K. Sirvydo „Dictionarium trium linguarum“ poveikis D. Poškos žodynui „Słownik języka litewskiego, polskiego i łacinskiego“

LIETUVIŲ KALBOTYROS KLAUSIMAI XXXIII (1995) GRAMATIKA IR LEKSIKOLOGIJA KAZIMIERAS PAKALKA INFLUENȚA LUI K. SIRVYDAS, „DICTIONARIUM TRIUM LINGUARUM”, ASUPRA DICȚIONARULUI LUI D. POŠKA, „SŁOWNIK JĘZYKA LITEWSKIEGO, POLSKIEGO I ŁACIŃSKIEGO” Dicționarul trilingv polonă-latină-lituaniană al lui Konstantinas Sirvydas (1580—1631) a fost folosit de mulți autori de dicționare de limbă lituaniană, atât tipărite, cât și manuscrise. Până în prezent știm însă puține despre influența dicționarului lui Sirvydas asupra dicționarului manuscris polonă-lituaniană al lui Dionizas Poška (1757—1830). Boris Larin (1893—1964), după ce a comparat paisprezece articole similare de la litera B, selectate la întâmplare din ambele dicționare, a afirmat că dicționarul lui Poška ar fi puțin dependent de cel al lui Sirvydas (Ларин, 1957: 135—136). După ce am comparat mai sistematic 300 de articole de dicționar, trebuie să punem la îndoială afirmația menționată a lui B. Larin. În acest articol dorim să arătăm cum și în ce măsură a folosit Poška dicționarul lui Sirvydas, ce cuvinte a preluat din acesta, cum le-a selectat și prezentat etc. În comparație ne-am bazat pe cea de-a cincea ediție a dicționarului lui Sirvydas, pe care s-a sprijinit Poška. Poška însuși, asemenea altor contemporani ai săi, îl considera pe Sirvydas o mare autoritate, îi aprecia foarte mult dicționarul și deținea un exemplar defectuos al celei de-a cincea ediții din „Dictionarium”; un alt exemplar îl împrumutase de la episcopul Juozapas Arnulfas Giedraitis (1754—1838). Asupra dicționarului pe care îl redacta Poška a avut influență și contemporanul său, poetul samogițian Silvestras Valiūnas (1789—1831). Aflând că Poška scria un dicționar al limbii lituaniene, în 1826 acesta a compus o scrisoare literară în versuri, „Către cel care scrie un dicționar lituanian”. În ea a indicat, ca într-un set special de instrucțiuni, cum ar trebui să fie dicționarul. Valiūnas se bucura că Poška „vrea să salveze graiul samogițian prin scris”. Îl îndemna stăruitor „să-și amintească faptul că lituanianul și samogițianul să găsească toate cuvintele în acea carte și, găsindu-le, să le înțeleagă” (Valiūnas, 1957: 294—295). Se pare că lui Valiūnas și altor intelectuali samogițieni nu le plăceau graiul răsăritean al lui Sirvydas și numeroasele sale creații lexicale. Probabil că Poška cunoștea bine scrisoarea lui Valiūnas și a ținut seama de dorințele acestuia. În vremea lui Poška ar fi fost mai potrivit un dicționar bilingv polonă-lituaniană sau chiar lituaniană-polonă, nu unul trilingv, precum cel al lui Sirvydas. Totuși, Poška nu a reușit să se desprindă de dicționarul trilingv al lui Sirvydas. Și aceasta arată influența considerabilă a lui Sirvydas. Pentru Poška, care se pregătea să scrie un dicționar al limbii lituaniene, era dificil să aleagă dialectul lituanian care să stea la baza dicționarului. În soluționarea acestei chestiuni, în scrisoarea sa din aprilie 1824 către profesorul Universității din Vilnius Ivan Loboika (1786—1863), Poška a numit dialectul Viduklė, cel matern, drept cel mai potrivit pentru dicționar (Poška: 477—478). Poška 216 împărțea dialectele limbii lituaniene în trei grupuri1 în funcție de pronunțarea grupurilor de sunete la, lė. Deși Poška era un susținător fervent al dialectului Viduklė, în practică a renunțat parțial la propria opinie, dându-și seama că particularitățile dialectale împiedică o comunicare mai largă; de aceea, după cum vom vedea, în dicționar s-a străduit să se apropie cât mai mult de celelalte dialecte. În dicționar a inclus numeroase elemente lexicale din graiul dūnininkai samogițian al epocii sale și din alte dialecte samogițiene, precum și o serie de termeni din diverse domenii. În opinia lui Zigmas Zinkevičius, cea mai importantă sursă a lui Poška a fost dialectul matern al samogițienilor de sud și folclorul lituanian (Z. Zinkevičius, 1990: 137). Pe lângă dialectul matern, surse importante pentru dicționarul lui Poška au fost scrierile lituaniene vechi și cele din epoca sa. Poate că Poška s-a folosit cel mai mult de cea de-a cincea ediție a dicționarului lui Sirvydas. Poška înțelegea destinația dicționarului său într-un sens destul de larg: „Scriu dicționarul pentru voi, fraților — și pentru samogițieni, și pentru lituanieni” (Poška: 109). Și nu l-a numit dicționar al limbii samogițiene, ci al limbii lituaniene — „Słownik języka litewskiego, polskiego i łacinskiego”. Poška înțelegea bine și necesitatea unei gramatici a limbii lituaniene, dar acorda prioritate dicționarului lituanian. El considera că o gramatică ar trebui să se dezvolte pornind de la un