Mato Slančiausko rankraštinis „Žodynelis = Iš enciklopedijos. 1903“

JANINA ŠVAMBARYTĖ-VALUŽIENĖ Institutul Limbii Lituaniene Direcții de cercetare: analiza dialectelor din surse scrise, lexicografia și lexicologia dialectelor, sociolingvistica. DICȚIONARUL MANUSCRIS AL LUI MATAS SLANČIAUSKAS = DIN ENCICLOPEDIE. 1903 The Dictionary = From Encyclopaedia. 1903 – Dicționarul-manuscris al lui Matas Slančiauskas REZUMAT Articolul prezintă pentru prima dată comunității științifice manuscrisul lui Matas Slančiauskas Žodynėlis = iš enciklopedijos. 1903, păstrat în Secția de Istorie a Muzeului „Aušra” din Šiauliai. Sunt discutate structura manuscrisului și cuvintele împrumutate din diverse limbi (latină, greacă, germană, engleză, franceză, sanscrită). Transcrierea din 1910 a acestui manuscris, cu adnotarea „K. Barauskė”, este comparată cu dicționarul din 1903. Sunt evidențiate diferențele dintre cele două dicționare. Materialul manuscrisului Žodynėlio = iš enciklopedijos. 1903 este prezentat în anexele articolului. REZUMAT Articolul prezintă pentru prima dată publicului manuscrisul dicționarului lui Matas Slančiauskas The Dictionary = From Encyclopaedia. 1903. Dicționarul este păstrat în Secția de Istorie a Muzeului „Aušra” din Šiauliai. Sunt discutate structura manuscrisului și cuvintele împrumutate din diverse limbi (latină, greacă, germană, engleză, franceză, sanscrită). Transcrierea din 1910 a dicționarului, cu o adnotare pentru K. Barauske, este comparată cu un dicționar din 1903. Sunt evidențiate diferențele dintre cele două dicționare. Materialul din manuscrisul The Dictionary = From Encyclopaedia. 1903 este prezentat în anexele articolului. CUVINTE-CHEIE: istoria lexicografiei, cuvinte împrumutate, personalități, expresii, transcrierea dicționarului. CUVINTE-CHEIE: istoria lexicografiei, cuvinte împrumutate, date biografice, expresii, transcrierea dicționarului. 64 Acta Linguistica Lithuanica LXXI Mato Slančiausko rankraštinis Žodynėlis = Iš enciklopedijos. 1903 INTRODUCERE Folcloristul Norbertas Vėlius menționează în culegerea Povești din nordul Lituaniei că Matas Slančiauskas alcătuise în 1903 un mic dicționar de cuvinte internaționale și de personalități1. Acesta a fost găsit în secția de istorie a Muzeului „Aušra” din Šiauliai. Pe coperta caietului cusut este scris: „Mic dicționar = din enciclopedie. 1903. A B C D E F M.”2. Pe prima pagină se află, am putea spune, o completare a titlului – Un mic dicționar de felul acesta3. Cota manuscrisului este ŠAM GEK 15819, iar cota de colecție și numărul de inventar sunt I–R 1964. În dosarul manuscriselor lui Slančiauskas a fost găsită și o copie a dicționarului, datată 1910. Pe coperta copiei nu apare niciun titlu; doar în partea dreaptă, sus, este scris numele: K. Barauskis, iar pe prima pagină – K. Barauskė5. Pe prima pagină sunt subliniate cuvintele „Un mic dicționar de felul acesta”, care, probabil, constituie titlul. La sfârșitul dicționarului, Slančiauskas a notat: „Copiat în 1910”. Cota copiei este ŠAM GEK 15814, iar cota de colecție și numărul de inventar sunt I–R 1306. Scopul acestui articol este de a examina mai pe larg micul dicționar manuscris de cuvinte străine și personalități alcătuit de Slančiauskas în 1903 și de a-l compara cu copia din 19107. Pentru atingerea acestui scop au fost stabilite următoarele obiective: a) analiza și descrierea structurii manuscrisului lui Slančiauskas Mic dicționar = din enciclopedie. 1903 (în continuare Dicționarul sau Ž), având în vedere și structura dicționarelor contemporane de cuvinte internaționale; b) discutarea cuvintelor străine în funcție de limbile din care au pătruns în dicționar; c) descrierea modalităților de explicare a cuvintelor străine; d) compararea Dicționarului = din enciclopedie din 1903 cu copia din 1910, Un mic dicționar de felul acesta (în continuare Copia sau P); e) discutarea reflectării graiului Šiauliai din subdialectul aukštaitian de vest în ambele manuscrise. 1 „El însuși a alcătuit în 1903 un mic dicționar (28 p.) de cuvinte internaționale și de personalități (oameni de știință, scriitori și alții de seamă din lume), pe care ulterior l-a recopiat de mai multe ori” (Vėlius 1974: 27). 2 Anul 1903 menționat în titlu este anul întocmirii Dicționarului, întrucât aceeași dată este indicată și pe ultima pagină a Dicționarului. Titlul Mic dicționar = din enciclopedie s-ar putea să nu fie un titlu, ci o trimitere la o anumită publicație din care a fost adunat materialul (lexicul). Identificarea enciclopediei (sau a enciclopediilor) la care se referă rămâne un obiectiv al cercetărilor viitoare ale autoarei. 3 S-ar putea presupune că Un mic dicționar de felul acesta și Un mic dicționar de felul acesta sunt titlurile propriu-zise atât ale Dicționarului, cât și ale Copiei acestuia, deoarece numai acesta este consemnat pe primele pagini ale ambelor manuscrise. 4 Din cauza dimensiunii prea mari a articolului, autoarea nu discută posibilele date extralingvistice legate de apariția Dicționarului. 5 Este probabil că Slančiauskas a făcut copia Dicționarului pentru informatorul de folclor Barauskis, care locuia în cătunul Bijeikiai (astăzi în comuna Skaistgiris), de la care Slančiauskas a consemnat în perioada 1901–1910 credințe, descântece, superstiții și altele. 6 Deocamdată, autoarea nu și-a propus să afle cum au ajuns aceste două manuscrise (singulare) la Muzeul „Aušra” din Šiauliai, întrucât intenționează să cerceteze și alte dosare cu manuscrisele lui Slančiauskas păstrate la acest muzeu, iar apoi să afle cum au ajuns toate la muzeu. 7 Deocamdată a fost găsită o singură copie, de aceea numai aceasta este comparată cu Dicționarul. Straipsniai / Articles 65 JANINA ŠVAMBARYTĖ-VALUŽIENĖ Publicarea unui alt manuscris de la începutul secolului al XX-lea și a transcrierii acestuia ar trebui să fie relevantă pentru cercetarea nu doar a problemelor de istorie a limbii și de dialectologie, ci și a celor de lexicologie și lexicografie. În articol sunt aplicate metodele descriptivă, contrastivă, comparativă și de structurare a materialului. PREZENTARE GENERALĂ A DICȚIONARULUI =DIN ENCICLOPEDIE AL MANUSCRISULUI. 