„Baltu valodu atlants. Prospekts = Baltų kalbų atlasas. Prospektas = Atlas of the Baltic languages. A prospect“

187recenzii / recenzii christiane schiLLer humboldt-universität zu berlin Direcții de cercetare științifică: lexicografie prusaco-lituaniană, onomastică, relații lingvistice, literare și culturale baltico-germane. ATLASUL LIMBILOR BALTICE. PROSPECT = ATLASUL LIMBILOR BALTICE. PROSPECT = ATLASUL LIMBILOR BALTICE. Rīga: Institutul de Limbă Letonă al Universității din Letonia, Vilnius: Institutul Limbii Lituaniene, 2009, 183 p. a Autoarele prospectului și ale introducerii: Danguolė Mikulėnienė, Anna Stafecka; autoarele comentariilor la hărți: Ilga Jansone, Anna Stafecka, Rima Bacevičiūtė, Asta Leskauskaitė; versiunea computerizată a hărților a fost pregătită de Edmundas Trumpa. ISBN 978-9984-742-49-6. ]} prie nulis? Prospectul unui atlas al limbilor baltice care urmează să fie discutat aici este, după cum lasă deja să se înțeleagă titlul multilingv, o lucrare comună letono-lituaniană. Responsabile pentru acesta sunt Anna Stafecka de la Institutul pentru Limba Letonă al Universității din Letonia din Riga și Danguolė Mikulėnienė de la Institutul pentru Limba Lituaniană din Vilnius. Este vorba despre un volum-pilot, menit să evidențieze necesitatea unui astfel de proiect comun și să prezinte posibilitățile de realizare a acestuia din punct de vedere al conținutului și al cartografiei. Având în vedere că dialectele și graiurile lituaniene și letone sunt nivelate tot mai mult prin influența limbilor standard, editorii își propun să documenteze lexicul dialectelor și să reprezinte cartografic distribuția acestuia. 188 acta Linguistica Lithuanica LXX Baza de date a atlasului se sprijină pe atlasele christiane schiLLer lingvistice lituanian și leton: Lietuvių kalbos atlasas (bd. 1: Leksika. Vilnius, 1977) (Lka), Latviešu valodas dialektu atlants (Leksika. rīga, 1999) (LVda), precum și pe materialul de date colectat de Institutul pentru Limba Letonă al Universității din Letonia din Riga și de Institutul pentru Limba Lituaniană din Vilnius pentru Atlas Linguarum Europae (aLe). La baza acestor date stau anchete desfășurate începând din anii 1960. În acest sens, hărțile lingvistice prezentate reflectă situația dialectală din a doua jumătate a secolului al XX-lea. Ediția consecvent trilingvă (letonă, lituaniană, engleză) oferă o introducere aprofundată în problematică. începe cu o prezentare de ansamblu Limbile baltice vii și moarte (p. 15–29), care prezintă mai întâi clasificarea limbilor baltice și apoi tratează în detaliu în special limbile baltice dispărute: curoniana, semigalliana, seliana, prusaca veche, iotvingiana și șalaviana. limbile vii lituaniană, letonă și latgaliana sunt tratate aici relativ pe scurt. urmează o descriere și clasificare a dialectelor letone (p. 25–29) și lituaniene (p. 30–34), precum și o prezentare de ansamblu a dezvoltării cercetărilor geolingvistice referitoare la limba letonă (p. 35–39) și la limba lituaniană (p. 40–44). introducerea se încheie cu o descriere a principiilor de alcătuire a hărților și comentariilor (p. 45–49), precum și cu o prezentare a principiilor transcrierii fonetice pentru dialectele letone (p. 50– 53) și lituaniene (p. 54–57). o mare parte este consacrată secțiunii de comentarii (p. 61–134). în comentarii sunt prezentate etimoanele relevante pentru fiecare câmp lexical, împreună cu corespondențele lor din limbile individuale, este descrisă răspândirea lor, sunt etimologizate, iar materialul comparativ din celelalte limbi indo-europene, provenit în principal din dicționarele etimologice de referință timp de multă vreme, și anume din Litauisches Etymologisches Wörterbuch de Ernst Fraenkel, Heidelberg 1955–1965, precum și din Latviešu etimoloģijas vārdnīca, Rīga 1992, este