dicționar bun (Poška: 329). Să vedem cum s-a folosit Poška de dicționarul lui Sirvydas, dorind ca lucrarea sa să fie potrivită pentru toți lituanienii. Cuvintele și articolele de dicționar preluate din dicționarul lui Sirvydas pot fi împărțite convențional în trei grupuri: 1) cuvinte și articole de dicționar cu indicarea sursei „Dictionarium”; 2) cuvinte și articole de dicționar fără indicarea sursei „Dictionarium”; 3) articole de dicționar mixte, în care sunt folosite cuvinte izolate ale lui Sirvydas. Articolele din dicționarul lui Poška (Poškos Žodininkas — PŽ, citate în continuare în ordinea originalului. Prezentăm fiecare articol de dicționar integral, prescurtându-l doar ocazional. Pentru a fi mai concis, redăm din dicționarul lui Sirvydas (Sirvydo ”Dictionarium” — SD) numai partea lituaniană a articolului de dicționar. Toate omisiunile sunt indicate prin trei puncte între paranteze drepte. Ortografia este modificată foarte puțin; semnele care indică lungimea vocalelor (și poate accentul) sunt omise. 1. Cuvintele lui Poška și articolele de dicționar cu sursa ”Dictionarium” indicată: Fag, -i m. Fagus. Lit. Eskulus, m. vezi Dikcionarz Szyrwida (vulgo) łowaras, m. PŽ I 93 [...] Eskulus SD 21 Pentru aceasta adverb. Lit. Diel to, todiel (odinioară) Drin todrin vi. Dikcionarz Szyrwida Fol. 40 PŽ I 163 [...] De aceea, din această pricină, pentru aceea, de aceea SD 40 Dwukropka, —i. f. Duo Puncta. Lit. Du Punktu, Du Žimiu, Dimin. Du Žimelu in Lit. Prus. Du Spakelu v. Du spątelu. A wedle Synon. Szyrwida Lit. Du Taszkielu Raszitoju. v. Du Taszku PŽ I 217 Punctuație de scrib [...] Taszkielis, raszitou Taszkas SD 114 1 Pe primul grai îl numea „graiul lituanian” (adică cel aukštaitian), pe al doilea — graiul din Pakuršė și Paprūsė, iar pe al treilea — graiul din partea centrală a Ducatului Samogiției (adică cel din Viduklė). 217 Filosof, —a. m. Grec. Lat. Philosophus. NB potrivit opiniei general acceptate a savanților polonezi: iubitor al înțelepciunii. Lit. Protameylis (tay jra) Iszminties milietois m. Cuvântul lituanian corespunde pe deplin acestui cuvânt polonez, cf. Słownik X. Szyrwida. Rᵘ 1713. Ediția a cincea, fol. 53 —i, ediția a patra, 1677 [...] Înțelepciune, iubitor de înțelepciune, iubitor de învățătură SD 53 Igram. Fac pozne, mă joc, glumesc. Ludo, Iocor, Kuluse, ludiju, Iūkinu, Iūka darau, Žaydžiu. cf. Słownik Lit. X. Szyrwida PŽ I 344 [...] Žaydžiu SD 78 Igranie, -ia, n. Joc, glumă, zbenguială. Lusus Ludus, Iocus Lit. Iūkinimas, Iūka darimas, m. Žaydimac, žayslas, m. cf. Słownik Lit. X. Szyrwida PŽ I 334. [...] Joc, joacă SD 78 Igrzysko, -a, n. Loc de joacă. Žayslay m. la plural. cf. Słownik Lit. X. Szyrwida PŽ I 334 [...] Jocuri de tot felul: de noroc, de minte, etc. SD 78 Kikut, -a m. Restul rămas dintr-o mână tăiată sau dintr-un deget retezat. Lit. Kuksas, m. Kuksa, f. Lat. Trunca manus, Truncus digitus. Sciunkłas cf. Słow. X. Szyrwida PŽ I 374 [...] Sciunkłas SD 89 Klamka, -i f. din germană. Klinke Lit. Užmeteklis, m. Dimin. užmeteklelis, m. Lat. Obex. cf. Słow. Szyrwida PŽ I 380 [...] Ažumeteklis SD 91 Kleryk, -a m. din greacă și latină. Lit. Szwistinis, m. Lat. Clericus, initiatus Sacris (Szyrwid) PŽ I 385 [...] Szwistinis SD 93 Monstrancya, -yi, f. Lit. Szwenta Sakramenta Neszikle, f. (Szyrwid) Lat. Sacratheca, Eucharistica, PŽ I 697 [...] Nu se spală de Sfântul Sacrament SD 155 Achiziție, câștig, profit. Lit. câștig f. (olim) Gauklas, m. (Szyrwid) [...] PŽ I 683 [...] Câștigat, dobândire, gauklas SD 160 Supranatural [...] Auksęcziau už Prigimima yszsikielens, -lenti, Prigiminu Praevnans (Szyrwid) PŽ I 705 [...] Fiind deasupra naturii, depășind natura SD 162 Concubin, -ă, m. Lit. (eleganter) Swetmoteris, m. item vi. Dziewieczarz. (vere) vi. Kurewnik (olim) Padriubelis, m. (Szyrwid. w. Diktionarzu Lit.) w Prusach Lit. Bamba—bendris, m. Germ. Ehebrecher (vi. Słownik Lit. Fol. 143. Mielcke.) Pol. Cudzołożnik. Lat. Concubinus, adulter. PŽ I 736 [...] Palayduo, padriubelis SD 165 Obiadowy, -a, -e Lit. Pietu, Pjitu, Paldienia m. et. f. indecl. tam in Singul. quam in Plur. adverbialiter (olim) Pietukszstis (Szyrwid) Lat. Pransorius PŽ I 856 [...] Pietukszstis SD 197 Ognik, -a m. (entom.) Lit. Petielskie, f. Lat. Pyrausta, Pyralis (cf. Słownik Szyrwida, Fol 220 PŽ I 1000 218 [...] Petielskie SD 220 Osoba, -y, f. Lit. Assaba, f. (Etymol. Essibe. Pol. Istność), Persona, -y, f. Lit. Persuna, f. Lat. Persona vi. Słow. Szyrwida Fol 232 PŽ I 1073 [...] Persuna SD 232 Petlice, Plur. u Sukni. Lit. Rubu riediklay, m. la plural (olim) Ižtugos, f. Plur. (Szyrwid) Lat. Nodi, noduli, Globuli vestium PŽ II 51 [...] Ižtugos SD 245 Pęca, Pęcza, Penca, Pętca, -y, f. Lit. Putilay, m. la plural (Szyrwid) Lat. Lorum in Pedibus avium venaticarum PŽ II 42 [...] Putilay SD 244 Pomarancza, -y, f. Lit. Obulis auxinas, m. (Szyrwid în Słown. Lit.) Lat. Malum aureum, Pomum dureum, Hesperium, aurantium malum PŽ II 306 [...] Mărul aurit SD 272 Puszka do Nayświętszego Sakramentu. Lit. Indietawę Szwęčiausia Sakramenta, f. (vi. Słown. X. Szyrwida) Lat. Pyxis Eucharistice PŽ II 736 [...] Indetuwe SS. Sacramentului SD 311 Rakusy, Plur. Lit. Panonia, f. (vi. Słown. Szyrwida) Lat. Austria, Panonia PŽ II 748 [...] Panonia SD 313 În întregul manuscris, dicționarul lui Sirvydas este menționat doar de 22 de ori. Poate că dicționarul lui Samuel Bogumił Linde (1771–1847), din care a preluat lista de cuvinte poloneze, l-a încurajat pe Poška să indice sursele cuvintelor. Poška nu a folosit abrevierile folosite de Linde (Szyrwid — X. Szyrwida dictionarius Pol. Lat. Lithuanie), ci a introdus altele, diferite. După cuvântul lui Sirvydas citat, scria între paranteze: Szyrwid sau vi. Słownik, Dictjonarz X. Szyrwida, Słownik Lit. X. Szyrwid, wedle Synon. Szyrwida, Szyrwid w Dictjonarium Lit., obacz Dikcionarz Szyrwida. Înaintea echivalentului lui Sirvydas folosea și adverbul latin olim. De regulă, nu indica paginile dicționarului lui Sirvydas; fac excepție echivalentele lituaniene ale cuvintelor poloneze filozof, ognik, osoba. Cuvântul protamęlys a fost evidențiat de Poška dintre toate celelalte. Pentru acesta a indicat nu doar ediția a cincea, ci și pe cea de-a patra. Poška s-a mulțumit numai cu echivalentele lui Sirvydas în următoarele articole de dicționar: klamka, kleryk, monstrancya, ognik, pęca, pomarancza, puszka do Nayświętszego Sakramentu, Rakusy. Mai des, Poška a folosit echivalentele lui Sirvydas alături de echivalentele alese de el însuși; vezi dla tego, igram, igrzysko, kikąt, nabycie, nadprzyrodzony, natożnik, obiadowy, osoba. Poška a explicat cuvântul polonez kikąt prin adjectivul samogițian kuksas, -a și a folosit arhaismul sau dialectismul sciunkłas al lui Sirvydas. Explicând polonezul natożnik, după swętimoteris a dat echivalentul lui Sirvydas padržubelis și a adăugat și cuvântul bambabęndris, preluat din dicționarul lui Christijonas Gotlibas Milkus. Împrumutul din dicționarul lui Sirvydas, eskulus, a fost oferit de Poška împreună cu cuvântul lituanian iowaras. Sirvydas a redat taszkielis, raszitoju taszkas la forma de dual: du taszkielu raszitoju (dwukropka). În unele articole, Poška a extins și a precizat explicațiile lui Sirvydas; vezi cuvintele-titlu poloneze igram, igranie, nadprzyrodzony, obiadowy. 219 Ca și în dicționarul lui Sirvydas, latinizmul persuna (osoba) este completat cu slavismul asaba; la slavismul iżtugos (petlice) se adaugă explicația descriptivă rubu riediktay. Din articolul ”Dictionarium” nabycie, zarobek, Poška a folosit cuvântul gauktas, cunoscut numai lui Sirvydas. Articolul ognik (owad) — petielskie a fost copiat de Poška cu o greșeală de tipar; forma corectă ar trebui să fie peteliszke. 2. Cuvinte și articole de dicționar preluate de Poška din ”Dictionarium” fără indicarea sursei: Alchimia. Chimica ars, Chrysopeja. Știința preparării aurului, m. Cunoaștere f. PŽ I 8 [...] Cunoașterea, știința preparării aurului SD 1 Alchimista, -ty. m. Chimicus, Chrysopaeius. Alchimist, argintar m. PŽ I 8 [...] Fabricant de argint, argintar SD 1 Aritmetică, -i. f. Cuvânt grecesc. Latină: Arithmetica. Știința calculului numerelor. Lit. Știința numerelor PŽ I 13. Știința socotelilor, aritmetică. Arithmeticę (es) numerorum disciplina. Știința numerelor SD 312 Pâine, -a. f. Pâine groasă din secară. Panis acerosus. Lit. Pâine de secară, f. PŽ I 76 [...] Pâine nedospită SD 18 Tâmplărie, -a. n. Ars fabrica, ars mechanica. Lit. Daylidiste, f. PŽ I 121 [...] Daylidiste SD 30 Filosofia, -ii, f. z Greck. Philosophia (adică) iubirea și dorința de înțelepciune. Protameyle, f. -lingas m. -ga, f. adjec. — gay. adver. vi. tamże Filozof, Filosofia PŽ I 244 Filosofuję. Philosophor. Protameylauju, -auti PŽ I 244. [...] Pratomeyle SD 53 Francă, -y. f. Boală franțuzească; potrivit dicționarului lui P. Linde, boală de curte, catar canonic. Lat. Lichen morbus Gallicus, Lues Venerra. Lit. Brątay, Brantay, Bruntay. la Plur. m. (odinioară) Kauliniczie f. PŽ I 247 [...] Bruntay SD 55 Hatman, -a., m. din Germania. un căpitan. Voievod, împărat, conducător, duce. Kariowedis, m. PŽ I 310 [...] Kariawedis SD 71 Otravă, -ei, f. Otrăvire, venenum, tabes, virus, toxicon, toxicum. Lit. Apipena, f. Nūday, m. la Plur. Sjway apipenu (Pol. suc de otravă) m. la Plur. PŽ I 314 [...] Apipenay, nuoday SD 73 Sală de mese, -ei f. Lit. Walgituwe, f. Locnatulum cocnitatio PŽ I 314 [...] Cameră de luat masa [...] Walgituwe SD 353 Pomană, -i, f. din greco-latină. Elaesmosina Lit. Elmużna, f. Substan PŽ I 319 [...] Elmużna SD 74 220 