Adolf Erhart

ACTA LINGUISTICA LITHUANICA XLIX (2003), 173-176 ÎN MEMORIAM ADOLF ERHART 31. V 1926 -11. VIII. 2003 În vară am primit trista veste despre moartea lui Adolf Erhart. Comunitatea lingvistică a pierdut în Erhart unul dintre membrii săi de frunte. Și baltologii deplâng moartea lui Adolf Erhart, căci o parte importantă a activității sale științifice a fost consacrată baltologiei. Adolf Erhart a studiat, începând din 1945, germanistica, filologia clasică și indo-germanistica la Facultatea de Filosofie a Universității Masaryk din Brno. În 1949 și-a încheiat studiile cu o lucrare despre comparativ în limbile indo-germanice. În anul 1959 i-a fost acceptată disertația cu tema Originea și dezvoltarea conjugării în limbile indo-germanice. În anul 1963 și-a susținut abilitarea cu o lucrare despre noi concepții privind consonantismul indo-germanic, pentru domeniul lingvisticii indo-germanice comparate. Din cauza unor împrejurări externe nefavorabile, Adolf Erhart a putut fi numit profesor abia în 1988, deși procedura corespunzătoare fusese inițiată încă din 1968. Din 1993, Erhart a fost profesor emerit. Principalul interes de cercetare al lui Erhart a fost consacrat originii și dezvoltării flexiunii indo-germanice. O primă sinteză a studiilor sale individuale a apărut sub titlul Studii de morfologie indo-europeană (1970), urmată, la sfârșitul anilor ’80 și începutul anilor ’90, de două monografii, și anume Sistemul verbal indo-european (1989) și Flexiunea nominală indo-germanică și Geneza sa (1993). De cercetările indo-germanistice ale lui Erhart erau legate contribuțiile sale la diferite filologii indo-europene particulare. Erhart a fost autorul unei gramatici descriptive și istorice a sanscritei și al unei grama- 174 | IN MEMORIAM tici comparative a limbilor indo-iraniene. Importante sunt numeroasele contribuții slavistice ale lui Erhart, apărute în diverse reviste. Totuși, poate că domeniul de cercetare preferat al lui Erhart în cadrul indo-germanisticii îl constituia baltistica. Încă din 1956, Erhart a redactat o scurtă gramatică a limbii lituaniene și a tradus, de asemenea, câteva povestiri lituaniene. În anul 1984 a apărut gramatica sa comparativă a limbilor baltice (a cărei reeditare, aflată în prezent în pregătire, Erhart, din păcate, nu a mai apucat să o vadă). În plus, Erhart a scris o serie de articole despre chestiuni particulare ale lingvisticii baltice, mai ales din perspectivă indo-europenistică și comparativă, care au fost întotdeauna stimulative. Să ne amintim, de exemplu, doar de soluționarea de către el a problemei unității lingvistice baltico-slave (1958), marcată de simțul tipic al lui Erhart pentru simplitatea (atât de des neglijată) a descrierilor lingvistice, sau de distincția sa fină între caracterul arhaic și cel conservator al limbilor (1995). Contribuția lui Erhart la baltistică a fost sintetizată de Algirdas Sabaliauskas în Lietuvių kalbos enciklopedija (ed. de K. Morkūnas, Vilnius 1999, p. 181-182). Prin urmare, Erhart era, asemenea oricărui indo-europenist adevărat, și baltist. El era însă baltist nu doar datorită formării sale, ci și, mai ales, datorită interesului său autentic pentru tot ceea ce era baltic. Nu voi uita niciodată conversația cu Erhart după întoarcerea mea din prima călătorie în Lituania, în vara anului 1999. Cine l-a cunoscut pe Erhart știe cât de rezervat era în contactul personal și cum se deschidea față de ceilalți abia treptat. Nici eu nu eram pe atunci atât de apropiat de Erhart. După călătoria mea în Lituania, însă, totul a fost altfel: Erhart a venit el însuși în biroul meu și m-a întrebat ce vizitasem în Lituania, ce văzusem, ce era nou în Lituania. Și am avut o conversație neobișnuit de lungă, de o jumătate de oră... Bohumil Vykypél BIBLIOGRAFIE BALTICĂ DE ADOLF ERHART!' 1956 Limba lituaniană. Praga: Stätni pedagogické nakladatelstvi, 1956. (Rec.: M. Vey, Bulletin de la Societe de Linguistique de Paris 53, 1957-58, 2, 190) Povestiri lituaniene. Editat de P. Trost. Praga: Svét sov&tü, 1956 (co-traducător). Dicționare lituaniene. Culegerea de lucrări a Facultății de Filosofie a Universității din Brno A 4, 1956, 142-143. 1957 Denumirea balto-slavă a „Nordului“. Culegerea de lucrări a Facultății de Filosofie a Universității din Brno A 5, 1957, 5-7. ! Pentru bibliografia completă a lui Adolf Erhart, precum și pentru literatura despre Erhart, vezi. Grammaticus. Studii lingvistice oferite lui Adolf Erhart la împlinirea vârstei de șaptezeci și cinci de ani. Editat de O. Šefčik și B. Vykypél. Brno 2001, 14-23 și completările din Sbornik praci filosofické fakulty brnénské university A 52, 2004.