prezentat. exemplele din lucrările lexicografice istorice și din dialecte completează prezentarea. uneori, de ex. În comentariul la Storch este abordată semnificația mitologică a termenului. Începând de la p. 135 urmează partea cu hărți. Premergătoare acestuia sunt hărți de ansamblu ale dialectelor letone (p. 137) și lituaniene (p. 139), în care sunt indicate punctele de colectare a datelor. hărțile sunt realizate ca hărți cu simboluri punctiforme și suprafețe colorate sau ca o combinație a ambelor, în funcție de relațiile care urmează să fie reprezentate. În hărțile cu simboluri punctuale sunt marcate de fiecare dată punctele centrale de colectare a datelor; pentru hărțile de suprafață, acestea sunt indicate cu ajutorul foliilor anexate, care conțin grilele punctelor de colectare a datelor. Pentru prospect au fost selectate 12 concepte lingvistice, prin care urma să fie acoperit un spectru semantic cât mai larg posibil. în detaliu, acestea sunt: hiMMeL (let. mākonis, lit. debesis), (bauM)WiPfeL (let. (koka) galotne, lit. (medžio) viršūnė), WachoLder (lett. paeglis/kadiķis, lit. kadagys), KröTe (lett. krupis, lit. rupūžė), taube (lett. balodis, lit. karvelis), feLdLerche (lett. cirulis, lit. vieversys), storch (lett. stārķis, lit. gandras), kohLrÜbe (lett. kālis, lit. griežtis), WinterWeiZen (lett. (grâu) de iarnă, lit. (grâu de iarnă), kornkasten (letonă apcirknis, Baltu valodu atlants. Prospekts = Baltų kalbų atlasas. Prospektas = Atlas of the Baltic languages. A prospect 189recenzijos / reviews te, care pot fi suprapuse peste harta respectivă, pentru a fi descifrate. hărțile pentru hiMMeL și storch sunt concepute exclusiv ca hărți cu simboluri punctuale. acest fapt se datorează împrejurării că datele care stau la baza celor două hărți au fost colectate în primul rând în cadrul Atlas Linguarum Europae (aLe), pentru care s-a utilizat o rețea mai rară de puncte de anchetă, astfel încât izoglosele nu pot fi determinate cu precizie. pe lângă teritoriile orașelor mai mari, deja necuprinse în hărțile dialectale ale ambelor țări și marcate cu alb (pentru Letonia acestea sunt Riga și Daugavpils, iar pentru Lituania Vilnius, Kaunas, Klaipėda, Šiauliai și Panevežys), pe hărți rămân nemarcate, din cauza majorităților de populație de alte limbi, întregul teritoriu de la vest de Vilnius, precum și zonele de la sud de Daugavpils și din Latgalia de sud-vest și de vest. în schimb, în tradiția dialectologiei lituaniene, teritoriile lingvistice și insulele lingvistice lituaniene din afara Lituaniei au fost luate în considerare în prezentare. în anexă, în cele din urmă, sunt prezentate o privire de ansamblu asupra punctelor de colectare a datelor pentru atlasul lingvistic leton (LVda) (p. 167–169) și atlasul lingvistic lituanian (Lka) (p. 170–177), un repertoriu bibliografic (p. 177–182) și un glosar de abrevieri (p. 183). lit. hambar), heuschober (letonă stirpa, lit. căpiță), schMied (letonă kalējs, lit. fierar). fiecărei hărți îi sunt atribuite atât echivalentele corespunzătoare din limba standard, cât și o reprezentare fotografică a conceptului lingvistic reprezentat cartografic. selecția documentează, pe lângă amploarea semantică a conceptelor lingvistice, diversitatea și complexitatea fenomenelor care trebuie reprezentate și cărora trebuie să li se țină cont prin adaptarea posibilităților de reprezentare. astfel, prospectul prezintă harta pentru WinterWeiZen sub forma unei hărți de suprafețe, care folosește două culori pentru reprezentarea distribuției celor două etimoane în spațiul lingvistic lituanian și leton, lit. pūri/pūŗi, lit. pūrai pentru dialectele letone vorbite în Curlanda și pe unele insule din Livonia și Latgalia, precum și pentru zonele dialectelor žemaitice de vest și de nord din Lituania, letonă. (ziemas) kvieši, lit. (žieminiai) kviečiai