Zur Phraseologie in der Bibel des Johann Bretke

RAINER ECKERT Direcții de cercetare științifică: studiile baltico-slave, baltistica, slavistica, morfologia istorică a limbilor baltice și slave, etimologia, frazeologia limbilor baltice și slave, lexicologia, limbajul folclorului baltic și slav, istoria baltisticii și a slavisticii. DESPRE FRAZEOLOGIA DIN BIBLIA LUI JOHANN BRETKE Despre frazeologia Bibliei lui Jonas Bretkūnas NOTĂ Traducerea integrală a Bibliei în limba lituaniană, realizată de Johann Bretke la sfârșitul secolului al XVI-lea, cuprinde numeroase elemente complexe (idiomuri, frazeme). În ceea ce privește unitățile frazeologice biblice, este important să se distingă între două categorii: 1) elemente care provin din idiomuri biblice; 2) elemente care provin din anumite situații. Harald Burger a descris în manualul său de frazeologie o metodă eficientă de identificare a expresiilor idiomatice în traducerile vechi. Printre altele, a prezentat un tip de echivalență a utilizării idiomatice: „limba-sursă: un cuvânt – limba-țintă: un frazem”. Astfel, în traducerea Bibliei de către Luther, un singur cuvânt poate corespunde unei sintagme prepoziționale în traducerea lui Bretke. În plus, unitățile frazeologice variază și apar adesea în forme diferite. În cele din urmă, sunt menționate exemple de unități frazeologice cu funcții de propoziție, precum formulele de salut. ADNOTARE Prima traducere completă a Bibliei în limba lituaniană, realizată de Johann Bretke la sfârșitul secolului al XVI-lea, conține numeroase unități complexe (idiomuri, proverbe etc.). În ceea ce privește unitățile frazeologice biblice, este important să se distingă între două categorii: 1) unități care provin CUVINTE-CHEIE: unitate frazeologică, frazem, textem frazeologic, variantă frazeologică, împrumut prin traducere (calc), scheme frazeologice, figura etymologica, biblicisme frazeologice (unități frazeologice biblice). CUVINTE-CHEIE: unitate frazeologică, frazem, textem frazeologic, variantă frazeologică, traducere, schemă frazeologică, figura etymologica, unități frazeologice biblice. Straipsniai / Articles 9 RAINER ECKERT care trimit la idiomuri biblice; 2) unități care trimit la anumite situații. Una dintre metodele eficiente de investigare a expresiilor idiomatice din traducerile vechi este descrisă de Harald Burger în Manualul său de frazeologie. Printre altele, el a indicat următorul tip de echivalență a întrebuințărilor idiomatice: „limba-sursă: un cuvânt – limba-țintă: o expresie”. În traducerea Bibliei de Luther, unui singur cuvânt îi poate corespunde o sintagmă prepozițională în traducerea lui Bretke. Unitățile frazeologice apar adesea în variante diferite. În cele din urmă, am menționat exemple de unități frazeologice cu funcție de enunț, precum formula de salut. INTRODUCTIV Pentru a justifica tema, să menționez următoarele: încerc să fac câteva observații despre frazeologia din prima traducere integrală a Bibliei în lituaniană, realizată de Johann Bretke, deoarece textele nu sunt alcătuite numai din „propoziții libere”, iar acestea nu sunt compuse doar din „îmbinări de cuvinte” mai mult sau mai puțin „libere”, ci și din propoziții specifice (stereotipe) și îmbinări de cuvinte specifice (fixe, idiomatice). Prin urmare, combinatorica ce stă la baza propozițiilor și textelor nu se limitează la conectarea unităților elementare (minimale), ci cuprinde și blocuri întregi de unități (neminimale), care, ca atare, participă nemijlocit la alcătuirea propozițiilor și a textelor. Acest lucru este valabil și pentru textul Bibliei. În acest context, prezintă un interes deosebit o serie de autoreflecții din Biblie. Să ne gândim numai la citări precum vorbire obișnuită sau proverb din Biblia lui Luther, pe care Johann Bretke le-a redat prin kalbefis (respectiv kalbefys), respectiv prin paſaka și prikalbefys, cf.: (1) Ir anis ieme pinigus, ir dare, kaip buvo pamokiti. Schitai [toios paſpalitwas kalbeſis tarp Sżidu [iſcheio ta paſaka tarp Sżidu] ik ſchei dienai – Vnd ſie namen das geld, vnd theten wie ſie gelert waren. Solchs iſt eine gemeine rede worden bey den Jūden, bis auff den heutig tag – At illi, accepta pecunia, fecerunt, sicut erant docti. Et divulgatum est verbum istud apud Judaeos usque in hodiernum diem (Mt XXVIII 15) sau (2) Bila iam io Apaſchtalai, Schitai atwirai kalbi, ir ne kalbi ne wieno prikalbeſio – SPrechen 3u jm ſeine Jünger, Sihe, nu redelſtu frey heraus, vnd jageſt kein Sprichwort – Dicunt diſcipuli eius: “Ecce nunc palam loqueris, et proverbium nullum dicis” (Jn XVI 29). (Aici și în continuare, redau citatele corespunzătoare din Vulgata după NVBS). În exemplele (1) și (2) — și, probabil, și în alte locuri — este vorba, cu siguranță, de pasaje cu sens figurat. Proverb este folosit aici în sensul mult mai larg de pildă, parabolă. Totuși, ele prezintă o anumită stabilitate și specificitate semantică, la fel ca unitățile frazeologiei. 10 Acta Linguistica Lithuanica LXIV–LXV Zur Phraseologie in der Bibel des Johann Bretke În multe locuri, în limbajul Bibliei, care este evocator și expresiv, sunt folosite imagini. Însă plasticitatea, emoționalitatea și expresivitatea sunt domenii proprii frazeologiei. În perioada postbelică, frazeologia s-a dezvoltat ca disciplină lingvistică de sine stătătoare, ale cărei rezultate de cercetare sunt însă încă insuficient valorificate în analiza lingvistică și, de pildă, în practica lexicografică. Acest lucru este valabil mai ales în cazul textelor mai vechi. Nu este nici o coincidență faptul că, după evenimentele zguduitoare din anii 1989/1990, cercetarea frazeologică s-a îndreptat din nou, cu un interes sporit, către textele sacre. Astfel, în 1996, a avut loc în Opole, Polonia, prima conferință cu tema „Frazeologie și religie”, ale cărei lucrări au apărut în 19971. Pe parcursul întregului deceniu trecut au apărut numeroase contribuții despre frazeologia din Biblie, despre biblicismele din inventarul frazeologic al diverselor limbi și subiecte similare, deși trebuie spus că această tematică i-a preocupat pe cercetători și în perioadele anterioare. Aceste lucrări au arătat tot mai clar că frazeologia fiecărei limbi a fost influențată în mare măsură de Sfânta Scriptură, dezvoltarea frazeologiei fiecărei limbi naționale fiind marcată de o interacțiune interesantă între elementele internaționale și cele naționale. În cele din urmă, după o perioadă îndelungată de elaborare a cercetării frazeologice sincronice, aceasta trebuie completată prin cercetarea frazeologică diacronică (istorică). În acest domeniu s-au realizat deja unele progrese; să ne gândim doar la lucrările lui Harald Burger despre frazeologia istorică a limbii germane sau la pregătirile pentru descrieri istorico-etimologice ale frazemicii unor limbi slave, întreprinse de Valerij Mokienko și grupul său (Бирих, Мокиенко, Степанова 1998). Frazeologia istorică a limbilor baltice se află încă la început. Am contribuit la această direcție de cercetare încă tânără printr-o monografie (Eckert 1991) și o serie de articole despre frazeologia istorică a limbilor lituaniană, letonă și prusacă veche. În acest context, studiul