complexe decât simplele căutări de termeni individuali. Abordarea prototipică poate duce, de asemenea, la definiții mai prudente și mai ambigue decât cele prescrise de metodologia clasică a activității terminologice (de exemplu, prin expresii precum în cea mai mare parte, în principal, predominant și adesea). 88 Igor Kudashev Terminology Work, Terminology Management, Terminography – Potato, Patato or Not Exactly? 6. Deoarece activitățile terminologice au un scop bine definit, scopul urmărit constituie adesea un candidat potrivit pentru o caracteristică esențială a definițiilor acestora („orientate spre”, „cu accentul pe”, „destinate să”). Totuși, activitățile terminologice nu se încheie neapărat cu produse (finite, tangibile, publicabile); ele nu ar trebui definite exclusiv prin produsele terminologice la care „conduc”. În același timp, „după roadele lor îi veți cunoaște”, astfel că lista produselor și serviciilor terminologice contribuie la delimitarea și definirea diverselor tipuri de activități terminologice. 7. Terminology work/management pot fi activități de tip proiect, care se încheie cu crearea unui produs sau serviciu concret, ori pot fi procese continue. Terminology work/management ar trebui privite în primul rând ca procese continue, deoarece work și management presupun eforturi continue. Etapele de planificare și de urmărire ulterioară ar trebui, de asemenea, să fie considerate părți ale terminology work/management. 8. Obiectele terminology work și ale terminology management (ca tip de activitate terminologică) sunt denumirile LSP și conceptele speciale de domeniu subiacente, precum și sistemele de concepte. Scopul principal al activității/managementului terminologic este îmbunătățirea comunicării LSP prin realizarea diverselor produse și servicii terminologice. Terminography, la rândul său, privește exclusiv terminology reference resources – colecții de articole alcătuite din denumiri LSP și descrieri terminologice ale acestora, organizate astfel încât regăsirea lor să fie mai rapidă. În opinia mea, terminology reference resource este un termen mai transparent și mai exact decât terminology resource (ISO 1087:2019) sau terminographical product (ISO 22128:2008). Terminology resource pare să se poată referi la aproape orice sursă de informații terminologice, nu doar la un produs de tip dicționar (cf. unul dintre sensurile cuvântului „resource” din MW: „o sursă de informații sau de expertiză”). Terminographical product (așa cum este definit în ISO 22128:2008) ar fi fost un candidat potrivit pentru un termen dacă ar fi existat un consens cu privire la ce este terminografia. Dacă sensul terminografiei este restrâns la o componentă tehnică a activității terminologice sistematice, orientate spre concepte (ca în majoritatea standardelor ISO), atunci și terminographical product devine prea îngust și specific. Reference resource este, la rândul său, un concept generic convenabil pentru orice lucrare de tip dicționar/glosar în care, pe de o parte, există un set de denumiri organizate pentru regăsire rapidă și facilă, iar pe de altă parte, informații de un anumit tip despre acestea (vezi Hartmann, James 1998: 41, 116–117; Kudashev 2007: 47–48). Terminologija | 2024 | 31 89 Terminological description reprezintă informații despre forma, sensul, originea, relațiile și utilizarea denumirilor LSP. În resursele de referință terminologice, descrierile terminologice furnizează informații menite să-i ajute pe utilizatori să înțeleagă, să utilizeze sau să înlocuiască denumirile LSP în contexte externe (cf. Kudashev 2013: 14). Această caracteristică permite diferențierea resurselor de referință terminologice de tipuri similare de lucrări, precum enciclopediile și manualele. Denumirile LSP includ nu numai termeni prototipici, ci și alte unități lexicale și lexicalizate utilizate în LSP, precum nomenclaturi, apelative, jargon profesional, expresii fixe și elemente terminologice (vezi Kudashev 2013: 48–64 pentru o discuție despre ce poate constitui un obiect al descrierii, de exemplu, într-o bancă de termeni). 9. Work și management sunt procese care necesită un anumit grad de expertiză și competență. În contextul activității/managementului terminologic, acest lucru poate fi interpretat ca „bazat pe o teorie”. Bunele practici și metodologiile larg acceptate pot fi, de asemenea, de ajutor, însă domeniile, limbile, obiectivele etc. diferă, așadar trebuie să știm ce facem, nu doar să copiem experiența altcuiva sau să ne bazăm pe un singur ghid „universal”. 