Unanimitate, -ă, f. Unanimitas, Consensio Studiorum. Sundara, wiena Szirdis, f. Plus vi. Unitate PŽ I 327. Unitate, Unitate, -ă, f. Unitas. Wienokibe, wienie, winibe f. PŽ I 324 [...] Sundara, o inimă SD 76 Vierme de mătase. Bombyx Szilkine kirmielie, f. [...] PŽ I 330 [...] Vierme de mătase [...] omidă de mătase SD 76 Piatră din spuma mării, găurită. Akmuo ysz putos mares, Skilietas. Pumex, saxum fistulosum, Spongia PŽ I 350 [...] Piatră din spuma mării, găurită, fisurată SD 82 Casă de piatră, -i, f. Lit. Akmeniczia, f., numai akmeniney, plitiney. Domus lapidea, Domus lateritia, Domus caementitia. PŽ I 350 [...] Case de piatră, case de piatră, de cărămidă SD 82 Hrănitoare, -i, f. Penietuwe, f. Vivarium, sagina, saginarium PŽ I 358 [...] Penetuwe SD 85 Incest, -ul, n. Lit. Gadinimas giminies m. Incestum PŽ I 367 [...] Deteriorarea neamului SD 88 Baie, -i, f. Lit. Mauditine, f. Lauatio, Natabulum. Plus. vi. Îmbăiere PŽ I 354 [...] Mauditine SD 84 Cârnat, -ul, n., Cârnațel, -ul, n. Dimin. Lit. Deszra, Raumenine, f. Dimin. Deszrele. Lat. Lucanica, Botellus [...] PŽ I 370 [...] Mușchiul Deszra SD 89 Klapanogi, -a, -ie, care bate din picioare. Lit. Tauszkakois, m. -oi f. Lat. Sonipex PŽ I 381 [...] Tauszkakois SD 91 Kleynot, -u, m. (din germană: das Kleinod) — acestea la plural. Lit. Riediklay, obiecte prețioase. Brągi, obiecte prețioase. Brungi. Lat. Cimelia. Plu vi. Piatră prețioasă PŽ I 387 [...] Obiecte de preț Brungios SD 93 Iapă. Lit. Kumele, aszwa, f. [...] PŽ 378 [...] Iapă [...] Kumele, aszwa SD 91 Rotar, -ieia, m. făurar de roți. Lit. Ratadaylis, m. -li, f. Lat. Plaustrarius, Traharius [...] PŽ I 405 [...] Ratadaylis SD 99 Meseria de rotar, -a, n. Lit. Ratadayliste, f. Lat. Carpentaria fablica [...] PŽ I 406 [...] Ratadayliste SD 99 Busolă solară. Lit. Adininkas saulinis. Lat. Solorium, gnomon. Horologium Solare [...] PŽ I 409 [...] Adinikas purtat la soare SD 100 Biserică, -a, f. în ceea ce privește persoanele. Lit. Surinkimas tykru Krikszczioniu. Lat. Ecclesia PŽ I 424 [...] Adunarea adevăraților creștini SD 107 Osuar, osuar, -e, f. Lit. Kauliniczie, f. Lat. Olvarium, Ossuarium PŽ I 426 [...] Kauliniczia SD 107 221 Kozodoy, -ia m. Lit. Oszkmelžis, oszkamelzis, m. -ži f. Lat. Caprimulgus PŽ I 434 Kozodoy, păstor de caprimulg. Caprimulgus. Oszkatnelže SD 110 Kropidlnica, -y, f. Lit. Taszkinicz ie, f. Lat. Aquiminale PŽ I 452 [...] Taszkiniczia SD 114 Kropidło, kropidełko, -a, n. Lit. Taszka, Taszkiele Lat. Aspergillum [...] PŽ I 452 [...] Taszkiela SD 114 Krzywoprzysięgam, -gać. Lit. Kreywaysiekin, Neteysey siekiu. Infin. a căuta. Lat. Pejero, Perjuro PŽ I 464 [...] Cuvinte nedrepte, le urmăresc SD 119 Księżyca Now. Lit. Mienu Naujas, m. Lat. Lunu nova PŽ I 468 [...] Lună nouă SD 120 Bucătărie, -i, f. Lit. Wirtuwe, f. Lat. Culina, coqvina PŽ I 473 [...] Wirtuwe SD 122 Kupowanie chćiwe. Lit. Pyrkingiste, f. Lat. Emacitas PŽ I 479 [...] Pirgingiste SD 123 Magnet, magnet, -u, m. Lacin. Lit. Piatră care atrage fierul, m. Lat. Magnes, siderites PŽ I 552 [...] Piatră care atrage fierul SD 140 Pictură, -a, f. Lit. Teplone, f. Lat. Ars pictoria PŽ I 555 [...] Teplone SD 140 Pictor, -a, m. Lit. Teplotois, m. -toi, f. Lat. Pictor PŽ I 555 [...] Teplotoias SD 140 Melancolie, -ii, f. din greacă. Bilă arsă. Lit. Tulżis sudeginta, f. Lat. Atra bilis PŽ I 581 [...] Tulzis pridegusi SD 145 Miednica, -y, f. Lit. Lighean de spălat, lighean, f. (olim) Lat. Pelvis, Pelluvium [...] PŽ I 593 [...] Lighean de spălat, lighean, lighean de spălat SD 147 Mușchi, -u, m. din latină. Șoricel, i f. la animale și la corpul omului, care produce mișcare, asemănător unui șoricel jupuit de piele. Lit. O parte a corpului numită șoricel, fiindcă seamănă cu un șoarece jupuit. Lat. Musculus torus Plus vi. Șoarece, șoricel PŽ I 668 [...] O parte a corpului numită șoricel, fiindcă seamănă cu un șoarece jupuit SD 159 Mutant, -a, m. din lat. Głos zmieniający. Lit. Balsamaynis, m. -ni, f. substantiv. Balsa maynans, m. -anti, f. adjectiv. Lat. Hirqvitallus PŽ I 669 [...] Balsamaynis SD 159 Obarzanek, Obwarzanek, -nka, m. Lit. Grundele, abaranka, f. diminutiv. Abarąkiele f. lat. Spira. Spirula PŽ II 847 [...] Grundele SD 196 Obwolwacz, -a, m. Lit. Apszauktois, apszaukieias, m. -toi, -kiei, f. lat. Proclamator PŽ I 901 [...] Apszauktoias, apszaukieias SD 205 Criticarea obiceiurilor. Lit. Papeyka, f. Lat. Satyra, Censura PŽ I 901 [...] Papeyka SD 205 222 Referitor la obiceiuri, -ă, -e. Lit. Budump prigulens, m. — lenti, f. Lat. Moralis PŽ I 902 [...] poziția Budump SD 205 Corespunzătoare, -i, f. Echivalentă, -e, f., Oracol. Lit. Atsakitine, f. Lat. Oraculum PŽ I 949 [...] Atsakitine SD 214 Mă dezic prin jurământ. Lit. Atsysiekiu, -siekłi, -siekiau, -sieksiu (Part. Praes.) atsysiekiens, m. -enti