frazeologiei primei traduceri integrale a Bibliei în lituaniană, realizată de Johann Bretke, ocupă un loc aparte. Înainte de a trece direct la tratarea temei, este necesar să spun pe scurt câteva lucruri despre conceptul de frazeologie pe care îl folosesc și care este prezentat mai pe larg într-o monografie (Eckert, Günther 1992). Folosesc termenul generic frazeologism (−me) pentru unitățile lingvistice care se caracterizează prin 1 Frazeologia a religia. Problemy frazeologii europejskiej 2, pod red. Andrzeja M. Lewickiego i Wojciecha Chlebdy. Warszawa: Energeia, 1997. Straipsniai / Articles 11 RAINER ECKERT se caracterizează prin următoarele trăsături: 1) printr-o semantică specifică, 2) prin caracterul de hiper-cuvânt (adică, din punct de vedere formal, frazeologismele sunt mai mari decât formele cuvintelor) și 3) prin funcția lor aparte. În ceea ce privește această din urmă trăsătură, ele se împart în: 1) frazeologisme cu valoarea unei părți de propoziție = frazeme și 2) frazeologisme cu valoarea unei propoziții = frazeotexteme. Frazemele se disting prin diferite grade de idiomaticitate, adică sensul lor nu poate fi dedus (sau cel puțin nu în totalitate) din sensul componentelor lor. Sensul lor global coexistă cu sensul literal, însă acesta din urmă nu se actualizează. Hotărâtoare pentru folosirea lor este semnificația frazeologică apărută prin transfer semantic. Frazemele se combină în propoziție cu forme de cuvinte și îndeplinesc funcția de părți de propoziție. Pe această bază se întemeiază clasificarea lor în clase de frazeme (printr-o anumită analogie cu clasele lexico-gramaticale). Frazemele alcătuiesc propoziții împreună cu formele cuvintelor și cu îmbinările libere de cuvinte. Frazeotextemele sunt enunțuri complete. Ele se pot combina cu propoziții (în propoziții compuse) și, împreună cu acestea, alcătuiesc texte. În această categorie intră, de exemplu, proverbele (paremiile), aforismele, formulele de salut etc. Ele denumesc stări de fapt și situații. În comparație cu cea a frazemelor, semantica lor are două niveluri, deoarece cuprinde: 1) sensul literal (de unde și posibilitatea de a le traduce în alte limbi) și 2) sensul generalizator, care este hotărâtor pentru folosirea lor. Semantica fixează într-o anumită măsură frazeologismele, conferindu-le astfel un grad ridicat de stabilitate. Unele componente pot fi omise sau înlocuite cu altele, ceea ce duce la apariția variantelor frazemelor și frazeotextemelor. Acest fapt le deosebește clar și de îmbinările libere de cuvinte, și de „propozițiile libere”. Imaginea, expresivitatea, afectivitatea și intensitatea joacă un rol deosebit de important în domeniul frazeologiei. În continuare mă voi ocupa cu precădere de frazematică și, doar la final și foarte pe scurt, voi aborda și frazeotextematica (mai ales câteva proverbe). CÂTEVA PARTICULARITĂȚI ALE CERCETĂRII FRAZEOLOGIEI BIBLIEI 1. În principiu, trebuie să distingem între două categorii de frazeologisme biblice: 1) frazeologismele care își au originea direct în unități lingvistice din Biblie (Vladimir Gak le numește frazeologisme biblice cu moștenire lingvistică— 12 Acta Linguistica Lithuanica LXIV–LXV Zur Phraseologie in der Bibel des Johann Bretke tatcharakter (Гак 1996: 10)) und 2) Phraseologismen, die keine direkte Quelle in Form einer sprachlichen Einheit aufweisen, sondern eine bestimmte Situation (Begebenheit) aus der Heiligen Schrift widerspiegeln (Nach Gak – situative biblische Phraseologismen). Mai întâi urmează două exemple (un frazem și o frazeotextemă) pentru prima categorie: (3) werkļmas ir griežumas dantų – heulen und zeenklappen (Lk XIII 28). Frazemului îi corespunde în lituaniana modernă dantų griežimas ‘ajmanavimas’ (LKŽ 60), iar în germana actuală Heulen und Zähneklappern ‘teamă și disperare generală’ (MDL 212); (4) ką raščiau, tatai raščiau – was ich geschrieben hab, das hab ich geschrieben (Jh XIX 22). Cf. lat. quod scripsi, scripsi. Frazeotextema are sensul: „Ce s-a făcut, s-a făcut și nu mai poate fi schimbat”. Este vorba despre aforismul care, potrivit tradiției, își are originea în declarația lui Pontius Pilatus, atunci când acesta a refuzat să schimbe inscripția care urma să fie pusă deasupra capului lui Hristos pe cruce. Din a doua categorie, așa-numitele frazeologisme biblice situaționale, face parte, de exemplu, următorul caz: (5) lit. modernă atpirkimo ožys – despre o persoană asupra căreia este transferată vina altora (LKŽ VIII 1029): germ. Sündenbock: rus. козёл отпущения. Cf. următorul pasaj din 3 Mose XVI 22: (6) Jog schitaipo Awins wifsus ių nuffideghimus ant sawens ing Pufchcze nu neſchtu, ir tepaliekt ghi puſtineie – Das also der Bock alle jre miſſethat auff jm in eine wildnis trage, und laſſe jn in die wuſte. În continuare nu mă voi ocupa de ultima categorie de frazeologisme, formate abia ulterior pe baza unor situații (contexte) biblice și care nu au legătură cu unitățile lingvistice din textul Bibliei. 2. La evaluarea frazeologismelor biblice care își au originea în unități lingvistice din textul Sfintei Scripturi, apare o dificultate esențială, în comparație, de pildă, cu cercetarea frazeologiei limbilor contemporane: nu avem competență lingvistică în privința etapelor lingvistice mai vechi și nici nu putem stabili cu precizie gradul de idiomaticitate al anumitor expresii. Din acest motiv, multe aspecte rămân ipotetice. De aceea, în opinia mea, cercetările istorice de frazeologie trebuie să pornească de la o concepție foarte largă asupra frazeologiei, care să includă nu doar frazeme și frazeotexteme, ci și expresii prefrazeologice cu idiomaticitate redusă (de exemplu, cele care semnalează doar anumite grade de intensitate) și chiar expresii fixe (stabile, stereotipe). Straipsniai / Articles 13 R A I N E R E C K E R T În acest sens, aș dori să mă opresc pe scurt asupra a două tipuri de asemenea expresii: a) Asupra celor care au la bază o anumită schemă gramaticală (numită de unii cercetători și schemă frazeologică), precum expresiile tipic lituaniene alcătuite din infinitivul II (būdinys) + o formă finită a verbului, ambele forme având aceeași rădăcină. Din punctul de vedere al semnificației, ele exprimă o intensificare, o amplificare a semantismului cuprins în rădăcina verbală și, prin urmare, nu ar trebui considerate doar o categorie pur gramaticală. Cf. expresii de tipul gužė gužės în: (7) iog Strowe (upe) warlemis gu̇žete gu̇žes (krebždes) – broaștele umplură râul în întregime (2 Mose VIII 3)2; expresia dengte apdenge în: (8) Bei Aarons ischtieje fawa Ranką and Wandenu Ægypto, ir j[chejia] warles, iog Ægyptų Sẓemę dengte apdenge [apdengta ftoioi] – Și Aaron și-a întins mâna asupra apelor Egiptului și au ieșit broaște, iar țara Egiptului a fost acoperită (2 Moses VIII 6). b) În traducerea Bibliei lui Bretke se poate identifica un număr mai mare de expresii de tipul figura etymologica. Acestea nu sunt încă frazeme pe deplin formate, dar în exemplul următor pare să existe deja o anumită specializare semantică, care apropie figura cel puțin de un frazem; cf.: (9) Bet kaip tą Regeghima regeio, toiaus dumoiom eiti ing Macedonia... – Dar după ce a văzut vedenia, ne-am gândit numaidecât să plecăm spre Macedonia... – Ut autem visum vidit, statim quaesivimus proficisci in Macedoniam (Apg XVI 10); (10) Tikejose regėjima regis (Vilentas, Epistolos ir Evangelios 156 – după LKŽ XI 360). Cf. și germ. contemporană Gesichte haben „a prevedea viitorul” (WW 268) și lat. visa videre „a vedea vedenii în vis”. 