1903 Structura dicționarului. Cuvintele din dicționar sunt înșirate în ordine alfabetică. Literele alfabetului sunt evidențiate separat, de exemplu: A., B., C. etc. Litera Š nu este evidențiată separat și nici nu este marcată în vreun fel. Ea apare la litera S., după o linie mai lungă. În total, în dicționar sunt consemnați 422 de termeni străini din diverse limbi: latină, greacă, franceză, germană, engleză, italiană, spaniolă și sanscrită8. Alături de cuvinte sunt prezentate și grupuri de cuvinte și diverse expresii; sunt menționate și câteva personalități, cu indicații privind natura activității lor și datele vieții. Pe fiecare pagină a dicționarului sunt prezentate între 11 și 15 cuvinte cu explicații (cu cât explicația este mai lungă, cu atât sunt consemnate mai puține cuvinte pe pagină). După cuvintele fiecărei litere se trage o linie (scurtă sau mai lungă) ori se pune o linie mai lungă, pentru a separa literele de lexicul prezentat. Cuvintele, grupurile de cuvinte, expresiile și numele personalităților sunt subliniate. După acestea, originea este indicată între paranteze, prin abrevieri sau cuvântul întreg, de exemplu: (în sanscrită), (în italiană), (gr.) sau (grec.), (lat.), (engl.) etc. Când se repetă indicarea originii cuvântului, se folosește o virgulă și o liniuță fără paranteze:, –. Pentru despărțirea în silabe și explicarea cuvintelor se folosește semnul egalității (=). Abrevierea itt. are o funcție dublă: desemnează atât abrevierea (în italiană), cât și abrevierea (și așa mai departe). La sfârșitul paginii 26 sunt scrise cu creionul cifrele 2 – 3, de mâna altcuiva. Pe pagina 27, după trei steluțe (*), dispuse în formă de triunghi, sunt evidențiate patru cuvinte numerotate. Numerotarea este mai pronunțată decât textul. Pe pagina 28 sunt indicate data, locul și autorul (23, X. 1903 m. Reibeniuose), iar pe rândul următor — „M. Slančiauskas”, după care este trasată o propoziție tradițională, caracteristică numai lui Slančiauskas. Dicționarul are 28 de pagini (30 cu legătura). Pe verso-ul copertei se văd 19 cuvinte germane — termeni de măsurare pentru croitorie. Lângă unele dintre ele sunt scrise cu creionul cifre greu lizibile, de exemplu: Taille 27, Vorderlänge 204, Brust-falten 1, Achselbreite 54 etc.9. Pe prima pagină scrie: Šioks–toks 8 „Împrumutul este înțeles ca imitarea (reproducerea) unui model lingvistic într-o altă limbă pe două planuri: forma externă și conținutul semantic” (Lanza 2009: 15), cf.: „il prestito consiste nella riproduzione di un elemento linguistico alloglotto nel dupline, aspetto del significante e del significato” (Gusmani 1987: 94). 9 Slančiauskas era croitor. Pentru copertă a folosit hârtie uzată, pe care notase măsurile unui veșmânt cusut pentru cineva. 66 Acta Linguistica Lithuanica LXXI Mato Slančiausko rankraštinis Žodynelis = Iš enciklopedijos. 1903 dicționar. și abia apoi sunt prezentate cuvintele străine, grupurile de cuvinte, expresiile sau numele proprii de la litera A. Dicționarul are lățimea de 9,5 cm și înălțimea de 17,3 cm. Lexicul dicționarului. Cuvinte latine. Dintre cele 422 de cuvinte menționate deja, nu mai puțin de 172 sunt indicate de Slančiauskas prin mențiunea între paranteze (în latină) sau prin abrevierea (lat.), iar când sunt prezentate mai multe cuvinte latine se folosește o liniuță și o virgulă (–),¹⁰. În anexa 1 a articolului sunt consemnate 62 de cuvinte adaptate și 110 cuvinte, grupuri de cuvinte și expresii latine neadaptate. Cele adaptate, de exemplu: Agitație este explicat de Slančiauskas prin „mișcare, foșnet” (1), Egoism „iubire de sine” (7), Umanist „om cu spirit uman, învățat în toate, — om ager” (11), Oponent „potrivnic, cârcotaș” (15), Risc „pe noroc, cu orice preț” (21) etc. — sunt folosite și astăzi în limba literară lituaniană. Aproximativ 40 de cuvinte neadaptate sunt prezentate, de exemplu: Ego „eu” (6), Gaudium „veselie, bucurie” (10), Licet „se poate, este permis” (14), Pars „parte” (17), Scientia „știință, cunoaștere” (22), Studio „studiu, educație” (23), Ultimus „ultimul, cel din urmă” (26), Vivat! „trăiască!” (27). Cele mai numeroase în dicționar sunt grupurile de cuvinte și expresiile neadaptate, folosite pe scară largă în multe limbi ale lumii, de exemplu: Amicus Plato sed magis amica veritas „Platon îmi este drag, dar adevărul îmi este mai drag” (2), Errare humanum est „a greși este omenește” (7), Nolens volens „cu voie, fără voie” (15), O tempora! O mores! „O, timpuri! O, moravuri!” (15), P. s. = post scriptum „adaos după orice fel de scriere” (19), Volens nolens „vrând-nevrând” (27) etc.¹² Termenii străini denumesc situații de viață variate (excludere socială, unitate, relații reciproce, diferențiere în funcție de o anumită trăsătură etc.); realități istorice ale poporului roman (din Roma); termeni din domeniul scrisului, științei și artei, precum și diverse expresii cu caracter didactic. Cuvinte grecești. În dicționar se găsesc numeroși termeni străini lângă care este indicată între paranteze originea: (în greacă), (grec.), (gr.), (mitol. greacă), iar când abrevierea trebuie repetată lângă un cuvânt, se pune o virgulă și o liniuță (–). Există 69 de astfel de cuvinte cu indicațiile menționate (vezi anexa 2). De remarcat că în dicționar nu sunt incluse expresii sau grupuri de cuvinte grecești. Ca forme neadaptate pot fi menționate: Kosmos „Pământul, lumea, universul” (14), Panegirik „discurs, scriere sau versuri de laudă” (16), Panoptikon „adunare de multe obiecte demne de privit” (16), Polypkon „cu multe voci” (18), Pseudo „fals, mincinos” (20), Zeus (= Dzeus) „zeu grec, tatăl zeilor și al oamenilor, conducătorul suprem al întregii Creații; la romani era venerat sub numele de Jupiter; — iar la lituanieni, Perunas, care a coborât din cer, pe Pământ etc.” (28). 10 Indicațiile privind originea termenilor străini sunt prezente și în dicționarele actuale, cf.: Tarptautinių žodžių žodynas 2001: 6–7. 11 În articol, autoarea nu examinează dacă termenul străin a fost transcris în mod autentic. 