f. Lat. Ejuro, abjuro PŽ II 954 [...] Atsisiekiu SD 215 Alaltăieri, adver. Lit. Unday, Lat. Nudius tertius, nudius quartus etc. PŽ I 1028 Alaltăieri [...] Unday SD 226 De alaltăieri, -e. Lit. Undayniksztis, m. -ti, f. Lat. Nudis tertius, nudus quartus [...] PŽ I 1028 [...] Undayniksztis SD 226 Providență, -ței, f. Lit. Apweyzda, apwayzda, f. [...] PŽ I 1035 [...] Apiwayzda SD 227 Povestitor, -oare, m. Anunțător, vestitor. Lit. Apsakitois, m. -toi f. Lat. Praeco, praedicator [...] PŽ I 1044 [...] Apsakitoias SD 228 Ostrowid, ostrowidz, -a, m. Lit. Asztrategis, m. — gi, f. [...] PŽ I 1080 [...] Asztraregis SD 233 Pasternak, -a, m. din latină Pastinaca. Lit. Pasternokas, m., la Plur. Pasternokay (odinioară) Burkuntay m. la Plur. PŽ II 32 [...] Pasternokay, burkuntay SD 243 Piekarstwo, -a, n. meseria de brutar, f. Lat. Opus Pistorium, Panificium PŽ II 64 [...] Duonininkiste SD 247 Pietro, Piątro, -a, n. Lit. (propriu-zis) Grunda, f. (în limbaj popular) wyszkas, m., la Plur. Lat. Contignatio, tabulatum. Plus vi. Etaj deasupra clădirilor [...] PŽ II 86 [...] Grunda SD 249 Pisania nauka. Lit. știința scrierii, m. Lat. Orthographia PŽ II 95 [...] știința scrierii SD 251 Podagryk, -a, m. care suferă de gută. Lit. Sausgila sergąns, m. care suferă de boala picioarelor, m. — serganti, f. Lat. Podagricus, articularius PŽ II 167 [...] de ce boală suferă SD 259 Podskarbstwo, -a, n., administrarea Trezoreriei Publice. Lit. îngrijirea banilor tuturor, Lat. questura, questorum officium PŽ II 217 [...] Arătarea banilor în toate SD 264 Pojedynek, -nku, m. O palmă în duel. Luptă unu la unu. Lit. Powienam musztine, f. Lat. Duellum, monomachia, Singularis Pugna PŽ II 252 [...] Fiecare dintre noi trebuie SD 268 Popielica, -y, f. Lit. șoarece de mare, șoarece, f. Lat. Mus ponticus PŽ II 329 [...] șoarece de mare SD 275 223 Pulbere pentru pușcă, -e, f. Lit. Parakauniczie, f. [...] Pulberăreasă, -e, f. dimin. Lit. Parakauniczikie, Parakaunicziele, f. Lat. Theca pulveris nitrosi PŽ II 472 [...] Parakauniczie SD 290 Traducere, -i, f. Transpunere, Redare, Traducere. Lit. Parguldimas, m. Lat. Interpretatio, vi. Traducere PŽ II 533 [...] Perguldimas SD 295 Przysługa, -i, f. Lit. Inteyka f., Inteykimas, m. [...] Lat. Gratificatio [...] PŽ II 687 [...] Inteyka SD 307 Delicatesă, -e, f. Bun, Lit. (vulgo) Gardulis, Gardumas, m. Lat. Condimenutum. Sos umed pentru a înmuia mâncărurile Lit. Padaža, f. Lat. Embanima, Plus vi. Lakoć, Lakocie [...] PŽ II 687 Delicatesă umedă / suc pentru mâncăruri [...] Gardulis SD 307 Recepta, -y, f. din latină. Descrierea unui medicament. Lit. Apraszimas waysta, m. PŽ II 758 [...] Descrierea unui medicament SD 314 Exemplele din cel de-al doilea grup indică, de asemenea, influența considerabilă a dicționarului lui Sirvydas. Majoritatea articolelor au fost copiate integral de Poška, fără modificări sau cu mici modificări; vezi alchimia, ciesielstwo, hetman, jadalnia, jałmużna, kamienica, karmnik, kazirodztwo, kąpiel, kobyła, kołodziej, kołodziejstwo, kościół, kośnica, kuchnia, malarstwo, malarz, muszkuł, obwoływacz, obyczajów, ganienie, obyczajny, odpowiednia, onegdajszy, opowiadacz, ostrowid, pasternak, piekarstwo, pisania nauka, podskarbstwo, pojedynek, popielica, prochownica. Poška ar fi putut traduce unele explicații, mai ales cele descriptive, folosind aceiași echivalenți direct din dicționarul lui Lindė, de exemplu: kamień z piany morskiej, dzińkowaty, krzywoprzysięgam, księżyca nów, pisania nauka, podskarbstwo, recepta și altele. Doar o mică parte dintre articole a fost completată de Poška cu sinonime noi; vezi franca, jednomyślność, mutant, obarzanek, piętro și altele. Pe baza neologismului lui Sirvydas pratomeyle (filozofia), Poška a format un adjectiv nou protomeylingas, -a; un verb protomeylauju, -auti; și un adverb protameylingay. Sirvydas explica termenul polonez kozodoy pastucha numai prin forma de gen feminin oszkamelże, în timp ce Poška oferă formele pentru ambele genuri. Deoarece Poška adăuga indicații gramaticale cuvintelor, le-a adăugat și unor echivalente lituaniene preluate de la Sirvydas. La deszra (kielbasa) a fost adăugată și forma diminutivală deszrele, iar la parakauniczią (prochownica) — parakauniczikie, parakaunicziele. Lui Poška i se părea că termenul lui Sirvydas gardulis (prysmak) era unul popular; înaintea acestui cuvânt a notat vulgo. În „Dicționarul limbii lituaniene” academic, acest cuvânt este atestat numai în dicționarul și scrierile lui Sirvydas. Poška a corectat și câte o eroare de tipar din dicționarul lui Sirvydas: în loc de pirgingiste a scris pyrkingiste (kupowanie). 