3. Reforma considera una dintre principalele sale misiuni apropierea Cuvântului lui Dumnezeu de oameni, și anume în limbile pe care aceștia le înțelegeau și le foloseau. După cum se știe, traducerea Bibliei de către Martin Luther în germana timpurie modernă a avut o mare importanță pentru răspândirea doctrinei protestante în Europa de Nord, de Est și de Sud-Est și a dat naștere primei traduceri a Sfintei Scripturi în diversele limbi ale acestei regiuni. În acest context trebuie înțeleasă apariția vechii literaturi scrise baltice în secolul al XVI-lea— 2 Siehe Rainer Eckert (1987: 20), wo zu der Wendung aus der Bibelübersetzung des Bretke noch. lit. krebždėte krebžda – von einem Gewimmel von Wildenten (LKŽ VI 487) und russ. kimša kišit – von einem großen Gewimmel, gestellt wird. 14 A c t a L i n g u i s t i c a L i t h u a n i c a L X I V – L X V Zur Phraseologie in der Bibel des Johann Bretke să încadreze și, în cele din urmă, și măreața realizare a lui Johann Bretke: prima traducere a Bibliei complete într-o limbă baltică, și anume în lituaniană, în ultima treime a secolului al XVI-lea. Drept text de bază i-a servit în primul rând traducerea lui Luther, însă unele părți le-a tradus și din latină. Studierea frazeologismelor într-un asemenea text trebuie să țină seama de o serie de particularități: a) În primul rând, este caracteristică, desigur, o legătură deosebit de strânsă cu textele-sursă. Textul sacru trebuie urmat cu strictețe, iar libertățile nu sunt permise cu ușurință. În același timp, traducerea trebuie să ajungă la ascultător și la cititor și să fie inteligibilă. În acest context tensionat apar probleme deosebite atunci când, în traducere, trebuie redate în limba-țintă frazeme din limba-sursă (adică din textul-sursă direct). Frazemul lituanian actual (sàvo) krỹžių nešti «a îndura multe suferințe» (FŽ 353) are deja un precursor în Biblia lui Bretke, precum și o variantă înrudită îndeaproape cu textul-sursă al lui Luther: (11) iar dacă cineva nu-și poartă crucea și nu vine după mine, nu poate fi apostolul meu – Iar cine nu-și poartă crucea și nu mă urmează, acela nu poate fi ucenicul meu – Et, qui non baiulat crucem suam et venit post me, non potest esse meus discipulus (Lk XIV 27); (12) Cine vrea să mă urmeze, să se lepede de sine și să-și ia crucea asupra sa – Cine vrea să vină după mine, să se lepede de sine, și să-și ia crucea asupra sa și să mă urmeze (Mk VIII 34). Cf. germ. sein Kreuz tragen; sein Kreuz auf sich nehmen «a-și îndura cu răbdare suferințele» (MDI 271), expresie care este, de asemenea, prefigurată în latină; cu siguranță, în cazurile în care se spune că Isus își poartă crucea, avem încă de-a face cu o expresie pre-frazeologică. Într-o serie de alte cazuri apar redări ale frazemelor verbale care urmează îndeaproape textul-sursă, de pildă bùrną laikýti «a tăcea», literal «a-și ține gura», și láužti širdį «a-l ucide (aproape) pe cineva de durere», literal «a frânge inima»: (13) Bei ſchitai eſti pawarguliojo Nūdeia, jog Piktenibe sawa Burną turres laikiti – Vnd ift des Armen hoffnung, das die bosheit wird iren mund müſſen zuhalten – et erit egeno spes, iniquitas autem contrabet os suum (Hiob V 16); (14) Ce faceți, plângând, și frângând inima mea? – Ce faceți, plângând și frângându-mi inima? – Atunci Pavel a răspuns: «Ce faceți, plângând și întristându-mi inima?» (Apg XXI 13). Frazemul bùrną laikýti nu este caracteristic limbii standard lituaniene; potrivit FŽ 114, apare în dialectele occidentale și nord-vestice, precum și la Kristijonas Donelaitis, Philip Ruhig, Johannes Brodowski Straipsniai / Articles 15 R A I N E R E C K E R T și Ieva Simonitytė. De altfel, aici Biblia lui Quandt are o expresie foarte asemănătoare (sawo burną užlaikyti), care, de asemenea, a apărut probabil sub influență germană, cf.: (14a) Ir yra warg=dieno nuflitikkėjimas, kad piktenybe turrės sawo burna užlaikyti. În ceea ce privește frazeologismul láužti širdį, nu am reușit să-l identific în surse mai târzii. În Dicționarul academic lituanian (LKŽ XIV 884) sunt consemnate numai frazeologisme cu verbe prefixate și cu alte sensuri, astfel că presupun că Bretke prezintă aici, în ambele cazuri, echivalente ale expresiilor germane den Mund halten, respectiv das Herz brechen, care urmează îndeaproape modelul lui Luther. Modelul latin se îndepărtează considerabil ca formă, prin verbul affligere «a arunca cu forța; a izbi; a trânti la pământ, a răni; a deprima sufletul; a îngreuna inima». În Biblia lui Quandt găsim o expresie de tipul «a îngreuna inima», cf.: (14b) Bet Powil’s atfake: ką dárote jūs, werkdami, ir mano Birdį funkindami? De regulă, Bretke înțelege destul de bine frazeologismele din modelul lui Luther și le redă corect în consecință, deși nu rareori le reproduce urmând îndeaproape formularea lui Luther. În continuare prezint unul dintre puținele cazuri de traducere nereușită: (15) Anis wiſzą ſawa Nora iſchpilde ant manes – Sie haben iren mut mit einander an mir geküelet – Aperuerunt super me ora sua (Iov XVI 10). Nu întâmplător, Jonas Palionis a corectat în comentariul său traducerea destul de neinteligibilă dată de Bretke acestui frazeologism predicativ în B RR 14, astfel: (16) Jie visą savo apmaudą išgiežė ant manęs, cf. lituaniană apmaudą giežti ant ko, kam «a se mânia; a-și vărsa mânia asupra cuiva». Expresia germană actuală sein Mütchen an j-m kühlen înseamnă «a-și descărca asupra cuiva firea exuberantă (rea), mânia». La Luther apare și forma nediminutivală Mut, dar el folosește deja și mütlein, cf. LSR III 664 (pentru aceasta, vezi mai pe larg: Eckert 2004). b) Trebuie avut în vedere că expresia din model, adică la Luther, diferă de germana actuală și că, în consecință, trebuie evaluat echivalentul de traducere folosit de Bretke. Următoarele exemple sunt instructive în această privință: (17) ...wadinamas Hiobas, tas buwa praſtas ir geras [teiſus] Diewobians ir pikta wengis – cel numit Iov, acesta era simplu și drept, temător de Dumnezeu și se ferea de rău –...nomine Job, et erat vir ille simplex et rectus ac timens Deum et recedens a malo (Iov I 1); (18) Er ne dabóieisi mana Tarno Hiobo? Neſa nera iem ligaus Sžemeie, praſtas ir geras /teiſus/, Diewo bijans ir pikta wengis – N-ai avut tu grijă de robul meu Iov? Căci nu este pe pământ nimeni asemenea lui, simplu și drept, temător de Dumnezeu și care se ferește de rău – Hastu nicht acht gehabt auff meinen knecht Hiob? Denn es 16 Acta Linguistica Lithuanica LXIV–LXV Zur Phraseologie in der Bibel des Johann Bretke nu are pereche pe pământ, simplu și drept. Temător de Dumnezeu... – Numquid considerasti servum meum Iob, quod non sit ei similis in terra, homo simplex et rectus ac timens Deum et recedens a malo (Iov I 8). Formula rimată sau perechea schlecht und recht este cunoscută încă din germana