este valabil pentru restul teritoriului lingvistic leton și lituanian. o complexitate la fel de redusă prezintă 190 acta Linguistica Lithuanica LXX o hartă destinată prezentării distribuției celor două christiane schiLLer etimoane (leton. baluodis/lit. balandis pentru întregul teritoriu lingvistic leton și dialectele žemaițiene din Lituania, lit. karvelis pentru teritoriul lingvistic aukštaitian din Lituania), realizată de asemenea ca hartă areală în două culori, folosindu-se suplimentar hașurarea pentru o zonă mixtă lit. karvelis/balandis de-a lungul graniței dintre teritoriul lingvistic aukštaitian și cel žemaițian. La celălalt capăt al scalei complexității se situează harta referitoare la Heuschober, realizată ca hartă combinată de suprafețe și simboluri punctuale, în care sunt utilizate suprafețe în opt culori și nuanțe de culori, precum și 18 simboluri punctuale. Hărțile de suprafețe, respectiv cele combinate cu reprezentarea prin simboluri punctuale, oferă în atlasele lingvistice cea mai pregnantă reprezentare grafică. În acest sens, ar fi de dorit ca hărțile realizate până acum doar sub formă de reprezentare prin simboluri punctuale, pe baza datelor din Atlas Linguarum Europae (aLe), să poată fi completate cu datele aferente punctelor de anchetă lipsă, astfel încât, în perspectivă, și pentru hărțile referitoare la aceste concepte lingvistice să fie posibilă realizarea ca hartă de suprafețe, respectiv ca hartă combinată de suprafețe. Dacă se examinează primele rezultate ale colaborării dialectologilor letoni și lituanieni prezentate în prospect, se ajunge rapid la concluzia că un asemenea proiect comun era de mult necesar. Este adevărat că atlasele lingvistice ale fiecărei limbi care stau la baza proiectului, Lka și LVda, sunt și astăzi instrumente importante și neprețuite pentru dialectologi și lingviști, însă abia prezentarea materialului de date lituanian și leton într-o hartă a izogloselor transfrontaliere pentru anumite etimoane permite vizualizarea înrudirii lingvistice. În plus, prin acest tip de reprezentare devin palpabile și efectele contactului lingvistic, ca, de exemplu, în harta referitoare la schMied, care documentează răspândirea cuvântului împrumutat din slavă lit. kavõlius/kavõlis < poln. kowal, weißruss. каваль în aria de răspândire inițială, transfrontalieră, pentru kalvis. Datorită realizării consecvent trilingve, atlasul devine accesibil unui mare cerc de utilizatori. Prin modul de reprezentare grafică, acesta nu se limitează, asemenea atlaselor lingvistice anterioare Lka și LVda, doar la lingviști, ci le permite și profesorilor și elevilor, precum și altor nespecialiști în lingvistică, să îi valorifice pe deplin utilitatea. Volumul de față nu este doar o carte utilă, ci și una extrem de atrăgătoare din punct de vedere tipografic, a cărei concepție, în tradiția consacrată a artei cărții lituaniene, îi revine artistului lituanian al cărții Alfonsas Žvilius. harta privind proiectul planificat al atlasului lingvistic baltic, care, potrivit editorilor, urmează să cuprindă 500 de concepte lingvistice. pe lângă aceasta, promite, în comparație cu cele de până acum- Baltu valodu atlants. Prospekts = Baltų kalbų atlasas. Prospektas = Atlas of the Baltic languages. A prospect 191recenzijos / reviews În comparație cu lucrările de referință ale ambelor limbi, Lka și LVda, prezentarea mai accesibilă a datelor lingvistice oferă în multe privințe noi perspective asupra istoriei limbilor baltice. Rămâne de dorit ca acest proiect ambițios să poată fi continuat și ca acestui prospect să îi urmeze încă multe volume. Predat la 21 mai 2014. christiane schiLLer Humboldt-Universität zu Berlin Institutul pentru Limba și Lingvistica Germană Unter den Linden 6, D-10099 Berlin, Germania [email protected]