3. Articole de dicționar în care sunt incluse doar cuvinte răzlețe de la Sirvydas: Aby raz. Lat. Saltem, semel. Lit. Ben viena karta, bile tik PŽ I 4 [...] O dată cu unul SD 1 224 Adziamski Kobierzec, -rcu m. Lat. Persicum Tapete. Lit. Persiszkas Kauras m. PŽ I 5 [...] Kauras din Persia, făcut în Persia, kauras persiszkas SD 1 Alba Kaplańska (y.f.) Lat. vestis Sacerdotalis Lintea, Poderis, Lit. Apwałkałas Kunigu Drobinis (m.) PŽ I 8 [...] Apwałkałas, veșmânt lung și subțire al preoților SD 1 Ankra, -y. f. Tibula murorum, Edificiorum. Îmbină zidurile, grinzile, f. PŽ I 19 [...] Îmbină, unește zidul SD 2 Cercetător, -oare. m. Sinonime. Iscoditor, informator, investigator. Lat. Discussor, Inquisitor. Examinator, Sciscitator. Lit. wartitois, kratitois, klausinetois, dasyzinotois, Iszkotois m. -toi f. Substan. PŽ I 20 Cel care varsă, cel care scutură, cel care ascultă, cel care află SD 4 Bałwochwalnica, -y. f. Idolium, Fanum, Delubrum, Lit. Bažniczie Diewaytiu Pagoniszku PŽ I 24 [...] Biserică păgână SD 5 Carne de berbec, -i. f. Carne de miel, Awimena, awyniena, awiena, f. PŽ I 24 [...] Awimena SD 6 Bardysz, a. Secure, adică bardă [...] Lunata Securis, Hasta, Falcata. Lit. Dalgiakirwis, Bardyszius m. PŽ I 28 [...] Dalgiakirwis SD 6 Baszta, -y, f. Bastion, m. Turn. Lat. Turiis, Propugnaculum Lit. Gintuwe Bokszta, f. PŽ I 29 [...] Gintuwe SD 7 Bawełna, -y. f. Lat. Linum xylinum, în germană Baumwelle -a, din germană Lit. medžia=wilna PŽ I 32 [...] Wilna care crește pe copac, medžiawilne SD 7 Bazyliszek, -a. m. Lat. Basiliscus. Lit. Driżas sau Žaltis Bazyliszek – m. PŽ I 33 [...] Se numește Žaltis bazyliszkas; prin simpla privire a ochilor ucide un om etc. SD 8 Bąbel, Bybel, -bla. m. Bulă pe apă. Lat. Bulla. Lit. Kunkalas, Burbulas, Kunkulis, Burbulis m. [...] PŽ I 17 [...] Kunkalas pe apă, burbole SD 4 Sacrificarea vitelor. Mactatus. Papiowymas Karwiu, jautcziu [...] PŽ I 53 [...] Muszimas iaučiu, karwiu etc. SD 12 Biegunka, -i f. (Boală) Lat. Lienteria, Diaribaea. Lit. Žiwatawimas m., Trayda f. PŽ I 57 [...] Viață trăită, o existență densă SD 12 Bociun, -a, m. Pasăre. Lat. Ciconia. Lit. Gandras, Gądras, Sturkus, Gužutis m. [...] PŽ I 69 [...] Starkus SD 17 Bratowa, -ey, f. Soția fratelui. Lit. Inte, Broliene -f. PŽ I 80 [...] Inte SD 18 Chorąży, -żego m. Purtător de drapel. Lit. Karužasis, Žinkłaneszis m. PŽ I 108 225 [...] Vestitorul oștirii SD 26 A curăța, -ță, m. Purgatorium, Purgatorius Ignis — Lit. Szweytanti ugnis, Pyrtis dusziu, Pyrtine f. (popular) Pripeklis, m. PŽ I 155 [...] Focul șvăitiților, Nuper­tine Dusziu SD 38 Vopsitorie, -a, f. Ars Tinctoria. Știința vopsirii, f. Mokslas Krosijma, m. PŽ I 240 [...] Știința vopsirii, vopsire SD 52 Durere de cap. Capitis grauedo, Gravitas Cephalea. Galwos Sopulis, durere, suferință, -ă, f. PŽ I 266 [...] Durere de cap SD 60 Vorbește prost, -a, -e. Morologus — (elegant) vorbește fără înțelepciune v. -ęęs- (popular) Durnakalbis, m. -inti, v. -ėti, -bi, f. PŽ I 267 [...] Durnakalbis SD 61 Emblemă, -a, f. Symbolum, Signum, Omen. Semn, m. PŽ I 271 [...] Semn, hotărâre, înclinare SD 62 Harcownik, -a, m. Provocator. Provocator, Excursor monomachus. Pradietois Kares, Erzintois, m. Plus vi. Provocator PŽ I 308 [...] Începutul războiului SD 71 Iaiecznica, -y, f. Ou prăjit. Pautine, Kiauszine, f. PŽ I 316 [...] Pautine SD 73 [pautiene SD¹ 45, SD³ 84] Ilkość, -ści, f. Cantitate. Kokibe, kiekibe, f. PŽ I 335 [...] Kiekibe SD 78 Calitate, natură, -ți f. Sinon. Obicei, formă, contur, mod al unui lucru astfel. Lat. qualitas. Lit. kokibe f. Plus vi. Obicei, mod PŽ I 318 [...] Kokibe, cum este, negru, alb etc. SD 74 Uniformitate, -ții, f. Qquabilitas. Wienokibe, winibe, f. Plus. vi. Identitate PŽ I 328 [...] Unicitate, unic, singular SD 76 Kaldun, -a, m. Lit. Învelișul care acoperă intestinele. Lat. Omentum Epiploon PŽ I 348 [...] A unge pe dinăuntru intestinul plin SD 81 Kapsa, Kapza, -y. f. Din lat. Capsa, Capsula. Lit. Indietuwe, f., mayszielis, m. PŽ I 355 [...] Indetuwe SD 84 Han, -y, f. Casă de băuturi, de popas, de găzduire — Namay wieszkieliney, uważiujemi, m. in Plur. Girtuwe, f. Numay diel kieleywiu. Lat. Caupona, meritorium, Bacchanal PŽ I 356 [...] Girtuwe, case de băutură SD 85 Pedepsesc pe cineva – pedepsi. Lit. Învinuiesc pe cineva, îl pedepsesc. Pedepsesc, -si. Punio, Castigo, Corrigo, Corripio, plecto PŽ I 360 [...] Îl pedepsesc, îl bat SD 86 Catolic, -ă, m. Lit. Catolic m. Lat. Catholicus PŽ I 364 [...] Catolic, universal SD 87 Kiszka (în burtă) -i, f. la plural Kiszki. Lit. Intestin m. la plural Grobay, intestine, lat. Intestino la plural, Intestinum, viscus — Plus vi. Intestin PŽ I 367 226 [...] Kiszka la vite, în general [...] Intestin, (plur.) intestine SD 90 Clister, clister, -e, f. din latină Clyster [...] Vas medical cu canulă. Lit. Recipientul vindecătorului cu tub PŽ I 387 [...] Recipientul vindecătorului SD 