medie și Luther o folosește de mai multe ori în traducerea Bibliei, pe lângă locurile citate mai sus, și în 2 Sam XV 3 și în Psalmul XXV 21. Pentru acest din urmă loc, compară: (18a) Pratibe ir teifibe [tai] teiffaugoia mane, nefa esch tawes laukiu – Schlecht und recht m-au ocrotit, căci nădăjduiesc în Tine (TE 84–85)3. Locuțiunea din germana modernă timpurie schlecht und recht avea sensul „simplu (=necomplicat) și corect”, cf. LSR III 853. Abia după Luther sensul s-a schimbat tot mai mult în direcție negativă; cf. expresia actuală schlecht und recht „cu greu, într-un mod imperfect”; mehr schlecht als recht „atât de bine pe cât este posibil, dar imperfect” (MDI 415). Bretke traduce convingător schlecht („=necomplicat) cu ajutorul lui prastas, probabil împrumutat din slavă, care putea avea și sensul „simplu” (pe lângă sensul deja mai negativ „sărac, neînsemnat”); cf. Skardžius (1931: 176). Pentru a doua componentă a formulei pereche, el folosește geras, respectiv teisus, care are, între altele, și sensul „cinstit, integru”. În Biblia Quandt, pentru această formă dublă, în ambele locuri din text apare wiernas ir teisus, unde wiernas este, la rândul său, un slavism cu sensul „credincios, credincios religios, cinstit”; cf. Skardžius (1931: 236). c) Relația strânsă a traducătorului cu textul-sursă ridică, în cele din urmă, problema împrumuturilor, în cazul frazeologiei mai ales a împrumuturilor prin traducere (calcurilor), deși adesea nu este ușor să se decidă acest lucru. Se poate presupune, eventual, că în cazurile de mai sus, de pildă burną laikyti, širdį laužti, precum și într-o serie de alte exemple, este vorba despre asemenea calcări. Împrumuturile parțiale sau hibride prin traducere pot fi identificate fără echivoc; acestea se caracterizează prin faptul că o componentă este preluată (împrumutată) direct din limba-sursă, în timp ce cealaltă componentă (sau celelalte componente) este tradusă; cf.: (19) PONas ufžu ius Baiu mufch [kariaus] – DOMNUL va lupta pentru voi... – Dominus pugnabit pro vobis (Exod XIV 14). Pentru streiten, Bretke folosește baju mušti, care se explică printr-o formă est-slavă *bojb biti „a da lupta”. Lit. mušti este traducerea est-slavului biti, în timp ce bojb (pol. boj, bielorusă, rusă boj) a fost împrumutat direct în lituaniană sub forma bajus, bojus „ceartă, luptă”, după cum arată 3 Această lucrare mi-a devenit accesibilă abia cu puțin timp înainte de finalizarea articolului de față. Straipsniai / Articles 17 RAINER ECKERT potrivit lui Fraenkel (LEW I 30), la Bretkun și în Kniga Nobaznistes. În limba folclorului lituanian este, de altfel, uzuală figura etymologica mūši mūšti „a purta luptă, a duce război”; cf.: (20) Am fost într-un mare război, acolo au purtat o mare luptă, acolo au ridicat un gard de săbii (din culegerea de cântece populare a lui L. Rhesa, după LKŽ VIII 454–455). Și est-slavul *biti bojb reprezintă o figura etymologica, cu siguranță foarte veche, după cum arată raporturile de alternanță vocalică din rădăcină. Ea este atestată de exemplele următoare, care prezintă deja o anumită deplasare semantică; cf.: (21) bielorusă veche боем бул „a răzbătut prin bătaie, încăierare” (GSBM 120; exemplul provine din secolul al XV-lea); (22) rusă dialectală Чему ж меня отец-мать не учила – До кровавого боя не била „De ce nu m-au învățat părinții mei / De ce nu m-au bătut până la sânge” (în zona Smolenskului – după SRNG 66). Redarea lui baju muš ti prin kariauti „a duce război” indică sensul inițial al expresiei. Skardžius (1931: 37) derivă formele vechi lituaniene bajus, bojus din bielorusă boj sau poloneză boj. Mi se pare că, în primul rând, limba-sursă ar putea fi est-slava. Este interesant că Biblia Quandt are aici și karauti (corespunzător Vorlagei în germana modernă timpurie streiten și Vulgatei pugnare): (22a) Pons Diew’s karáus už jus... d) Nu se poate exclude faptul că Bretke oferă, în mai multe cazuri, parafraze pentru anumite forme lexicale din textul lui Luther, care constituie grupuri de cuvinte. Este greu de apreciat dacă acestea sunt stabile sau chiar ușor idiomatice. Compară germ. frönen – lit. dirbti per baudžiavą: (23) Eikitegi dirbkite per baudzevą (corectat din baudžiwą) – Așadar, mergeți acum și slujiți (Exod V 18); germ. pfeifen – lit. giedojome wamzdeis: (24) Giedaiame iumus wamzdeis (wam/ḑziu) a ne schakinieiat – V-am cântat din fluiere și nu ați dansat – Cantavimus vobis tibiis, et non saltastis (Luca VII 32). PENTRU IDENTIFICAREA FRAZEMELOR ÎN TEXTUL BIBLIC AL LUI BRETKE 1. Harald Burger s-a ocupat pe larg de identificarea frazemelor în texte mai vechi din limba germană (Burger și alții 1982: 346–382) și a abordat în mod special indicii care se desprind din texte traduse— 18 Acta Linguistica Lithuanica LXIV–LXV Zur Phraseologie in der Bibel des Johann Bretke (op. cit.: 356–360). Dintre tipurile de corespondențe din tipologia sa, aș dori să mă refer doar la unul, pentru care am găsit numeroase exemple în materialul pe care l-am adunat. Este vorba despre tipul „limba-sursă: un cuvânt – limba-țintă: o locuțiune”, la care trebuie totuși adăugate criterii suplimentare pentru a stabili caracterul frazeologic probabil al locuțiunii în limba-țintă. În traducerea biblică a lui Bretke se poate identifica un număr considerabil de exemple, care formează două subgrupuri: a) Limba-sursă (textul lui Luther) folosește prepoziția germană timpurie nouă fur «înaintea», căreia în lituaniana veche, limba-țintă, îi corespunde locuțiunea po akim (literal: «înaintea ochilor»), asociată cu denumiri de persoane, instituții, popoare etc., care apar la genitiv singular sau genitiv plural, cf.: (25) ...idant mano Wardą neſchotu po akim Pagonų ir karalių, ir po akim waikų Iſrael – ca să-mi poarte numele fur neamuri, și fur regi, și fur copiii lui Israel – ut portet nomen meum coram gentibus et regibus et filiis Israel (Fapte IX 15); (26) Po akim Karaliaus ne tieſa dariti (...) ira ne apikanta. Nefa per teiſibe Sołtas ira pałtiprinamas – (1546) Fur den Königen a face nedreptate (...) este o urâciune. Căci prin dreptate tronul este întărit – Abominantur reges agere impie, quoniam iustitia firmatur solium (Pildele lui Solomon XVI 12). În cazul acestui exemplu, se poate presupune că Bretke a folosit ediția Bibliei din 1546, nu pe cea din 1522; căci acolo citim: Es iſt der könige grewel wo ſie gottlos handeln. Denn durch gerechtickeyt wird der thron gefertiget. Nici textul-sursă latin nu oferă un motiv pentru folosirea lui po akim; numai traducerea lui Luther din anul 1546. b) În multe exemple, prepoziția germană timpurie nouă fur «înaintea» apare în combinație cu pronume, iar, în mod corespunzător, apare locuțiunea lituaniană veche po akim: (27) Ir kada iſchwilawo (iſhwiſdawo) io ne cʒistos Dwaſias, parpuldawo po io akim, ſchauke, ir biloio. Tu eſi Diewo Sunus – Iar când duhurile necurate îl vedeau, cădeau fur înaintea lui, strigau și spuneau: Tu ești Fiul lui Dumnezeu – Et spiritus immundi, cum illum videbant, procidebant ei et clamabant dicentes: „Tu es Filius Dei!