12 Cf.: Tarptautinių žodžių žodynė, publicat în 1985, în care expresiile autentice sunt prezentate separat, la pp. 522–527. Nu mai puțin de 17 dintre acestea coincid cu expresiile incluse în dicționarul lui Slančiauskas. Straipsniai / Articles 67 JANINA ŠVAMBARYTĖ-VALUŽIENĖ Toate celelalte cuvinte sunt adaptate, cf.: Epilog „încheierea unei cuvântări, poeme, povești etc.” (7), Gramatică „știința limbii” (10), Cosmopolit „om care consideră întreaga lume patria sa” (14), Pseudonim „semnătură cu un nume inventat – fals” (20), Tiran „conducători nemiloși – răi la grecii antici” (25). Acestea sunt, în cea mai mare parte, termeni din știință, religie, artă și muzică. Trebuie amintit că majoritatea cuvintelor străine din limba literară provin, de regulă, din greacă și latină sau din îmbinarea unor cuvinte din ambele limbi; de aceea, ele sunt cele mai numeroase și în manuscrisul lui Slančiauskas13. Cuvinte franceze. Dintre cele 26 de cuvinte și expresii consemnate în Micul dicționar, Slančiauskas a indicat proveniența prin abrevierile: (franc.), (fran.), (fr.), (—,). În anexa 4 a articolului apar cuvintele neadaptate Pardon „iertare pentru dragoste, a cere iertare” (17), Vis à vis „în față, vizavi” (27), precum și cele adaptate Caracter „firea cuiva” (5), Șarlatan „șarlatan, amăgitor, înșelător” (24). Sunt prezentate și câteva locuțiuni și expresii, de exemplu: Qui vive? „cine-i acolo? Cine e?” (20), Qui vivra verra „cine va trăi va vedea” (20). Cuvintele franceze sunt termeni din comerț și construcții, denumiri ale trăsăturilor omenești și un cuvânt de înjurătură14. Cuvinte englezești, germane, italiene, spaniole și sanscrite. În Micul dicționar, 14 cuvinte din alte limbi poartă mențiunile: (angl.) sau (ang.), (vok.) sau (vokiš.), (itališkai) sau (itt.), precum și (sanskritiškai), (išpaniškai). Dintre cele 7 marcate (angl.) sau (ang.), două sunt nume de personalități (Darvinas Erazmas „învățat zoolog 1731–1802” (5) și Darvinas Karalius Robertas „naturalist și călător 1809–1882” (5)), câteva cuvinte izolate (Draperis „scriitor 1811–1882” (6), Flaga „stindard, ferigă” (9), Snob „care nu cunoaște prietenia” (23)) și două expresii (God – dam „să mă pedepsească Dumnezeu” (10), Tobe ar not to be „a fi sau a nu fi (Shakespeare, din Hamlet)” (25) (vezi anexa 5). Trei cuvinte germane sunt definite astfel: Cypelis „vârful unei stânci în mare” (5), Feleris „înșelare, rătăcire” (9), Frei „gratuit, de pomană, liber” (9) (vezi anexa 3). O abreviere de locuțiune și o expresie au indicația provenienței din italiană: Etc (et ceter) „și așa mai departe” (7), Se non è vero è ben trovato „chiar dacă nu este adevărat, măcar este bine născocit” (22) (vezi anexa 6). Lângă un cuvânt Slančiauskas a notat: (în spaniolă) – Uraga-nas, Orkanas „vârtej cumplit” (26), iar un altul are mențiunea: (în sanscrită) – Tri-murti „Trinitate, trei divinități: Brahma, Vișnu și Giva” (25) (vezi anexa 7). Exemplele arată că unele cuvinte străine izolate sunt adaptate, altele nu, în timp ce locuțiunile și expresiile sunt prezentate în formă neadaptată. Prin cuvinte din limbile menționate sunt denumite obiecte casnice și fenomene ale naturii, sunt indicate divinități și numiți savanți, iar uneori sunt prezentate abrevieri și citate din literatură. Cercetătorii au observat că împrumuturile din germană în limba lituaniană- 13 Žr.: LKE 1999: 641. 14 Lietuvių bk esama internacionalizmų iš prancūzų kalbos. Žr.: LKE 1999: 641. 68 Acta Linguistica Lithuanica LXXI Mato S lančiausko rankraštinis Žodynelis = Iš enciklopedijos. 1903 nă reprezintă doar aproximativ 0,5%15. Cercetătorii tind să creadă că anglicismele nu au provenit direct din engleză, ci au ajuns prin intermediul altor limbi16. S-a observat că în limba literară lituaniană există și internaționalisme provenite din spaniolă17. Cuvinte fără indicații de proveniență. Majoritatea cuvintelor din Micul dicționar nu au nicio indicație privind limba de origine. Sunt 116 în total, incluzând nu doar cuvinte, ci și locuțiuni și expresii (vezi anexa 8). Unele sunt adaptate, iar lângă ele am putea nota fără ezitare abrevierea „lat.”, cf.: Specialista „cineva cu cea mai bună pregătire și înțelegere într-un domeniu.” (23), Projektas „încercare.” (19), Patrijotas „iubitor de patrie.” (17), Filologas „iubitor de știință.” (9), Autobiografija „descrierea cursului propriei vieți.” (3). Altele sunt cuvinte neadaptate (din diverse limbi: latină, greacă, franceză, germană), de exemplu: Aceront „lumea subpământeană.” (1), Centrum „punctul central.” (5), Novelle „povestire în proză.” (15), Scurra „locuitor roman sărac.” (22). Expresiile și locuțiunile sunt consemnate în formă neadaptată, cf.: Capite censi „cea mai săracă clasă de locuitori din Roma.” (5), Panem et circenses! „pâine și jocuri (acesta era strigătul romanilor în vremea decăderii umanității).” (16), Per aspera ad astra „prin spini către stele.” (17). Predomină lexicul din sfera socială, cotidiană și literară. În total sunt 95 de cuvinte izolate, iar locuțiunile și expresiile sunt 21. De ce Slančiauskas nu a notat nicio indicație lângă acestea se poate doar presupune: poate că acele cuvinte erau mai frecvent folosite și cunoscute, poate că Slančiauskas pur și simplu uita să noteze proveniența, ori poate existau alte motive pentru a nu indica originea cuvântului. Aceste cuvinte străine sunt termeni din domeniile războiului, muzicii, teatrului, psihologiei, literaturii, istoriei și picturii, părți ale universului, denumiri ale pionierilor științei medicale, ale inventatorilor și invențiilor, precum și diverse expresii. 1 T A B E L. Cuvinte străine cu originea indicată (sau neindicată) de Slančiauskas Latină | Greacă | Franceză | Engleză | Germană | Italiană | Spaniolă | Sanscrită | Origine neindicată 172 | 69 | 26 | 7 | 3 | 2 | 1 | 1 | 116 Personalități. Micul dicționar al lui Slančiauskas menționează 30 de personalități (vezi anexa 9) – scriitori, poeți, călători, filosofi, naturaliști, inventatori. De pildă, sunt consemnați următorii istorici și filosofi ai lumii orientale și occidentale: Aristoteles „filosof grec, discipol al lui Platon, 384–322 î.Hr.” (3), Bruno Giordoni „filosof 1550–1600, ars pe rug la Roma” (4), Herodotas „părintele istoriei, primul istoric grec 484–424 î.Hr.” (10), Konfucas, Kong=Fu=Tse „acesta este filosoful chinez 551–479 î.Hr.” (13), Pytagoras „filosof grec 540–500 î.Hr.” (20), Xanthus din Lidia „istoric grec renumit— 15 Plačiau žr.: Sabaliauskas 1990: 259. 