93 Vărsător de sânge, -oare, m. Lit. Vărsător de sânge, sângerător, m. -oare, -ător, f. Lat Sangvinarius PŽ I 458 [...] Vărsător de sânge, cel ce varsă sânge SD 117 Gătesc, -ti. Lit. Gătesc. Infinitiv: a găti Lat. Coquinor PŽ I 472 [...] Gătesc SD 121 Mașină de război, mare. Lit. Aruncător de pietre, m. Lat. Ballista, Catapulta PŽ I 485 [...] Instrument aruncător de pietre SD 125 Felinar, diminutiv: felinaraș, lampă, -i, f. din latină Laterna, Lucerna. Lit. Lumină, f. lampă, f. dimin. — cziele, wele, f. PŽ I 505 [...] Lampă SD 130 Jurist, -ă, m. Jurat. Lit. Jurat m. (în limbaj popular) Launikas, m. în Prusia Lit. Sziepkauszis m. Lat. Assesor Iuratus, Iudex, scabimus PŽ I 507 [...] Prisegnikas SD 130 Manipularz Kaplanski, -a, m. Lit. Rąkamauste, —f. Antrąkis m. Lat. Manuale PŽ I 562 [...] Runkamauste SD 142 Melancholie, Krankheit. Lit. Paniurumas, m. Paniuriste, f. Lat. Melancholia — Plus vi. Traurigkeit, Unfröhlichkeit, m. unfröhlicher Zustand, f. PŽ I 581 [...] Paniuriste SD 145 Monarh, -i, m. din greacă-latină. Conducător unic. Lit. Wienwaldis, wienwalditois, m. Ciesorius, Cars, Karalus, m. Lat. Princeps, principum PŽ I 646 [...] Conducător unic [...] Wienawaldżis SD 76 Nemurire, -ții f. Lit. Nemyristie, nemyrtibe, f. Lat. Immortalitas PŽ I 821 [...] Nemirtiste SD 187 Împrejurime, -i, f. Lit. Apikayma, f. [...] PŽ I 1009 [...] Apikayme, aplinka SD 222 Ochelari, -i. Plur. Lit. Žiuronay, weyzdiklay m. în Plur. Lat. Oculare, Conspicilium PŽ I 1087 [...] Wezdikles SD 224 Prefață, -e. f. Lit. Pyrmkalba, Purmtarmie, Prakalba, Pratar mie, f., Pyrmtarimas, Pratarimas, m. Lat. Praefatio, Prologium, Proemium [...] PŽ III 517 [...] Prakalba, pratarme SD 293 Strămoș, predecesor al familiei. Lit. Pyrmasis giminies, v. giminey. Lat. Auctor generis, Sanguinis, familiae PŽ II 615 [...] Primul gen în SD 302 227 Przygarść, -ści, f. Przygarśnie, -ia n. Lit. Riszkute, Rieskute, f. Singul. Riszkutes, Rieskutes, Rieszkuczies, f. Plur. Lat. Utraque manus cavata PŽ II 632 [...] Rieszkúcios SD 303 Przypadkowy, -a, e, -wa Lit. Pripultinis, Prizastinis, m. -ni, f. -ney, adver. Pripultingas, Prizastingas, m. -ga, f. -gay, aduer. Lat. Casualis, Accidentalis [...] PŽ II 662 [...] Priepultinis SD 305 Rantuch, -a, m. Lit. Zowetka, f. Pan ametis, m. [...] Rantuszek, -szka m. dimin. Lit. Zowetkiele, f., Panāmetelis, m. Lat. Peplum, Ricinum [...] PŽ II 751 [...] Panametis SD 313 Rymarz, -a, m. Lit. z Niemiec. der Riemer Lit. Szikšnininkas, m. (vulgo) Rymorius, m. Lat. Opifex habenarum [...] PŽ II 901 [...] Szikszninikas SD 329 Rzeczpospolita, -tey, f. Lit. Będ­riste, Draugiste, f. olim wisotime, f. Lat. Respublica [...] PŽ II 911 [...] Wisotime SD 330 Al treilea grup este cel mai interesant din punct de vedere lexicologic. Din acesta se observă efortul autorului dicționarului de a-i mulțumi pe toți lituanienii, de a prezenta o varietate cât mai mare de cuvinte și, totodată, de a dezvălui lexicul dialectelor samogițiene (în special al dialectului din Viduklė). Mărturie stau numeroasele echivalente lituaniene care explică cuvinte poloneze și latine, vezi bėbel, bocian, bratowa, jajecznica, kałdun, kiszka, monarcha, przedmowa, przygarść etc. Poška a extins, a completat cu sinonime și a precizat mai multe articole de dicționar, vezi aby, ankra, badacz, biçie bydła, bocian, czyścieć, harcownik, kapsa, karzę kogo, kiszka, klistera, ławnik, manipularz, monarcha, okulary, przedmowa, rymarz, rzeczpospolita etc. Au fost scurtate doar câteva articole din „Dictionarium”, vezi odziamski kobiežec, bawełna, bazyliszek, biegunka, jakość. Poška a păstrat, de cele mai multe ori, aceeași ordine a cuvintelor ca Sirvydas și a plasat atributul după cuvântul determinat (aprašzimas wapsto, juosta karewųzių). Totuși, în unele locuri, a modificat ordinea cuvintelor lui Sirvydas, aducând-o în acord cu ordinea cuvintelor folosită astăzi în limba lituaniană. Poška a corectat greșeala de tipar din cuvântul lui Sirvydas wezdikles (okulary), iar weizdikles l-a înlocuit cu weyzdiklais. A explicat termenul polonez jajecznica prin pautine și kiauszine. În acest caz, Poška a transcris pautine fie din cea de-a cincea ediție a lui Sirvydas, cu o greșeală de tipar în loc de pautiene, fie a format pautine după modelul lui kiauszine. În general, din „Dictionarium”, Poška a preluat mai ales creații lexicale noi, o parte dintre explicațiile descriptive, câțiva termeni împrumutați, dialectisme, arhaisme, hibrizi și calcuri. Poška a creat și el câteva neologisme. Pe lângă Sirvydo prakalba, pratarmė, a adăugat și propriile sale neologisme: pirmtarma, pirmtarmas, pratarimas. Pe lângă czyścieć, alături de nupėrtine duszu al lui Sirvydas, a folosit pyrtis duszau, arhaismul pirtinė și echivalentul popular hibrid