“ (Marcu III 11); Și aici traducerea lui Luther este cea care explică folosirea lui po akim. (28) Jei paſſėdes walgiſi ſu Ponu, tad dabokes. Kas po tawa akim ira – Dacă stai la masă și mănânci cu un domn, fii atent la cel pe care îl ai fur înaintea ta – Quando sederis, ut comedas cum principe, diligenter attende, quae apposita sunt ante faciem tuam (Pildele lui Solomon XXIII 1). Și aici presupun că Bretke a folosit cel mai probabil ediția lui Luther din 1546 (citată tocmai mai sus), deși ediția din 1522 conține, de asemenea, un fur: So mercke drauff was fur dyr ſtehet. Totuși, aici textul-sursă latin are expresia și mai clară ante faciem «înaintea feței». Straipsniai / Articles 19 R A I N E R E C K E R T c) În unele cazuri, Bretke redă expresia bey dir mit po tawa akim, care apare la Luther: (29) Kas po tawa akim ko ƒtow? – Cine contează bey dir? – Quid ad te? (Iov XXXV 3); (30) Neƒa ir tarnƒibes po tawa akim ne tamƒibes ira. Ir naktiſ ƒzib kaip diena, tarnƒibe ira kaip ƒchwieƒibe – Căci nici întunericul nu este întunecat bey dir, iar noaptea luminează ca ziua; întunericul este ca lumina – etiam tenebrae non obscurabuntur a te (Ps 139 12). d) Într-o serie de cazuri, expresia po akim ira redă existența, prezența a ceva: (31) ...neƒa Piuwe po akim ira – căci a sosit secerișul – quoniam adest messis (Mc IV 29); (32) Schi tai, hadina po akim ira, kaip Sunus ƒzmog aus ingi rankas Griefchnuj tur buti iſchdu- tas – Iată, ceasul este aici, când Fiul Omului va fi dat în mâinile păcătoșilor – ecce appropinquauit hora (Mt XXVI 45). Ediția din 1522 prezintă o variantă ușor diferită: ƒihe, die ƒtund iſt er bey komen (d.h. ist herbeigekommen), similară celei din Vorlage latină (a se apropia, a veni mai aproape). Totuși, trebuie constatat și faptul că, în câteva cazuri izolate, Bretke redă literal construcțiile von ihren Augen prin pa akim iu și vor mein Angesicht prin mano akim: (33) Girpelnei ne iſſilaika po tawa akim – Cei răi nu dăinuie înaintea ochilor tăi – neque permanebunt iniusti ante oculos tuos (Ps 5 6); (34) Eƒch Wieƒchpati wiƒsada tureiau po mano akim – (1546) L-am pus pe Domnul neîncetat înaintea mea înaintea feței mele (Fapte II 25). Ediția Luther din 1522 are aici: Ich hab den herren allȝeyt furgeſeſt fur meyn gesicht (Fapte II 25). Nu am putut lămuri pe deplin dacă încă din vremea lui Bretke se atesta variația po akim // po akiu. Jolanta Gelumbeckaitė (2002: 167–168) consideră în monografia sa că pa akiu a fost corectat în pa akim în următorul exemplu: (35) ...nuleida pa akiu (corectat în: pa akim) Jesaus – chiar în mijlocul lor, pe lângă Isus – summiserunt... ante Iesum (Lc V 19). Nu am putut stabili, pe baza datelor de care dispun, dacă lucrurile stau la fel și în exemplele următoare: (36) ... ir nuwede ghi po akiu (po akim) Rodos –...și l-au dus înaintea Sfatului – et adduxerunt in concilium (Fapte VI 12); (37) Ir atwadina anus po ƒawo akiu (po sawo akim) – și i-au pus înaintea lor (Fapte IV 7). În cele din urmă, are loc o alternanță a construcțiilor į akis // po akim «în întâmpinarea»: 20 A c t a L i n g u i s t i c a L i t h u a n i c a L X I V – L X V Zur Phraseologie in der Bibel des Johann Bretke (38)...ir kaip ne mȧgzas furtmas prieſch mus buwo (po akim, į akis) wissa nussitikȩghima sziwato pametem – (1546) und nicht ein klein Vngewitter vns wider war, war alle hoffnung vnſers lebens dahin – et tempestate non exiqua imminente (Apg XXVII 20). De altfel, acest pasaj apare în ediția Luther din 1522 într-o formulare diferită de cea tocmai citată: vnd nit eyn kleyne vnftumickeyt vns auff dem hals lage, war alle hoffnung vnſers lebens dahyn. Vulgata are aici, de asemenea, o altă formulare. Trebuie subliniat că, datorită sensului său, po akim // į akis trebuie considerat separat de expresia frazeologică po akim «în fața». Este interesant că relațiile dintre germana înaltă veche timpurie fur «în fața» și lituaniana veche po akim pot fi comparate tipologic cu etimologiile lat. coram și greacă ἐν-ώπιον; cf. lat. coram, prepoziție «în fața; în prezența; înaintea», care provine din co(m) ‘mit’ + ōram, legat de ōs, ōris «gură, chip, deschidere»4, și gr. ἐν-ώπιον, prepoziție cu sensurile 1. «împotriva (față de)», 2. «în fața», 3. «în relație cu», 4. «în prezența», care, la rândul ei, este legată de gr. ὤψ, ἡ, Pl τα ὦπα «privire; înfățișare; pl. «ochi, față»; cf. homer. εἰς ὦπα ἰδέασθαι «a privi în față; a privi în ochi». Pentru detalii, vezi Eckert (2004: 51–62). 2. Un criteriu important pentru identificarea unui frazem este, în opinia mea, identificarea variantelor frazeologice (în textul biblic la Bretke, în alte monumente lingvistice lituaniene vechi și, de asemenea, în limba textului-sursă). Îmbinările libere de cuvinte nu formează variante. În cele ce urmează, prezint doar câteva exemple dintr-un număr mai mare de cazuri, cf.: a) Frazemul substantival la Luther heulen und zeenklappen5, forma actuală Heulen und Zähneklappern «teamă și disperare generală» (MID 212), este reprezentat la Bretke prin următoarele expresii variante: (39)...werkſmas ir grieſzumas dantų – Da wird ſein heulen vnd zeenklappen – Ibi erit fletus et stridor dentium (Lk XIII 28): kaukim as ir dantu drebeghimas (Gallus: kaukim as ir dan-tu klabeghimas) (Mt XIII 42). B. Vilentas are verksmas ir griežimas dantų (conform LKŽ XVIII 760), în timp ce limba lituaniană contemporană are varianta deja prescurtată dantų griežimas (FŽ 129). b) Frazemul verbal griežti dantis ant ko, respectiv griežti dantimis ant ko, literal «a scrâșni din dinți (cu dinții) împotriva cuiva», cu sensul frazeologic «a fi mânios pe cineva», este atestat în următorul pasaj: 4 Siehe Alois Walde (1910: 191). Für den wertvollen Hinweis auf latein. cōram und griech. ἐν-ώπιον in der Diskussion zu meinem Vortrag bin ich Frau Prof. Dr. Jolanta Gelumbeckaitė (Frankfurt) sehr dankbar. 5 Keith Spalding (HDGFU III 1319) consemnează la Hans Sachs varianta: heulen, grießgramen und zeenklappern. Straipsniai / Articles 21 RAINER ECKERT (40) Kaip tai girdeio, eio iemus per schirdi, ir griežę dantis (dantimis) ant jo – (1546) DA fie solchs hōreten, Giengs jnen durchs hertz, vnd bißen die zeene zufammen vber jn – Audien-tes autem haec, dissecabantur cordibus suis et stridebant dentibus in eum (Apg VII 54). Ediția din 1522 are o formulare ușor diferită: Da fie solchs horeten, zůschneyds yhn yhr hertz, vnd kyrreten mit zeenen vbir yhn. Lituaniana veche griesze dantis pare să aibă varianta morfologică griesze dantimis. Noul dicționar academic al frazeologiei lituaniene (FŽ 131–132) enumeră o serie întreagă de variante ale acestui frazem: danįti giẽžti, danįti griežti, dančių griežti, dantis griežti und dantimis griežti – toate cu sensul «a fi mânios; a se mânia». A. Kurschat (LDW I 646) consemnează și varianta sàvo iltį grięžti ant ko (literal «a-și scrâșni colțul pe cineva») «a fi mânios pe cineva». c) Echivalentele la Bretke pentru germ. zu Herzen nehmen: deti širdina și deti širdiesp(i): (41) Bei dek schirdina mana pamokſła – Vnd nim zu herczen meine Lere – Inclina aurem tuam et audi verba sapientium, appone autem cor ad doctrinam meam (Spr Sal XXII 17); (42) ...ir giwenafis tai deſt schirdielpi – vnd der Lebendige nimpts zu hertzen (Pred VII 3). d) Frazemul adverbial iš visos sylos