16 Vezi: LKE 1999: 214. 17 Vezi LKE 1999: 641. Straipsniai / Articles 69 JANINA ŠVAMBARYTĖ-VALUŽIENĖ care a trăit în secolele V și VI î.Hr.” (27). Cel mai amănunțit este descris Sokrates „cel mai cunoscut filosof grec, născut în 470 î.Hr.; la vârsta de 69 de ani, fiind acuzat de autorități de impietate și de coruperea tineretului de către poetul Militozą, oratorul Likoną și garborių Agitozą, a fost otrăvit și a murit. Sokrates este creatorul dialecticii științifice și al metodei sale riguroase” (23). Dintre scriitori, poeți și cărturari sunt menționați: Dante Alighieri „poet. 1265–1321” (5), Draperis „scriitor 1811–1882” (6), Gibbons „cărturar englez 1737–1794” (10), Homeras „mare poet grec din secolul IX î.Hr.” (11), Rousseau (Žan Žak Ruso) „om de litere, filosof 1712–1778” (21), Shakespeare „(Šekspiras Vilis) 1564–1616” (22), Tindalius „cărturar anglican 1657–1738” (25), Volney „scriitor francez 1757–1820” (27), Voltaire „scriitor francez 1694–1778” (27), Vergilius „cărturar, născut în 1470” (27), Virgilius (Maro Publius) „poet roman 70–19 î.Hr.” (27). În Žodynėlyje al lui Slančiauskas sunt menționați următorii călători și naturaliști: Darvinas Erazmas „zoolog cunoscut 1731–1802” (5), Darvinas Karalius Robertas „naturalist și călător 1809–1882” (5), Humboldtas Frid. Henr. Alek. „călător și naturalist 1769–1859” (11), Huxley „zoolog englez, n. 1825” (11), Pytheas (Putejus) din Massylia „la începutul secolului III î.Hr. A străbătut Europa, iar scrierile sale ajung până în Lituania” (20). Slančiauskas a consemnat cei mai renumiți cercetători și inventatori: Galilejus, Galileo „fizician 1564–1642. El a înțeles primul mișcarea lumii. Cuvintele sale: «è pursi muove = și totuși se mișcă»” (9), Gutenbergis Jonas „inventatorul tiparului de carte 1397–1468” (10), Hippokrates „părintele medicinei din toate timpurile 460–364 î.Hr.” (11). În Žodynėlį sunt incluși și savanți teologi: Husas sau Gusas Jons „1369–1415. Ars «în sfânta inchiziție»” (11), Straussas Dovidas Fridr. „teolog, a scris «Gyv. Jezaus» 1804–1874” (23). Din personalitățile prezentate reiese că pentru Slančiauskas erau mai importanți scriitorii, filosofii și călătorii, iar abia apoi inventatorii și promotorii religiei (vezi tabelul 2). TABELUL 2. Personalități după domeniul de activitate și țară Personalități Număr Apartenența națională Cărturari, scriitori, poeți 11 Greci, englezi, francezi, romani Filosofi 5 Greci, chinezi, romani Naturaliști, călători 3 Fără mențiune Zoologi 2 Englezi Inventatori 2 Americani Istorici 2 Greci Teologi 2 Fără trimitere Fizician 1 Fără trimitere Pionier al științei medicale 1 Fără trimitere Fără menționarea numelui 1 Fără trimitere 70 Acta Linguistica Lithuanica LXXI Mato Slančiausko rankraštinis Žodynelis = Iš enciklopedijos. 1903 Expresii. În glosar sunt nu mai puțin de 64 de expresii (vezi anexa 10). Predomină expresiile latinești; există câte una italiană și engleză, de exemplu: Tobe ar not to be „(pron.: tu bi or not tu bi), a fi sau a nu fi (Shakespeare, din Hamlet)” (25), Se non è vero è ben trovato „dacă aceasta nu este adevărat, măcar e bine născocită” (22). Expresiile au structuri diferite, de la două cuvinte până la propoziții mai lungi, cf.: Sapienti satis „pentru un cap isteț, un cuvânt e de ajuns – pentru cel înțelept, un cuvânt este suficient” (22), Vita brevis, ars langa „viața e scurtă, arta e lungă” (27), Tempora mutantur, et nos mutamus in illis „timpurile se schimbă și noi ne schimbăm odată cu ele” (25). La expresii pot fi adăugate și două abrevieri, de exemplu: A. a. u. c. Anno ab urbe condita „în anul de la întemeierea orașului (Roma)” (1), P. U. C. = post urbem conditam „după întemeierea orașului (Roma). 753 î.Hr. – de la această dată romanii numărau anii” (20). Ca expresii, Slančiauskas a identificat citate din Horațiu și Shakespeare și a ales expresii care descriu atitudinea față de aservire, patrie, schimbarea obiceiurilor și a vieții, transmiterea experienței către ceilalți, cf. expresia: Verba volent, scripta manent „cuvântul zboară, scrisul rămâne” (26). Grupuri de cuvinte. Printre grupurile de cuvinte se numără în glosar cele 27 de grupuri de câte două cuvinte sau abrevieri consemnate (vezi anexa 11). Slančiauskas prezintă două dintre ele adaptate, de exemplu: Absolutiška monarchija „puterea nemărginită a monarhului” (1), Ariškos kalbos „limbi indo-europene” (2). Toate celelalte sunt consemnate în limba originală, cf.: Nefasti dies „zile nefaste” (15), Poste restante „mențiune pe scrisori sau colete: destinatarul să vină personal să le ridice” (18), Sua sponta „bunăvoință” (24). Printre grupurile de cuvinte se numără și patru abrevieri, precum: P. s. = post scriptum „notă adăugată după orice fel de scriere” (19), U. C. (urbis conditos, lat.) „dată: de la întemeierea orașului (Roma)” (25), U. i. (ut infra) „ca mai jos” (26), U. s. (ut supra) „ca mai sus” (26). Expresiile reflectă completarea mediului în care omul trăiește și vorbește. Structura explicațiilor cuvintelor. Merită să discutăm separat explicarea cuvintelor prezentate în glosar, căreia Slančiauskas, după cum vedem din exemplele prezentate anterior, i-a acordat multă atenție, astfel încât fiecare cuvânt să fie clar pentru cel care îl învață sau îl folosește (modalitățile de explicare a cuvintelor sunt prezentate în tabelul 3). Cuvintele străine sunt explicate de obicei printr-un singur cuvânt, cf.: Anonimas, fără nume. (2), Errata –, greșeală. (7), Pars (lat.), parte. (17), Sui generis –, deosebit (24)18. O asemenea explicație nu este frecventă. Slančiauskas preferă explicațiile mai detaliate, sinonimice, cf.: Apage, retrage-te, pleacă de aici. (2), Licet (lat.), vale, permis. (14), Qui vive? (fr.), cine e acolo? Cine-i? (20), Vulgo (lat.), în comun, împreună. (27). Cel mai adesea, explicațiile sunt mai ample: includ nu doar sinonime, ci și grupuri de cuvinte, cf.: Data sau