pripeklis. Totuși, cea mai mare parte a dicționarului lui Poška este alcătuită din articole originale. Comparând dicționarele lui Poška și Sirvydas, observăm că Poška a transformat unele cuvinte în graiul žemaitian, iar pe altele le-a transcris fără nicio modificare. A adaptat nu doar fonetica, 228 morfologia, ci și lexicul: a) Vocala ė este înlocuită de un diftong: pelie, g. sg. giminės indietuwe, mieno, todiel, penietuwe, skliėtas, užweizdėjimas, wirieju būti. b) Diftongul uo este înlocuit de o vocală simplă sau este scris ū: akmū, dūnininkiste, nūdąy, obulis. c) A adaptat africatele la graiul žemaitian: szweytanti ugnis. d) A înlocuit diftongii estici um, un cu am, an: rachamaste, rediklay brangį, dangalas, praėinans, g. sg. szwencziausia, brątąy, sergans, ką. e) u estic din desinența acuzativului este înlocuit cu a: koiv lyga sergans, ben wiena karta. f) Desinența genitivului o este înlocuită cu a: szwinta sakramenta, auxa darima mokslas, aprasžimas wawsta. g) Finala de temă -jas este înlocuită cu forma žemaitiană -jis: -miletois, apsakitois. h) Prefixele estice api-, ažu- sunt înlocuite cu ap-, už-: apweysda, užmeteklis. i) În locul sufixului -inykas se folosește -ininkas: adininkas, sziksznininkas, zwayzdinininkas. k) Se modifică temele: marios: mares, dala: dalis, rieszkucžios: rieszkutes, drobinis: drobinas. Totuși, Poška nu a fost consecvent în toate cazurile și, conștient sau nu, a păstrat în exemplele lui Sirvydas și forme estice: Diftongii um, un, in au rămas neschimbați în cuvintele: szw istinis, zinktas, sundara, bruntai, burkun tai, unday, grunda, kunkalas, kunkinu și altele. Prefixele orientale api-, in- s-au păstrat în cuvintele: apikayme, apipenay, inteyka, indietuwe. Au fost păstrate terminațiile complete: adininkas, užweyzdeimas, remesninkas, pasteimas, skliėtas, prziegningkas, žiwatawimas, persizkas, apwalkalas. Terminațiile substantivelor au fost când scurtate, când folosite în forma lor completă. De exemplu, terminația ė a neologismelor a fost, în general, păstrată neschimbată, însă în interiorul cuvântului a fost modificată: ie szilkine, penietuwe, duoninkiste, indietuwe. Totuși, în unele cazuri, ė de la sfârșitul cuvântului a fost înlocuită cu e dialectal: dūna beralini. Poška a folosit lexicul dialectal žemaitian cu destulă moderație. În articolul kiszka, în locul lui žarnos de la Sirvydas, găsim regionalismul žemaitian grobas. În articolul bocian, nu se mulțumește cu starkumi oferit de Sirvydas, ci adaugă și gandras, răspândit în Žemaitija și Prusia Orientală, precum și dialectismul gūžutis. Datele prezentate arată influența considerabilă a dicționarului lui Sirvydas asupra dicționarului lui Poška. LITERATŪRA 1. Biržiška M. Iš D.Poškos raštų. — Lietuvių Tauta. Kn. II, d. 3, V., 1912/13, p. 330—375. 2. Brensztejn M. Dionizy Paszkiewicz. Wilno, 1934. 3. Dictionarium trium linguarum... R.P. Constantino Szyrwid... Vilnae M.DCC. XIII. 4. Linde S. B. Slownik języka polskiego. 6 tt., (1807—1914). 5. Poška D. Raštai. V., 1959. 6. Slownik języka Litewskiego, Polskiego i Łacinskiego przez Dionizego Paszkiewicza Žmuydzina (rankraštis). 7. Valiūnas S. Raszamentem lietuwiszka žodini. — Lietuvių literatūros istorijos chrestomatija / feodalizmo epocha/. Sudarė K.Korsakas, J.Lebedys. V., 1957, p. 293—295. 229 8. Zinkevičius Z. Lietuvių kalbos istorija. T. 4. Lietuvių kalba XVIII–XIX a. V., 1990. 9. Ларин Б. Краткий исторический обоз литовской лексикографии. — ”Лексикографический сборник”. Вып. 2. Москва, 1957, с. 119—144 EINFLUß DES WÖRTERBUCHS VON K. SIRVYDAS ”DICTIONARIUM TRIUM LINGUARUM” AUFS WÖRTERBUCH VON D. POŠKA ”SŁOWNIK JĘZYKA LITEWSKIEGO, POLSKIEGO I ŁACIŃSKIEGO” Zusammenfassung Das polnisch-lateinisch-litauische Wörterbuch von K. Sirvydas wurde von vielen litauischen Autoren der gedruckten und handschriftlichen Wörterbücher benutzt. B. Larin behauptete, daß das Wörterbuch von D. Poška von dem von Sirvydas wenig abhängig sei. Nach dem gründlicheren Vergleich der beiden Wörterbücher ziehen wir die Schlußfolgerung, daß D. Poška die fünfte Ausgabe des Wörterbuches von K. Sirvydas ziemlich benutzt hatte. Die aus dem Wörterbuch von K. Sirvydas geliehenen Wörter und Wortfamilien kann man in 3 Gruppen einteilen: 1) Wörter und Wortfamilien wo ”Dictionarium” als Quelle angegeben ist; 2) Wörter und Wortfamilien ohne Angabe der Quelle; 3) gemischte Wortfamilien, in denen die einzelnen Wörter von Sirvydas benutzt worden waren. D. Poška hat am meisten die Neubildungen und die beschreibenden Erklärungen aus dem Wörterbuch von K. Sirvydas geliehen. Das Material aus dem Wörterbuch von K. Sirvydas wurde von D. Poška žemaitisiert. Ein Teil der morphologischen und lexischen Eigentümlichkeiten der ostlitauischen Sprache blieb unverändert. 230