apare la Bretke și în varianta iš visų sylų, cf.: (43) Milek Wieſchpati Diewa tawa iſch wiſsas schirdes tawa, ir iſch wiſsas duſchas tawa, ir iſch wiſsa filas (isch wissu silu) tawa – Du solt Gott deinen HERRN lieben, von gantzem hertzen, von gantzer ſeele, von allen krefften... (Lk X, 27). În notele la ediția textului Noului Testament (Range Ed 488) se atrage atenția asupra fenomenului de sandhi din wissa silas (< visos sylos), precum și asupra expresiilor din textele-sursă: Luther – von allen krefften, Vulgata – et ex omnibus viribus tuis. 3. Un indiciu pentru identificarea unui frazem îl oferă ancorarea unei imagini și a expresiei care o redă într-o anumită cultură și limbă, prin care expresia se distinge clar de expresii similare, dar distincte, din alte limbi și culturi. Acest lucru este valabil mai ales pentru frazeme care capătă un anumit caracter simbolic. De exemplu, să comparăm expresia veterotestamentară «lapte și miere», reprezentată de «țară unde curge lapte și miere» = «o țară a bogăției, abundenței, prosperității și a posibilităților extraordinare; țara făgăduinței», cf.: (44) ...ir idant ios iſchweſcziau iſch ſchos Szemes, ing gera ir platų Szemę, ing Szemę, pluſtanczę Pienu ir Medumi –...und fie ausfure aus dieſem Lande, in ein gut vnd weit Land, In ein land, darinnen milch vnd honig fleuſſt... – et educam de terra illa in terram bonam et spatiosam, in terram quae fluit lacte et melle (2 Mose III 8). 22 Acta Linguistica Lithuanica LXIV–LXV Zur Phraseologie in der Bibel des Johann Bretke (45) ...Țara /în Țară/ curge lapte și miere... – În țara în care curge lapte și miere – ad terram fluentem lacte et melle (2 Mose III 17)6. Pe lângă variantele pienas ir medus, respectiv pienas ir midus, apare și medus ir sviestas „lapte și unt”, atestat deja în această formă în sursa lui Luther și în Vulgata: (46) El nu va vedea râurile și nici pâraiele de apă care curg cu miere și unt – Non videat rivulos olei, torrentes melles et butyri (Iov XX 17). Formula binară cu „miere și lapte” apare și în Cântarea Cântărilor, în urma unei comparații care conține denumirea pentru mierea de fagure: (47) Buzele tale, mireasa mea, sunt ca un fagure din care picură mierea; miere și lapte sunt sub limba ta – Favus distillans labia tua, sponsa; mel et lac sub lingua tua (Cântarea Cântărilor IV 11). Într-un alt loc din Cântarea Cântărilor apare probabil încă uzul prefraseologic al cuvintelor „miere de fagure”, „miere”, „vin” și „lapte”, reprezentând totodată situația inițială a variantei „lapte și vin”; cf.: (48) Am mâncat fagurele împreună cu mierea mea, am băut vinul împreună cu laptele meu – comedi favum cum melle, bibi vinum cum lacte meo (Cântarea Cântărilor V 1) Keith Spalding (HDGFU V 1692) vermerkt, dass auch „Milch“ und „Wein“ in Juxtaposition vorkommen und zwar ebenfalls in der Bibel, vgl.: (49) ...munții vor picura vin dulce, iar dealurile vor curge de lapte – stillabunt montes mustum, et colles fluent lacte (Ioel IV 18). El mai menționează expresiile „lapte” și „hrană dulce”, respectiv „lapte și vin”, din scrieri ale epocii baroce, de pildă: (50) gura m-a desfătat cu lapte și hrană dulce’; (51) spre țara făgăduită, unde laptele și vinul curg necontenit. Biblia lui Quand prezintă aceleași expresii în pasajele citate mai sus, și anume pienas bey meddus, respectiv meddus ir swi estas; cf.: (51a) ...și vă voi scoate din țara aceasta într-o țară bună și întinsă, o țară în care curge lapte și miere (2 Mose III 8); 6 Aici, în locul formei uzuale din lituaniana veche medus „miere”, Bretke folosește forma ușor diferită midus „hidromel, miere de fagure”, care se potrivește foarte bine semantic și reprezintă o anumită tranziție spre variantele cu „vin”. Fraenkel consideră că midus este un împrumut din limba germanică (LEW 446–447). Straipsniai / Articles 23 R A I N E R E C K E R T (51b) aβ jus iβwellu...i žėme...kur pien’s bey meddus ʃklyfta (2 Mose III 17); (51c) Jis ne mattys ʃtrowės, ney páuppes, meddumi ir ʃwieftu tékanʒes (Hiob XX 17); Kazys Grigas behandelt in seiner Monographie Литовские пословицы (1987: 77–95) das litauische Sprichwort Kur mūšų nēra, veršiai midų geria (wörtlich: ‘Wo wir nicht sind, trinken die Kälber Honigtrank’; Sinn: ‘Wo wir nicht sind, ist es sehr gut’) und seine vielzähligen Varianten. Dabei streift er die biblischen Wendungen des Typs „Milch und Honig“ und verbindet das lit. Sprichwort Kur mūšų nēra, ten ir upės pienu plaukia damit. Er unterstreicht allerdings, dass letzteres ironisch gebraucht wird, was auf die biblischen Wendungen keineswegs zutrifft, allerdings ist der Einfluss der biblischen Wendung augenscheinlich. Von besonderem Interesse jedoch ist, dass Grigas unter Verweis auf meinen ersten Aufsatz zur historischen Phraseologie des Baltischen und Slawischen (siehe Eckert 1968: 79–81) für diese Sprachen eine alte Wendung „Honig & Bier trinken“ voraussetzt, der gegenüber das oben erwähnte litauische Sprichwort spezieller und jünger ist. Nach meiner Meinung existiert neben der biblischen (alttestamentlichen und möglicherweise mit der hebräischen Folkloretradition in Zusammenhang stehenden) Wendung „Milch und Honig“ bzw. „Honig und Wein“ eine davon völlig separat zu betrachtende Wendung „Honig & Bier“ (ostbalt. medus & alus; ursl. medъ & olъ) im Baltischen und Slawischen, die auf die Verknüpfung (und Opposition) der Bezeichnungen für das alte berauschende Süßgetränk und Bittergetränk zurückgehen. Es liegen hier von ihrem Inhalt gesehen ziemlich ähnliche Wendungen vor, die jedoch ganz verschiedenen Traditionen und damit zusammenhängenden Kulturen entspringen. 4. Pentru identificarea frazemelor sunt utile mai multe atestări dintr-un monument lingvistic sau mai multe atestări din diferite monumente lingvistice ale aceleiași epoci. Un exemplu în acest sens este comparația consacrată (sau frazemul comparativ) „A este alb ca zăpada”: (52) Ir io Weidas buwa kaip Sӡiebai, ir io Rubas baltas kaip Sniegas – Vnd ſeine geſtalt war wie der bliʒ, vnd ſein Kleid weis als der ſchnee – Erat autem aspectus eius sicut fulgur, et veſtimentum eius candidum sicut nix (Mt XXVIII 3). Din postila lui Bretke din 1599 (II 399) este cunoscută, potrivit Klementinei Vosylyte (LKPŽ 250), următoarea atestare (cu ortografia deja adaptată normei actuale): (53) Ir rūbas jo baltas kaip sniegai. În traducerea Bibliei de Samuel Boguslav Chylinski, același pasaj sună astfel: (54) Rūbai jo balti kaipo sniegas (potrivit LKŽ XIII 250, de asemenea cu ortografia adaptată). 24 A c t a L i n g u i s t i c a L i t h u a n i c a L X I V – L X V Zur Phraseologie in der Bibel des Johann Bretke DESPRE CÂTEVA PROVERBE ȘI DOUĂ FORMULE DE SALUT În această ultimă secțiune, voi face câteva observații despre frazeotextemică, mai exact despre un domeniu important al acesteia: paremiile sau proverbele. 