datum, notarea zilei=, lunii și anului. (5), Improvizacija, cântare sau intonare din memorie, fără pregătire. (12), 18 Sensul unui împrumut poate fi păstrat integral sau parțial ori se poate schimba, adică se poate restrânge, extinde sau îndepărta complet de original. Vezi mai pe larg Lanza 2009: 74–80. Straipsniai / Articles 71 JANINA ŠVAMBARYTĖ-VALUŽIENĖ Psychologija (gr.), dalis filosofijos, patyrimas ape dušę. (20), Vacat (lot.), trukst, laisvi vieta neužimta. (26). Aiškinimuose nevengiama išsakyti ir savo pažiūrų, pvz.: Pangermanizmas (gr.), susivienijimas visų vokiškų tautų skiličiu (– Panlietyvz=mas! Kada bus?) (16). Slančiausko mėgstama svetimžodį paaiškinti ir nusakomuojų būdu, pvz.: Autoritetas, pripažinimas sav aukšto mokslo. (3), Fonografas, išradimas Edisono dėl suturėjimo balso skambėjimo itt. (9), Kosmopolitas –, gyventojus laikas visą pasaulę už savo tėvynę. (14), Teka (lot.), tarba dėl poperiu ir knygu (25). Prie personalijų Slančiauskas pateikia daugiau informacijos: laiką, profesiją, asmenybės vertinimą, kartais nurodydamas ir sąsajas su Lietuva, plg.: Galilejus, Galileo, fizikas 1564 – 1642. Jis pirmasis suprato krutėjimą pasaules. Jo žodžiai „ė pursi muove=o bet gi ji kruta“. (9), Pytheas (Putejus) iš Massylijos pradžioj III. šimtmečio pr. Kristų. Jis apvažiavo Europą, jo raštai ir Lietuva siekias. (20), Zeus (=Dzeus, Dievas) (gr.), Dievas graikiškas, tevas dievu ir žmoniu, augščiausis valdy=tojus viso Sutverimo; pas romenus garbintas po vardu Jovišo; – ogi ir pas Lietuvius Perunas išperėjas dangu, Že=me itt. (28). Slančiauskas, aiškindamas svetimų kalbų žodžių junginius ir posakius, vengia plataus aiškinimo, stengiasi tiksliai atspindėti prasmę, tik ten, kur ji gali būti nesuprantama, aiškinimas būna kiek platesnis, pvz.: Per aspera ad astra, par erškėčius pas žvaizdes. (17), P. U. C. = post urbem conditam, Po už=dejimo miesto (Romo). 753 pr. Kristu, – nuo tos datos romenai skaite metus. (20); Si vis pacem parabellum –, jei nori ra=mybes, taisykis į kova (muši). (23) (žr. 3 lentelę). 3 TABEL. Modalități de explicare a cuvintelor străine Explicare printr-un singur cuvânt | Explicare prin sinonim(e) | Explicare printr-o propoziție descriptivă | Explicare prin menționarea profesiei, datei etc. | Explicare mixtă (printr-un singur cuvânt și o propoziție, printr-un cuvânt, un sinonim și o propoziție suplimentară etc.) | 72 | 119 | 196 | 26 | 9 Explicațiile cuvintelor și expresiilor sunt prezentate după abrevieri și virgulă sau numai după virgulă, care este folosită aproape consecvent peste tot, cu excepția paginilor 2, 6, 9, 10, 15, unde după abreviere nu apare virgulă, și a paginii 27, unde nu apare virgulă după cuvânt. Semnul egal = este folosit de Slančiauskas în două cazuri: ca semn de despărțire a cuvântului (de exemplu: vargin=giau­se (5), ami=ca (2), apšvies=ta (12), pa=skirta (21)) și ca semn de explicare a cuvântului între paranteze, de exemplu: sveiks! (=sveiks gyvs) (26), Zeus (=Dzeus, Dievas) (28). Nu există niciun semn de despărțire a cuvintelor la paginile 10, 14, 15 și 17, la cuvintele: pirmiau (acesta, continuat pe rândul următor), nesupu (ves, continuat), tamsu (nas, continuat), už (auginima, continuat). În glosar există cuvinte ale căror litere nu sunt toate alipite, adică între litere apar spații, de exemplu: Problema tas (19), Pro paganda (19). Există corecturi (21), cuvinte tăiate 72 Acta Linguistica Lithuanica LXXI Mato Slančiausko rankraštinis Žodynėlis = Iš enciklopedijos. 1903 (15), deasupra explicației, cuvinte notate (18, 21), adăugate de însuși Slančiauskas. Semnul plus (+) (26), cifrele 2–3 scrise cu creionul (26) pot să nu fie ale autorului, ci ale utilizatorului Žodynėlio (sau ale muzeografului?). După explicație, Slančiauskas pune punct, dar acestea lipsesc de pe paginile 1–4, 6, 7, 13, 14, 20, 22, 25–27. Se poate spune că modalitățile de explicare a cuvintelor-titlu sunt tradiționale și nu diferă prea mult de cele actuale de explicare a cuvintelor internaționale. DICȚIONĂRAȘUL = DIN ENCICLOPEDIE. 1903 ȘI O PREZENTARE COMPARATIVĂ A DICȚIONĂRAȘULUI AȘA-ȘI-AȘA TRANSCRIS ÎN 1910 Cele două manuscrise diferă ca dimensiuni: înălțimea copertei și a filelor interioare ale Žodynėlio din 1903 este de 17,3 cm, iar lățimea de 9,4 cm. Filele interioare ale transcrierii din 1910 (în continuare Perrašas) au aceeași înălțime – 17,3 cm, însă sunt puțin mai late – 11,6 cm. Coperta are înălțimea de 17,4 cm și lățimea de 12 cm. Žodynėlio din 1903 are 28 de pagini, iar Perrašo din 1910 – 24 de pagini. Coperta Žodynėlio din 1903 este gri-gălbuie deschis, iar cea a Perrašo din 1910 – verzuie deschis. Ambele dicționărașe au fost cusute de Slančiauskas din hârtie. În partea de sus, pe partea dreaptă a copertei Perrašo din 1910, apare doar numele de familie K. Barauskis., fără niciun titlu. Pe prima pagină a Perrašo, înaintea cuvintelor cu litera A, apare titlul DICȚIONĂRAȘ AȘA-ȘI-AȘA (cf.: în 1903, pe prima pagină a dicționărașului se află, de asemenea, mențiunea dicționăraș așa-și-așa). În transcriere lipsesc cinci cuvinte (grupuri de cuvinte): Aut – aut, ori – ori. (3), Inkl iuzija, alipire. (12), Qui vive? (fr.), cine-i acolo? Ce se petrece acolo? (20), Socius ama-ris –, prieten al iubirii. (23), Socius doloris –, părtaș la dureri (23). De câteva ori, în Perraše sunt separate două cuvinte, în timp ce în Žodynėlyje ele sunt scrise împreună, cf.: Vide –, uită-te. Vidi, am văzut. (27) – Vide –, uită-te. (22), Vidi (1.), am văzut. (22). În unele locuri, explicațiile cuvintelor diferă: în loc de Aceront, lumea subpământeană (1903), în 1910 – lumea subterană (1); Ad exemplum (lat.), pavaizdan. – paveizdan (1). În Perraše, explicațiile cuvintelor sunt completate cu sinonime, cf.: Apage, retrage-te, pleacă naibii – Apage, retrage-te, pleacă naibii, de aici. (2). Astfel de completări se găsesc la paginile 7 și 8. Adesea, în Perraše sunt corectate greșelile de ortografie și punctuație din Žodynėlio, cf.: Altruizmas, sentiment opus egoismului, bunăvoință față de aproapele (2) – Altruizmas, sentiment opus egoismului, bunăvoință față de aproapele (1), aut Caesar, aut nihil, ori