10. Utilizarea termenului terminology management în texte pare să trimită la cel puțin două concepte diferite: unul mai larg și mai abstract (= un tip de activitate terminologică, cf. terminology management strategy) și unul mai restrâns și mai tehnic (= prelucrarea asistată de calculator a datelor terminologice, cf. terminology management system). Terminology management (I) se desfășoară de obicei pentru nevoile unui anumit proiect sau client, spre deosebire de terminology work, care se desfășoară de regulă la nivelul unui domeniu sau subdomeniu. Terminology management (II) pare să se refere întotdeauna la procese și operațiuni realizate cu ajutorul aplicațiilor informatice (instrumente terminologice) și depinde în mare măsură de metadate, care sunt de o importanță capitală pentru asigurarea calității (cf. Kudashev 2013: 15). În plus, se conturează (sau ar trebui să se contureze) un al treilea sens al termenului terminology management: un domeniu de cunoaștere care studiază gestionarea datelor terminologice cu ajutorul terminology tools. 8. CONCLUZII În acest articol am examinat trei concepte și termeni centrali ai Terminologiei: activitatea terminologică, managementul terminologiei și terminografia, precum și câteva concepte conexe. După analizarea interpretărilor lor în 90 Igor Kudashev Terminology Work, Terminology Management, Terminography – Potato, Patato or Not Exactly? standardele ISO și în cele mai ample două manuale de terminologie (managementul terminologiei), am evidențiat câteva probleme din definiții pe care le consider problematice și am formulat un set de principii menite să delimiteze și să definească mai clar conceptele centrale și să reglementeze utilizarea termenilor corespunzători. Pe baza acestor principii, aș dori să prezint o propunere provizorie privind definițiile conceptelor, precum și două diagrame conceptuale, care pot fi găsite în Anexă. Trebuie menționat că definirea unor concepte atât de ample și complexe necesită o analiză atentă din multiple perspective. Scopul meu nu este să resping definițiile existente și să le înlocuiesc cu unele noi, ci mai degrabă să inițiez o discuție pe această temă în cadrul comunității terminologice. Sper că această cercetare și setul de principii formulate mai sus vor contribui la îmbunătățirea definițiilor și la înțelegerea acestor trei concepte majore și ramuri ale activității terminologice. REFERENCES Bergenholtz Henning, Kaufmann Uwe 1997: Terminography and Lexicography. A critical survey of dictionaries from a single specialised field. – Hermes, Journal of Linguistics 18, 91–125. Burkhanov Igor 1998: Lexicography: A Dictionary of Basic Terminology, Rzeszów: Wydawnictwo Wyższej Szkoły Pedagogicznej. Cabré Castellví M. Teresa 1999: Terminology: Theory, Methods and Applications 1, translated by Janet Ann DeCesaris, edited by Juan C. Sager, Amsterdam/Philadelphia: John Benjamins. Faber Pamela 2015: Frames as a Framework for Terminology. – Handbook of Terminology 1, Kockaert Hendrik J., Steurs, Frieda (eds.), Amsterdam/Philadelphia: John Benjamins, 14–33. Fuertes-Olivera Pedro, Tarp Sven 2014: Theory and Practice of Specialised Online Dictionaries. Lexicography versus Terminography, Berlin: De Gruyter. Hartmann Reinhard, Gregory James 1998: Dictionary of Lexicography, London, New York: Routledge. HOT 2015 – Handbook of Terminology 1, Kockaert Hendrik J., Steurs, Frieda (eds.), Amsterdam/Philadelphia: John Benjamins. HTM 1997 – Handbook of Terminology Management 1. Basic Aspects of Terminology Management, compiled by Sue Ellen Wright and Gerhard Budin, Amsterdam/Philadelphia: John Benjamins. ISO 704:2022 Terminology work – Principles and methods, Geneva: ISO. ISO 1087:2019 Terminology work and terminology science – Vocabulary, Geneva: ISO. ISO 12616-1:2021 Terminology work in support of multilingual communication, Geneva: ISO. ISO 22128:2008 Terminology products and services, Geneva: ISO. ISO 29383:2020 Terminology policies – Development and implementation, Geneva: ISO. Kageura Kyo 2015: Terminology and Lexicography. – Handbook of Terminology 1, Kockaert Hendrik J., Steurs, Frieda (eds.), Amsterdam/Philadelphia: John Benjamins, 45–59. Karsch Barbara Inge 2015: Terminology Work and Crowdsourcing: Coming to terms with the crowd. – Handbook of Terminology 1, Kockaert Hendrik J., Steurs, Frieda (eds.), Amsterdam/Philadelphia: John Benjamins, 291–303. Kudashev Igor 2007: Proektirovanie perevodčeskih slovarej special'noj leksiki, Helsinki: Yliopistopaino. Kudashev Igor 2013: Quality Assurance in Terminology Management: Recommendations from the TermFactory project, Helsinki: Unigrafia. Kudashev Igor 2020: Sähköiset työkalut auttavat parantamaan terminologisen tiedon saavutettavuutta. – Hirvonen Maija, Kinnunen Tuija (eds.). Saavutettava viestintä. Yhteiskunnallista yhdenvertaisuutta edistämässä, Helsinki: Gaudeamus, 199–211. Terminologija | 2024 | 31 91 Madsen Bodil Nistrup, Thomsen Hanne Erdman 2015: Concept Modeling vs. Data Modeling in Practice. – Handbook of Terminology 1, Kockaert Hendrik J., Steurs, Frieda (eds.), Amsterdam/Philadelphia: John Benjamins, 222–249. Myking Johan 2007: Dichotomies: impossible and indispensable? – Evidence-based LSP: Translation, text and terminology, Ahmad Khurshid, Rogers Margaret (eds.), Bern: Lang, 265–283. MW – Merriam-Webster. Available at: https://www.merriam-webster.com. Nuopponen Anita 2018: Dimensions of Terminology Work. – Terminologija 25, 6–22. Sanastotyön käsikirja 1989: Sanastotyön käsikirja. Soveltavan terminologian periaatteet ja työmenetelmät, toimittanut Tekniikan sanastokeskus, Helsinki: Suomen Standardisoimisliitto. Steurs Frieda, De Wachter Ken & De Malsche Evy 2015: Terminology Tools. – Handbook of Terminology 1, Kockaert Hendrik J., Steurs, Frieda (eds.), Amsterdam/Philadelphia: John Benjamins, 222–249. Warburton Kara 2015: Managing Terminology in Commercial Environments. – Handbook of Terminology 1, Kockaert Hendrik J., Steurs, Frieda (eds.), Amsterdam/Philadelphia: John Benjamins, 360–392. APPENDIX REDEFINED CONCEPTS AND RELATED CONCEPT CHARTS terminology science science studying the origin, development, functioning, description and documentation of LSP designations and special domain concepts terminology activity activity with the primary focus on LSP designations and special domain concepts or systems of concepts terminology study terminology activity aimed at studying LSP designations and special domain concepts or systems of concepts NOTE: terminology studies may be conducted for theoretical or practical needs. terminology work systematic and theory-based terminology activity aimed at improving LSP communication on the domain or subdomain level by collecting and analyzing LSP designations and special domain concepts, providing them with terminological descriptions, and presenting the results in the form of terminology products or services terminology management I (terminology activity) terminology activity conducted for the needs of a particular project or client, aimed at collecting, (re)arranging, quick accessing, effective use and updating of LSP designations and their terminological descriptions NOTE: terminology management is usually conducted with the help of terminology tools, especially terminology management systems 92 Igor Kudashev Terminology Work, Terminology Management, Terminography – Potato, Patato or Not Exactly? terminology inquiry terminology activity aimed at the exploration and analysis of individual LSP designations and special domain concepts for solving a particular task related to LSP communication NOTE: terminology inquiries may be conducted for theoretical or practical needs. Figure 1. Types of terminology activities by their primary focus LSP designation lexical or lexicalized object in languages for special purposes NOTE: In addition to terms, LSP designations also include proper names, professional slang, nomenclature, set phrases, and other lexical(ized) LSP objects. terminological description information about the origin, development, form, meaning, relations and usage of LSP designations as well as special domain concepts related to them NOTE: In terminological reference resources, terminological descriptions provide information that is supposed to help users understand, use or replace LSP designations in external contexts terminology reference resource terminology product, the core of which constitutes a collection of entries consisting of LSP designations and their terminological descriptions, organized in a way meant to speed up their retrieval Terminologija | 2024 | 31 93 NOTE 1: In addition to terminological entries, terminology reference resources may also contain outside matter (preface, user manual, appendices, etc.). An electronic terminology reference resource may also