1. Să ne oprim mai întâi asupra proverbului german Wer andern eine Grube gräbt, fällt selbst hinein, a cărui sursă, potrivit „Dicționarului de proverbe” al lui Horst și Annelies Beyer (1987: 232), o constituie Proverbele lui Solomon. Acolo se spune: (55) Kafasis dübe, ipuls. Ir kas raicӡoji (?) [în locul lui ritta, tăiat] akmeni, ant to puls (ateis) – Wer eine Gruben macht, der wird drein fallen, Vnd wer einen stein waltzet, auff den wird er komen – Qui fodit foveam, incidet in eam; et, qui volvit lapidem, revertetur ad eum (Prov XXVI 27) și (56) O kaſanſis dübe, pats ipuls. Ir ardanti tworą, kirmis (ſzaltis, ingels) įkas – Aber wer eine Gruben macht, der wird ſelbs drein fallen, Vnd wer den Zaun zureiſſet, den wird eine Schlange ſtechen (Ecl X 8). Ambele pasaje conțin, fiecare, încă un proverb sinonim. Probabil că sensul proverbului figurat care ne interesează poate fi redat astfel: «Necazul îl pățește chiar cel care ar vrea să i-l pricinuiască altuia». Există o legătură între frazeotexteme și frazeme, care constă mai ales în faptul că nu puține frazeme sunt alcătuite din părți (segmente) ale frazeotextemelor; cu alte cuvinte, una dintre căile de formare a frazemelor este desprinderea unor părți din frazeotexteme și dobândirea autonomiei de către acestea. A se compara: (57) Jus uſӡpūlat Sȳrata, ir kaſat Artimoiui iuſu Dūbe – (1545) Ir fallēt uber einen armen Waisen, vnd grabt ewrn Nehesten gruben – Super pupillum irruitis et subvertere nitimini amicum vestrum (Iov VI 27). Probabil că și aici Bretke recurge la ediția Luther din 1545, deoarece ediția din 1524 are o formulare puțin diferită: yhr fallet uber eynen armen wayſen, vnd rottet ewern nehſten aus. 2. Și proverbele au adesea variante; a se compara: (58) Ne wienas bernas ne gal dwiem ponam ſluſziti – Kein Haushnecht kan zweien Herrn dienen – Nemo servus potest duobus dominis servire (Lc XVI 13) și (59) Newienas negal dwiem Ponam ſluſziti – Niemand kan zweien Herrn dienen (Mt VI 24). Proverbul tocmai citat exprimă deja o generalizare mai amplă, prin eliminarea cuvântului bernas. 3. Deși exemplele următoare diferă uneori considerabil unele de altele, ele trebuie totuși considerate variante ale eines frazeotextem (în acest caz, al unui proverb): Straipsniai / Articles 25 RAINER ECKERT (60) Bet Jefus biloio jemus. Nera Prarakas be czel̄ties, tiktai Tiewifchkioia ir namie prieg ſawuiu – Jheſus aber ſprach zu jnen, Ein Prophet gilt nirgend weniger, denn im Vaterland, vnd daheim bey den ſeinen – Et dicebat eis Iesus: “Non est propheta sine honore nisi in patria sua et in cognatione sua et in domo sua” (Mk VI 4). (61) Prarakas niekur ne tur maſz̄efnios garbes, net Tiewifchkioia sawa, ir sawa Namūſu – (1546) Ein Prophet gilt nirgend weniger, denn in ſeinem Vaterland vnd in ſeinem Hauſe (Mt XIII 57). Și aici ediția lui Luther din 1522 diferă: Eyn prophet gilt nyrgend weniger denn da heym vnd bey den ſeynen. (62) Ne wienas prarakas (wiens praraks) priīmtas ira tewiſchkiei sawa – Niciun profet nu este bine primit în patria sa (Lk IV 24). (63) Nesa ghis pats Jeſus liudīja, ſog Prarakas ſawo tiewiſchkeie garbes ne tur – Căci însuși Isus a mărturisit că un profet nu are cinste în patria sa (Jh IV 44). Se înțelege de la sine că în traducerea Bibliei realizată de Bretke se întâlnesc mult mai multe proverbe și că aici a fost posibil să fie prezentate doar câteva, cu titlu de exemplu. În general, se poate constata că fondul proverbial al limbilor europene moderne a fost influențat în mare măsură de paremii care apar deja în Biblie. Pentru completitudine, în încheiere mai prezint două frazeotexteme cu funcție apelativă (aici: formule de salut): (64) Giwenk ſu Diewu [weikas]! – Să fii sănătos! (Apg XXIII 30). Aici este necesar să luăm în considerare un context mai larg: este vorba despre o scrisoare pe care căpitanul suprem i-a scris-o lui Claudius Lysias, citată în acest capitol 23 și la finalul căreia apare formula de salut menționată. Salutul adăugat alternativ (Swei-kas!) nu lasă nicio îndoială că Giwenk su Diewu! (literal: „Trăiește cu Dumnezeu!”) este o formulă de salut. Această formulă de salut apare într-o formă prescurtată în exemplul următor: (65) Su Diewu (!) – Rămâneți cu bine! –...abstinere ab idolothytis et sanguine et suffocatis et fornicatione; a quibus custodientes vos bene agetis. Valete (Apg XV 29). Redau un context mai amplu conform ediției lui Luther din 1546: Das jr euch enthaltet vom Götzenopffer vnd vom Blut, vnd vom Erſticktem, vnd von Hurerey, von welchen, so jr euch enthaltet, thut jr recht, Gehabete euch wol. Desigur, s-ar putea cita și alte exemple pentru acest tip de frazeotexteme. Din cele prezentate reiese că, în traducerea integrală a Bibliei realizată de Johann Bretke în lituaniana veche, s-au reflectat întreaga bogăție și marea diversitate a unităților frazeologice cuprinse în Sfânta Scriptură. Aceasta privește diferitele categorii de unități frazeologice 26 Acta Linguistica Lithuanica LXIV–LXV Zur Phraseologie in der Bibel des Johann Bretke unități frazeologice, începând cu frazeme minimale de tipul lituanian vechi po akim, trecând prin diversele clase de frazeme (precum frazeme substantivale, verbale, predicative, adverbiale etc.), până la tipuri speciale precum formulele binare, comparațiile fixe, schemele frazeologice, figurae etymologicae și, în cele din urmă, diverse tipuri de texte frazeologice (proverbe, formule de salut). Un spațiu important în studiu îl ocupă expunerea modului în care sunt redate expresiile idiomatice întâlnite la M. Luther și al echivalării lor de către Bretke, care, cu câteva rare excepții, poate fi considerată reușită. Problematica calcării este discutată în detaliu. O atenție deosebită a fost acordată problemelor variantelor frazeologice, precum și diferitelor grade de idiomaticitate ale expresiilor analizate. Unele dintre problemele menționate (precum relația dintre germana timpurie modernă fur «înaintea» și lituaniana veche po akim, precum și echivalentele expresiei germane timpurii moderne seinen Mut / Mütelein / an j-m (ab)kühlen în Biblia lui Bretke, în alte monumente ale lituanienei vechi și în lituaniana modernă) au fost cercetate și descrise în continuare în articolul meu Phrase and Idiom in Bretke’s Old Lithuanian Bible. În concluzie, aș dori să rețin un singur lucru: situația ideală ar fi ca pentru fiecare frazem și text frazeologic din Biblie să se poată întocmi o descriere monografică succintă, ținând seama de limba-sursă (Biblia lui Luther, dar și sursele acesteia în latină, greacă și ebraică) și de limba-țintă (lituaniana veche din ultima treime a secolului al XVI-lea). Aceasta ar constitui o bază satisfăcătoare din toate punctele de vedere pentru cercetarea diacronică a frazeologiei lituaniene. BIBLIOGRAFIE Beyer Horst, Beyer Annelies 1987: Sprichwörterlexikon. Leipzig: Bibliographisches Institut. Burger Harald, Buhofer Annelies, Sialm Ambros 1982: Handbuch der Phraseologie. Berlin, New York: de Gruyter. Eckert Rainer 1968: Minimale Textfragmente im Slawischen und ihre Entsprechungen im Baltischen. – Baltistica 4(1), 79–81. Eckert Rainer 1987: Martin Luther und das frühe baltische Schrifttum. – Polata knigopisnaja sī (Priloženije Early protestantism in Eastern Europe, ed. by Veronica du Feu) 16, 6–25. Eckert Rainer 1991: Studien zur historischen Phraseologie der slawischen Sprachen (unter Berücksichtigung des Baltischen) (Slawistische Beiträge 281). München: Verlag Otto Sagner. Straipsniai / Articles 27 RAINER