Cezar, ori nimic (3) – aut Caesar, aut nihil, ori Cezar, ori nimic (2), Bacterium, ciupercuțe, germenii bolii (4) – Bacterijos, ciupercuțe, germeni ai bolilor. (3). Astfel de corecturi apar la paginile 3, 5–9 și 11–23 din Perrašo. În Perraše se observă românizarea cuvintelor explicative, cf.: Darvinas Karalius Robertas, naturalist și călător englez, 1809–1882 (5) – Darvinas Karalius Ro- Str aipsniai / Articles 73 JANINA ŠVAMBARYTĖ-VALUŽIENĖ bertas, naturalist și călător englez, 1809–1882 (4). Astfel de cazuri de adaptare a cuvintelor la limba lituaniană au fost observate la pp. 12, 16, 17, 19, 22. Ordinea cuvintelor explicative Perrašė este schimbată – unele cuvinte sunt omise cu totul, cf.: Aristoteles, filosof, învățăcel grec al lui Platon, 384–322 înainte de Kristu. (3) – Aristoteles, filosof grec, învățăcel al lui Platon, 384–322 înainte de Kristu. (2). Astfel de modificări (înlocuiri) ale cuvintelor apar la pp. 4, 7, 8, 10, 11, 14, 16–19, 23. Cuvintele abreviate Perrašė nu mai sunt abreviate, cf.: Dante Alighieri, poet. 1265–1321. (5) – Dante Alighieri, poet 1265–1321. (4). Acest lucru a fost observat la pp. 9 și 18. Perrašė este precizată definiția cuvântului, cf.: Autobiografija, descrierea cursului propriei vieți (3) – Autobiografija, descrierea propriei vieți (2), Centrum, punctul central (5) – Centras, punctul, mijlocul. (4), Frantas, filintas, elegantas (9) – Frantas, filintas, elegantas. (pliuškis). (8). Astfel de precizări ale definițiilor apar la pp. Perrašė 4, 8, 9, 12, 14–16, 18, 21. Kartais Perrašė yra ir aiškinimo papildymų, plg.: Edisonas, gimes 1847. Amerikojo. (6) – Edisonas, visų žinomas amerikietis gim. 1847. (5). Pastebėta 12 ir 19 psl. Perrašė se caută o formă mai potrivită a cuvintelor explicative, cf.: Egoista –, egoist. (6) – Egoista, egoist. (5). Acest lucru a fost observat la pp. 9, 10, 15. Apare abrevierea (1.) acolo unde Slančiauskas scria –, în locul repetării lui (lot.), cf.: Agitacija –, mișcare, agitație – Agitacija (1.), mișcare, agitație (1). În alte cazuri Perrašė abreviază și indicația (lot.), de exemplu: Aksiomatas (lot.), demonstrație certă, adevăr (2) – Aksiomatas (1.), demonstrație certă, adevăr (1). Observat la pp. 18, 19, 21. Uneori abrevierea este extinsă, cf.: Cypelis (germ.), vârful stâncii în mare. (5) – Cypelis (germană), vârful stâncii în mare. (4). Acest lucru a fost observat la pp. 14 și 20. Perrašė renunță adesea la abrevieri, păstrând doar partea de definiție, cf.: Egoizmas (lot.), egoism. (7) – Egoizmas, egoism. (6). Acest lucru a fost observat la p. 13. Acolo unde în Žodynėlyje exista o liniuță și o parte de definiție (sau numai partea de definiție), în Perrašė apar abrevieri, cf.: Kompas –, ceas solar și ac magnetic. (13) – Kompas (fr.), ceas solar și ac magnetic. (11). Acest lucru a fost observat la pp. 12–15, 17, 18, 20, 21–23. S-a observat că în Perrašė unele cuvinte sunt abreviate: Kristų devine Kr., augštu-mo devine augšt.; cf.: Hippokrates, părintele medicinei din toate =vremurile, 460–364 înainte de Kristu. (11) – Hippokrates, părintele medicinei din toate vremurile, 460–364 înainte de Kr. (9). Observat la pp. 16, 21, 23. În unele locuri Perrašė se adaugă semne de punctuație, cf.: Dictum factum, zis și făcut, gata (6) – Dictum factum, zis, făcut, gata (5). În Perrašė nu există liniuță și partea de definiție, rămâne doar partea de definiție, cf.: Egoista –, egoist. (6) – Egoista, egoist. (5). Astfel de cazuri au fost observate la pp. 6, 7, 9, 11–14. Liniuța din definiții este înlocuită cu partea de definiție sau eliminată cu totul, cf.: Epizoda (gr.), divertisment în vorbire, în poem – în scrieri. (7) – Epizoda (gr.), divertisment în vorbire, în poem, în scrieri. (6). Această modificare a fost observată la pp. 14, 16, 18. 74 Acta Linguistica Lithuanica LXXI Mato Slančiausko rankraštinis Žodynelis = Iš enciklopedijos. 1903 Transcrierea nu include o explicație inserată între paranteze, cf.: Pangermanism (gr.), unirea tuturor triburilor popoarelor germane (– Panlietuviz=m! Când va fi?) (16) – Pangermanism, unirea tuturor triburilor popoarelor germane. (13). În locul semnului „=” transcrierea folosește o liniuță, cf.: Radical (lat.), având o ținere fermă=trainică asupra propriului său bun. (21) – Radical (lat.), având o ținere fermă, trainică asupra propriului său bun. (17). Transcrierea folosește două puncte acolo unde în Dicționel se folosea o liniuță, cf.: Rizică (lat.), în jocul norocului, cu orice preț. (21) – Rizică (lat.), în jocul norocului: cu orice preț. (17). Linia de pauză transcrierea este folosită acolo unde era o liniuță, cf.: Trimurti (în sanscrită), Trijatis, trei divinități: Brahma, Vișnu și Giva. (25) – Trimurti (în sanscrită), Trijatis – trei divinități: Brahma, Vișnu și Giva. (21). Transcrierea indică data și autorul, la fel ca în Dicționel: 23, X. 1903. Pe rândul următor – În Reibeniu M. Slancauskas. Mai jos, după o linie ondulată, se menționează: Copiat în 1910. După linia ondulată se află o adăugire: Pe toate le-am avut „Gar.” Și am primit ieri. Mai trebuie cercetat cui îi este adresată această adăugire și care este scopul ei. Poate că această informație este legată de materialul folcloric primit de la Barauskis. Transcrierea nu este de mâna lui Slančiauskas. Transcrierea a fost făcută, după toate probabilitățile, chiar de Slančiauskas, dar este posibil să o fi făcut și altcineva, deoarece transcrierea are literele mai mici, deși foarte asemănătoare cu cele ale lui Slančiauskas. Dicționelul nu avea litera Š distinctă; numai un spațiu și o linie ondulată separau cuvintele de litera S, în timp ce în transcriere aceasta este deja marcată (20). La începutul transcrierii s-a încercat să se încapă cât mai multe cuvinte, de aceea textul este foarte înghesuit până la pagina a treia. Începând cu a treia pagină, se încearcă deja să se scrie astfel încât textul de pe pagina Dicționelului să încapă pe pagina transcrierii. După fiecare literă, transcrierea este ondulată la fel ca în Dicționel; au fost păstrate și asteriscurile care separă textul. Cuvintele-titlu evidențiate din ambele dicționele sunt subliniate. DICȚIONELUL MANUSCRISELOR = DIN ENCICLOPEDIE. 