contain metadata required for its management. NOTE 2: Terminology entries may be organized in multiple ways, depending on the purposes of the terminology reference resource and the philosophy of its compilers. terminology tool computer application intended to assist in mining, refining, retrieving, and performing other transactions on terminological data, as well as planning, producing, managing, using, and developing terminology products and services terminology management system terminology tool with a metadata structure specifically designed for creating, maintaining, and using terminology reference resources NOTE: The terminology management system may incorporate other terminology tools, too, but its primary goal is the management of terminology reference resources. Figure 2. Terminology reference resources, terminology, and terminology management 94 Igor Kudashev Terminology Work, Terminology Management, Terminography – Potato, Patato or Not Exactly? terminography I (field of knowledge) field of knowledge studying the history, development, design, compilation, use, maintenance, and evaluation of terminology reference resources NOTE: Terminography (I) is an interdisciplinary field of knowledge that has its roots in terminology science, lexicography, information science, knowledge management, computer science, and computational linguistics. terminography II (terminology activity) terminology activity related to design, compilation, and maintenance of terminology reference resources terminology management II (data management) management of terminological data with the help of terminology tools terminology management III (field of knowledge) field of knowledge studying the management of terminological data with the help of terminology tools NOTE: Terminology management (III) includes planning, organization, implementation and maintenance of terminology tools as well as the methodology and workflows for computer-assisted management of terminological data. TERMINOLOGIJOS DARBAS, TERMINŲ TVARKYBA IR TERMINOGRAFIJA – TAS PATS AR NE VISAI? Santrauka Šiame darbe daugiausia dėmesio skiriame terminų terminologijos darbas, terminų tvarkyba ir terminografija, kurie kartais laikomi sinonimiškais, apibrėžtims. Kaip tyrimo medžiagą naudojame terminologijos darbo, terminologijos politikos ir terminologijos produktų ISO standartus, taip pat du didžiausius terminologijos ir terminų tvarkybos vadovus. Mūsų metodika apima teksto analizę, sąvokų analizę ir pradinę semantinę analizę. Po teorinės ir analitinės dalių pateikiamas principų rinkinys naujam sąvokų apibrėžimui ir preliminarūs pasiūlymai, kaip sąvokas būtų galima apibrėžti kitaip. Išsiaiškinome, kad minėtosios sąvokos ne visada aiškiai ir griežtai apibrėžiamos standartuose ir vadovuose. Jų apibrėžtys taip pat labai skiriasi, net ir standartuose. Kai kurios apibrėžtys yra per plačios, tačiau dažniau jos tikslin gai susiaurinamos to neakcentuojant. Didelė problema, kad vadovai yra straipsnių rinkiniai, parašyti įvairiais požiūriais, ir, rodos, kad nėra nuoseklios bendros terminų tvarkybos teorijos. Siūlome atskirti terminus terminologijos mokslas, terminologijos tyrimai ir terminijos analizė. Terminologijos darbas turėtų būti skirtas sisteminei ir teorija pagrįstai terminologijos veiklai, kuria siekiama pagerinti dalykinę komunikaciją srities ar posričio lygiu, Terminologija | 2024 | 31 95 pavadinti. Terminas terminų tvarkyba platesne prasme reiškia terminologijos veiklą, vykdomą konkretaus projekto reikmėms ar kliento poreikiams tenkinti. Specialesne prasme jis reiškia terminologinių duomenų tvarkymą naudojant terminologinius įrankius. Be to, atsiranda ir trečioji termino terminų tvarkyba reikšmė: žinių sritis, tirianti terminologinių duomenų tvarkymą terminologiniais įrankiais. Nedidelės apimties terminologijos veikla, atliekama sprendžiant konkrečią terminologinę problemą, tikriausiai turėtų būti vadinama terminijos analizė (o ne ad hoc terminologijos darbu). Terminografija yra ir tarpdisciplininė žinių sritis, ir terminologijos veikla, apimanti terminijos išteklių (ir tik jų) projektavimą, sudarymą ir priežiūrą. Gauta 2024-05-03 Igor Kudashev Tampere University, Faculty of Information Technology and Communication Sciences Kanslerinrinne 1, FI-33014 Tampereen yliopisto Tampere, Finland E-mail [email protected] 96 Igor Kudashev Terminology Work, Terminology Management, Terminography – Potato, Patato or Not Exactly?