ECKERT Eckert Rainer 2004: Phrase and Idiom in Bretke’s Old Lithuanian Bible. – Studies in Baltic and Indo-European Linguistics. In honor of William R. Schmalstieg, ed. by Philip Baldi, Pietro U. Dini. Amsterdam/Philadelphia: John Benjamins Publishing Company, 51–62. Eckert Rainer, Günther Kurt 1992: Die Phraseologie der russischen Sprache. Leipzig–Berlin–München–Wien–Zürich–New York: Langenscheidt Verlag Enzyklopädie. Frazeologia a religia (Problemy frazeologii europejskiej 2), pod red. Andrzeja M. Lewickiego i Wojciecha Chlebdy. Warszawa: Energeia, 1997. FŽ – Frazeologijos žodynas, red. Jonas Paulauskas. Vilnius: Lietuvių kalbos institutas, 2001. Gelumbeckaite Jolanta 2002: Linksnių ir prielinksnių konstrukcijų sintaksė Jono Bretkūno Biblijos Evangelijoje pagal Luką (Opera linguistica Lithuanica 1). Vilnius: Lietuvių kalbos instituto leidykla. Grigas Kazys 1987: Литовские пословицы. Вильнюс: Vaga. GSBM – Гістарычны слоўнік беларускай мовы, рэд. А. И. Жураўскі, вып. 2, Мінск: Навука і тэхніка, 1983. HDGFU – Spalding Keith. An Historical Dictionary of German Figurative Usage 3, 5. Oxford: Blackwell, 1974, 1991. LDW I–IV – Kurchat Alexander. Litauisch-deutsches Wörterbuch 1–4. Göttingen: Vandenhoeck & Ruprecht, 1968–1973. LEW I–II – Fraenkel Ernst. Litauisches etymologisches Wörterbuch 1–2. Heidelberg: Vandenhoeck & Ruprecht, 1962–1965. LKFŽ – Paulauskas Jonas. Lietuvių kalbos frazeologijos žodynas. Kaunas: Šviesa, 1977. LKPŽ – Vosylytė Klementina. Lietuvių kalbos palyginimų žodynas. Vilnius: Mokslas, 1985. LKŽ – Dicționarul limbii lituaniene 1–2, Vilnius: Mintis, 1968–1969; 3–6, Vilnius: Editura de literatură politică și științifică de stat, 1956–1962; 7–9, Vilnius: Mintis, 1966–1973; 10–15, Vilnius: Mokslas, 1976–1991; 16–17, Vilnius: Editura pentru știință și enciclopedii, 1995–1996; 18–20, Vilnius: Institutul de editare a științei și enciclopediilor, 1997–2002. LSR I–IV – Röhrich Lutz. Lexikon der sprichwörtlichen Redensarten 1–4. Freiburg–Basel–Wien: Herder Verlag, 1973. MDI – Wolf Friedrich. Moderne deutsche Idiomatik. München: Max Hueber Verlag, 1976. NVBS – Nova vulgata Bibliorum sacrorum editio. Romae: Libreria Editrice Vaticana, 1979. 28 Acta Linguistica Lithuanica LXIV–LXV Zur Phraseologie in der Bibel des Johann Bretke Skardžius Pranas 1931: Die slavischen Lehnwörter im Altlitauischen. – Tauta ir žodis 7, 3–249. SRNG – Dicționarul graiurilor populare rusești, ed. F. P. Filin, fasc. 3. Leningrad: Nauka, 1968. TE – Ediție critică a traducerii Psaltirii în limba lituaniană de Johannes Bretke, pastor la Labiau și Königsberg i. Pr., după manuscrisul din anul 1580 și versiunea revizuită a acestei Psaltiri de Johannes Rehsa, pastor la Königsberg i. Pr., după tipăritura din anul 1625, împreună cu traducerea Psaltirii în limba germană de Martin Luther, după ediția din anul 1545, cu colaborarea lui Friedemann Kluge, cu o introducere de Friedrich Scholz, ed., Biblia Slavica, ed. de Hans Rothe și Friedrich Scholz, cu colaborarea lui Christian Hannick și Ludger Udolph, seria VI: Supplementum: Biblia Lithuanica, seria 2: volume de ediții, volumul 6, Paderborn, München, Viena, Zürich: Ferdinand Schöningh, 2002. Walde Alois 1910: Lateinisches etymologisches Wörterbuch, 2. Auflage. Heidelberg: Carl Winter Verlag. WW – Cuvinte și expresii. Dicționar al uzului limbii germane, ed. de Erhard Agricola, cu participarea lui Herbert Görner și Ruth Küfner. Leipzig: Bibliographisches Institut, 1975. Бирих Александр, Мокиенко Валерий, Степанова Людмила 1998: Словарь русской фразеологии. Историко-этимологический справочник. Под ред. В. М. Мокиенко, Санкт-Петербург: Фолио-Пресс. Гак Владимир 1996: Специфика библейских фразеологизмов в русском языке. – Frazeologia a religia. Tezy referatów międzynarodowego sympozjum naukowego. Opole, 4–6 września 1996 r., 10. SURSELE I. Pentru cercetarea mea am folosit numai anumite părți din Vechiul Testament, și anume pe cele cuprinse în ediția lui J. Palionis și J. Žukauskaitė Jonas Bretkunas. Rinktiniai raštai (prescurtat: B, RR), Vilnius 1983: 33–312. A fost luată în considerare și partea de comentarii aferentă (pp. 332–359). II. Am putut studia Noul Testament din traducerea Bibliei lui Bretke pe baza volumului de ediție 7, încă nepublicat (prescurtat: Range Ed). Doresc să-i mulțumesc călduros, în acest loc, prof. dr. Jochen D. Range pentru amabilitatea de a-mi împrumuta acest volum pentru o vreme. Este vorba despre ediția: Navias Testamentas Ing Lietuwischka Lieszuwi perraschitas per Jana Bretkuna Labguwos plebona 1580. Das Neue Testament in die litauische Sprache übersetzt von Johann Bretke, Pastor zu Labiau 1580. Ediția manuscrisului, vol. 7 și 8, Straipsniai / Articles 29 RAINER ECKERT Labiau i. Pr. 1580. Bd. 7: Evangelien und Apostelgeschichte. Bearbeitet von Jochen D. Range. Ferdinand Schöningh Paderborn–München–Wien–Zürich sowie um das Beiheft zu Bd. 7: Anmerkungen und Erläuterungen (S. 520–544) bearbeitet von Jochen D. Range. III. Pentru textul-sursă al lui Luther am consultat următoarea lucrare: D. Martin Luthers Werke. Kritische Gesamtausgabe. Die Deutsche Bibel 1522–1546. Vol. 1 – Weimar, 1906; vol. 2 – Weimar, 1909; vol. 6 – Weimar, 1929; vol. 8 – Weimar, 1954; vol. 10, prima jumătate – Weimar, 1956; vol. 10, a doua jumătate – Weimar, 1957; vol. 11, a doua jumătate – Weimar, 1960. IV. Citez Biblia Quandt după: Biblia Tai esti Wissas Szwentas Raßtas Seno ir Naujo Testamento, Karalauczuje, 1736. [Nota autorului: Contribuția de față reproduce comunicarea pe care am susținut-o la 27.09.2002, în cadrul conferinței internaționale „400 de ani de Biblie lituaniană: aspecte filologice și teologice ale cercetării lui Bretke”. Conferința menționată a fost organizată în perioada 26–29 septembrie 2002 la Universitatea Ernst-Moritz-Arndt din Greifswald de prof. dr. Jochen D. Range. Întrucât, până în prezent (08.04.2011), materialele acestei conferințe nu au fost publicate, mă văd nevoit să public această lucrare pe această cale. – R. E.]. Despre frazeologia Bibliei lui Johann Bretke REZUMAT Scopul articolului este de a discuta frazeologismele din traducerea Bibliei lui Johann Bretke. Această traducere conține numeroase elemente complexe, idiomuri și frazeme. Articolul distinge două categorii: elemente bazate pe idiomuri biblice și elemente bazate pe anumite situații. Articolul oferă multe exemple care arată că, în traducerea lui Bretke, o construcție prepozițională poate corespunde unui singur cuvânt din Biblia lui Luther. Materialul prezentat în articol arată cum variază frazeologismele și cum sunt exprimate. Sunt menționate și frazeologisme care îndeplinesc funcția unei propoziții, ca formule de salut, de exemplu: în Biblia lui Luther scrie: Gehab dich wol!: lituaniană veche Giwenk su Dievu! (sănătos): lat.: Valete! (Fap XV 29). Ar fi important să se întocmească o scurtă descriere a expresiei fiecărui frazem biblic în ambele limbi — atât în cea-sursă, cât și în cea-țintă — discutând variantele și trăsăturile lor semantice specifice. Primit la 8 aprilie 2011. RAINER ECKERT Murtzner Ring 16, D-12681 Berlin, Deutschland [email protected] 30 Acta Linguistica Lithuanica LXIV–LXV