1903 ȘI UN AȘA-ZIS DICȚIONEL SCRIEREA DIN 1910, REFLEXE ALE GRAIULUI Ortografia. Ortografia ambelor manuscrise este fonetică, cf.: labjausei (Ž 5, P 4), šviesas uždegjotas (Ž 12), šviesos uždegjotos (P 10), beprisitaisima (Ž 12), beprisitaisimo (P 10), knygas (Ž 14), knygos (P 12), aristokracijai (ponu valdžei) (Ž 6), aristokratijai (ponų valdziai) (P 5) și altele asemenea19. Pentru ilustrarea ortografiei fonetice este potrivit cuvântul ¹⁹ Abrevierea Ž și numărul indică un exemplu din Dicționelul din 1903 și pagina în care se află; abrevierea P și numărul indică un exemplu din transcrierea din 1910 și pagina. Straipsniai / Articles 75 JANINA ŠVAMBARYTĖ-VALUŽIENĖ ortografie finală, cf.: nežine (Ž 2, P 1), eik sav (Ž (2, 3), P 2), mažiause dalelė (Ž 3, P 2), vargingiause (Ž 5, P 4), linije (Ž 7, P 6), protingos dvases (Ž 9, P 8), vale (Ž 14, P 12), kodidžiausei (Ž 14), ko didžiausei (P 12), pagirenti (Ž 16, P 13), lyge (Ž 17, P 14), giara (Ž 17, P 15), Plebejei (Ž 18, P 15), Patricijeis (Ž 18, P 15), gudrei (Ž 22, P 18), panašei (Ž 23, P 18), taikei (Ž 23), geriausei (Ž 23, P 19), su jeis (Ž 25, P 20), priešpriešeis (Ž 27, P 22), bet taikiai (P 19). Exemplele arată că mai multe cazuri de ortografie morfologică apar în Perrašė din 191020. În manuscrise sunt folosite toate literele alfabetului lituanian, cu excepția vocalei e și a consoanei fricative surde ch. Totuși, în Žodynėlyje și în Perrašė există două cuvinte în care deasupra lui e este trasată o linie – ē, de exemplu: pasiėmimo, užsiėmimo (Ž 21, P 17), užsiėmimas (Ž 8), probabil pentru a marca vocala lungă. În manuscrise, ė nu este scrisă în rădăcinile cuvintelor nominale, cf.: menesio (Ž 5, P 4), melynuojas (Ž 7, P 6), užsiėmimas (P 7), šešpedes (Ž 10, P 9), tevas (Ž 10, 28; P 9, 23), Ideja (Ž 12, P 10), tevynę, tevyne (Ž 14, 17, 25; P 12, 14, 21), gerimas (Ž 15, P 13), pesčias (Ž 18, P 15), nuemimas (Ž 18, P 15), meginimas (Ž 19, P 15), uždejimo (Ž 20, 25; P 16, 21), Jezaus (Ž 23, P 19), susidejimas (Ž 24, P 19), suredimas (Ž 25, P 21), spekais (Ž 26, P 21), beda (Ž 26, P 22), Sutverimo (Ž 28, P 23), ištremimas (Ž 4, P 3), susedimas (Ž 22, P 18). Ė nu este scrisă nici în sufixele cuvintelor nominale, de exemplu: atsiskyrėlis (Ž, P 2), rašėjas, rašėjis (Ž 4, 27; P 3, 23), užžymėjimas (Ž 5, 15; P 4, 13), kalbėjimas (Ž 6, P 5), del suturėjimo balso skambėjimo (Ž 9, P 8), krutejimą (Ž 9, P 8), išradejis (Ž 10, P 9), netikelis (Ž 12, P 10), užmetinetojis (Ž 15, P 13), mokejimas (Ž 16, P 13), susikalbėjimas (Ž 16, P 14), judejimas (Ž 18, P 15), romenu, romenus, romenai (Ž 20, 22, 28; P 16, 18, 23), pasikalbėjimas (Ž 22, P 18), pardavinėjimas (Ž 24, P 20), tverejų (Ž 23, P 19), paveikslėlis (Ž 24, P 20), išperėjas (Ž 28, P 23), primokejimas (Ž 24, P 19), myletojis (Ž 17, P 14), iškentejimas (Ž 25, P 21). În terminațiile cazurilor nominativ, genitiv și locativ singular și nominativ plural ale cuvintelor nominale, ė este de obicei omisă, de exemplu: laime, ant laimes (Ž 8, 21; P 7, 17), teisybe (Ž 2, P 1), senoves (Ž 2, 10, 13 14; P 3,), žemes, Žeme (Ž 7, 14, 18, 19; P 6, 12, 15), linksmybe (Ž 9, P 8), spaustuves (Ž 10, P 9), garbe (Ž 11, P 10), teisudarysteje (Ž 12, P 10), teisybe (Ž 12, P 10), senoveje (Ž 13, P 11), draugyste, draugystes, bendrove (Ž 13, 23; P 11, 19), saules (Ž 13, P 11), magnasine (Ž 13, P 11), pasaulė (Ž 14, P 12), raides (Ž 14, P 12), pavardes (Ž 14, P 12), žymes, žyme (Ž 15, 16; P 12, 13 14), nelaimes (Ž 15, P 13), eiles (Ž 16, 21; P 13, 17), gudryste (Ž 16, P 14), tobul ybe (Ž 17, P 15), puses (Ž 18, P 15), del laisves (Ž 18, P 15), šventes (Ž 19, P 15), malone (Ž 19, P 15), vertybe (Ž 21, P 17), degtines (Ž 21, P 17), tikrybe (Ž 21, P 17), neteisybe (Ž 22, P 18), ramybes (Ž 23, P 18), meiles, meile (Ž 23, 20În manuscrise, cazuri lexicale izolate sunt consemnate într-o ortografie pe jumătate fonetică. A transcris destul de multe astfel de cazuri. 76 Acta Linguistica Lituanica LXXI Mato S lančiausko rankraštinis Žodynėlis = Iš enciklopedijos. 1903 24; P 19, 20), giesmes (Ž 25, P 20), kantrybe (Ž 25, P 21), dievystes (Ž 25, P 21), iš tos puses (Ž 26, P 21), drauge (Ž 27, P 23), veisles (Ž 27, P 23), nuomone (Ž 12, P 10), žyme (Ž 22, P 18). În verbe, în formele lor și în adverbe, ė este de asemenea omisă, de exemplu: padare, pabaige (Ž 8, P 7), skaite (Ž 20, P 16), puole, prapuole (Ž 15, P 12), ner (Ž 15, P 13), derekimes, lažinkimes (Ž 17, P 14), girdetis (Ž 20, P 16), žiurek (Ž 21, 27; P 17, 22), numire (Ž 23, P 19), aprase (Ž 23, P 19), tylek (Ž 24, P 20), atejau, pargalejau (Ž 26, P 22), daturetas (Ž 26, P 22), sudetos (Ž 14, P 12), apmoketas (Ž 9, P 8), apseta (Ž 18, P 15), pasivelines (Ž 19, P 15), netiketai (Ž 8, P 7). Del (Ž 19, 25; P 15, 20) este de asemenea scris fără ė. Dintre consoane, este de menționat grafia literei d cu ∂ (în Žodynėlyje), în timp ce în Perrašė se scrie deja consecvent d. Este folosit consecvent cuvântul filozofas (Ž 3, 20, 21, 23; P 2, 16, 17, 19), filozofija (Ž 8, 20; P 7, 16). În manuscrise nu este folosită litera ch; în locul ei apare k (epoka (Ž 17, P 15)), dar apare deja și litera f (francuzu (Ž 27, P 23)). Scrierea legată și separată a unor cuvinte diferă în Žodynėlyje și în Perrašė, cf.: del to (Ž 7), delto (P 6); išnejučiu (Ž 8), iš nejučiu (P 7). Trăsături dialectale. Fonetică. Slančiauskas a trăit în zona subdialectului šiauliškiai din dialectul aukštaitian de nord-vest; de aceea, limbii sale îi sunt caracteristice toate trăsăturile principale (și nu numai) ale acestui subdialect. Dintre acestea, trebuie menționate mai întâi scurtarea tuturor vocalelor lungi neaccentuate, velarizarea lui l înaintea sunetelor de tip e, ę, ei, ė, folosirea lui j epentetic între grupuri de vocale, șlėkiavimas, variația genurilor și a temelor etc.21. Despre vocala lungă ė s-a scris deja. O trăsătură distinctivă a subdialectului šiauliškiai — păstrarea diftongilor an, am, en em — este caracteristică ambelor manuscrise, de exemplu: amžino (Ž 1, P 1), brangesne (Ž 2, P 1), gyvenymo (Ž 3, P 2). Dintre celelalte trăsături dialectale, este de menționat grafia vocalelor e, a în rădăcinile cuvintelor nominale și ale cuvintelor care le înlocuiesc, de exemplu: în Žodynėlyje pavaizdan (1), iar în Perrašė pavaizdan (1), aigiptenu (Ž 10, P 9), jai și jei (Ž 22, P 18). Vocala neaccentuată a din terminațiile nominale este eliminată cu totul în graiul șiaulieților și, prin urmare, nu se scrie; cf.: budams (Ž 23, P 19), pasirodims, apsireikšins (Ž 24, P 19), Dievs (Ž 10, P 9), sveiks gyvs (Ž 26, P 22), pasirodims (Ž 24, P 20). Terminațiile ą, ę, į ale genitivului singular al substantivelor și adjectivelor sunt scurtate, de exemplu: į figura (Ž 14, P 12), gudra galvi (Ž 14), į viena dieva (Ž 14, P 12), Lietuva (Ž 20), viska (P 18), kova (Ž 23), poeta (Ž 23, P 19), Žemė (Ž 28), buvi (Ž 8). Perrašė sunt mai frecvente formele cu terminații lungi; cf.: gudragalvį (P 12), Lietuvą (P 16), viską (Ž 22), kovą (P 18), Žemę (P 23). 21 Pentru o descriere mai amplă a particularităților graiului șiaulieților din dialectul aukštaitian occidental, vezi: LLTCH, 2004; JŠPT, 2001, CD – 2005. Straipsniai / Articles 77 JANINA ŠVAMBARYTĖ-VALUŽIENĖ În manuscrise, e este uneori diftongat, de exemplu: abiejoją (Ž 22), abiejojas (P 18), jaun­uomenies (Ž 23, P 19)22. Se observă și procesul invers — monoftongarea diftongului ie, de exemplu: ape (Ž 8, 10, 11, 16, 17, 18, 19, 20, 22; P 7, 9, 10, 14, 15, 18), pre (Ž 16, 19, 21; P 14, 16, 17), poperiu (Ž 25, P 20), vesulas (Ž 26, P 22)23. Scrierea terminațiilor cazului acuzativ și genitiv singular ale pronumelui aš variază, indicând scurtarea și lungirea terminațiilor; de exemplu: manę (Ž 10, P 9), savę (Ž 14, 24; P 20), dar nuo savęs (Ž 19, P 15), save (P 12). În manuscrise, y lung variază în formațiunile derivate cu sufixul -ymas; cf.: sustatimo (Ž, P 1), išrodimas (Ž 2), aprašimas (Ž 4, P 3, 15), pastatimas (Ž 12, P 10), išmainimas (Ž 15, P 13), padarimas (Ž 15, P 13), matimo (Ž 16, P 14), pataisimas (Ž 14, P 12), išrodimas (Ž 23, P 19), sustatimas (Ž 25, P 20), suredimas (Ž 25, P 21), nurodimas (Ž 18, P 15), pasirodimas (Ž 24, P 20), dar în cuvinte izolate apare și forma: aprašymas (Ž 18), išrodymas (P 1). Variază și i scurt: în formațiunile cu sufixul -imas, acesta se lungește; cf.: egoizmas (Ž 2), artymo (Ž 2, P 1), gyvenymo (Ž 3), Panlietyvymas (Ž 16), patrijotyzmas (Ž 24, P 20), dar Perrašė asemenea lungiri sunt uneori corectate (cf.: egoizmas (1), gyvenimo (P 2)). Vocalele y, i variază în forme verbale sau substantive și adjective, în formațiuni derivate din verbe, în adverbe și substantive, atunci când y, i sunt accentuate; cf.: mait­ynas „se hrănește” (Ž 16, P 14), apginimas (Ž 19), apgynimas (P 15), dykai (Ž 9), dikai (P 8), Idyjota (Ž 12), Kynu (Ž 13, P 11), suvienitomis (Ž 26, P 22). y lung este redat prin į nazal, iar în locurile unde ar trebui să apară į, se scrie y lung; cf.: mokįtojai (Ž 10, P 9), Sudegitas (Ž 11, P 3), mysla (Ž 19, P 15). Diftongul in este uneori înlocuit cu į nazal, de exemplu: Sudegitas (Ž 11, P 3, 10), mokįtas (Ž 5, P 4, 10), mokįtinis (Ž 6, P 5), dar nu în mod consecvent; cf.: sudegintas (P 9), mokintas (Ž 12). i se lungește în terminații, de exemplu: laikrodys (Ž 13, P 11), trukys (Ž 17, P 15), dar kraujažindis (Ž 27, P 23). În manuscrise se scurtează vocala lungă ū din rădăcina atât a lexicului moștenit, cât și a împrumuturilor, de exemplu: parlužis (Ž 12, P 10), budams (Ž 23, P 19), buvi (Ž 8, P 7), butis (Ž 8), kuno (Ž 14, 16; P 12, 14), skurinis (Ž 17, P 14), trukys (Ž 17, P 15), žiurek (Ž 21, 27; P 17, 22), žut but (Ž 21), žut, but (P 17), rukštadaris (Ž 25, P 21), but ar nebut (Ž 25, P 21), žutis (Ž 25, P 21), trukst (Ž 26, P 22), turbut (Ž 26, P 22), trusas (Ž 27, P 23), naturalista (Ž 5), dar būtis (P 7). 22 Este posibil ca e să fie scris în loc de ie după maniera poloneză, folosind litera i pentru a palataliza consoana. 23 Aceste cuvinte trebuie transpuse: apė, pre, popėriu, vėsulas. 78 Acta Linguistica Lithuanica LXXI Mato Slančiausko rankraštinis Žodynelis = Iš enciklopedijos. 1903 Se scurtează vocala lungă din sufixele –(i)ūnas, –ūras, –ūra, de exemplu: gyvūnas, gyvūnai (Ž 4, 16; P 3, 14), tamsunas (Ž 4, 15; P 3, 13), atskalunas (Ž 12, P 10), Karikatura (Ž 12, P 10), literaturas (Ž 21, P 17), į figura (Ž 14, P 12), galiuno (Ž 25, P 21). Ū, ų se scurtează în terminațiile accentuate și neaccentuate ale substantivelor, mai ales la singular genitiv și plural nominativ și acuzativ, de exemplu: baisus valdininkai (Ž 25, P 21), Kristu (Ž 3, 13, 18, 20, 23, 27; P 16, 19, 23), ligu (Ž 4), knygu (Ž 4, 10, 14, 25), miesčionu (Ž 4), turčiu (P 3), gyventoju (Ž 5, P 4), žmoniu (Ž 6, 7, 8, 15, 18, 19, 25, 28), poema-tu, pasaku (Ž 7), užsivedimu (Ž 7), menciu (Ž 10, P 9), anglu (Ž 10, P 9), aigip-tenu (Ž 10, P 9), visu (Ž 16; P 9, 13), graiku (Ž 11, 13; P 9), juoku (Ž 12, P 10), valdininku (Ž 13, P 11), padavimu (Ž 14), dievu (Ž 15, 28), vardu (Ž 15), rank-raščiu, ju (Ž 16), senu (Ž 16, P 13), žaislu (Ž 16), žaisliu (P 13), romiečiu (Ž 16), tautu skilčiu (Ž 16, P 13), vertu (Ž 16, P 14), daliu (Ž 16, P 14), pasiuntiniu (Ž 17, P 14), deputatu (Ž 17, P 14), namu (Ž 17, P 14), kokiu žiniu (Ž 19), ro-menu (Ž 22, P 18), metu (Ž 23, P 19), dvasišku uredysčiu (Ž 24), poperiu (Ž 25), francuzu (Ž 27, P 23), šikšnosparniu (Ž 27, P 23). Terminațiile lungi, mult mai frecvente, sunt marcate în Perrašė, cf.: Kristu (P 2), ligu (P 3), knygu (P 3, 9), žmoniu (P 5, 6, 7, 15, 21,), pasaku (P 6), užsivedimu (P 6), buvi (P 7), graiku (Ž 10), visu laiku (Ž 10), knygu (P 12), padavimu (P 12), dievu (P 13), vardu (P 13), rankraščių, jų (P 13), romiečių (P 13), kokių žinių (P 16), dvasiškų uredysčių (P 19), poperių ir knygų (P 20), dievų ir žmonių (P 23), laikų (P 9), turčių (Ž 4), mies-čionų (P 3), vokiškų (Ž 16, P 13), laikų (P 9). Terminațiile persoanei a III-a a modului condițional-optativ al verbului și formele verbale (participiul) la singularul nominativ se scurtează, cf.: ateitu (Ž 18, P 15), gimes (Ž 6), prabeges (Ž 7, P 6), buves (Ž 8, P 7), išsigimes (Ž 9, P 8), apsigimes (Ž 12, P 10), išnešiojas ir parduodas (Ž 13, P 11), laikas (Ž 14), skaitas (Ž 14, P 12), nesupuves (Ž 14, P 12), pasivelines (Ž 19, P 15), abiejojas (P 18), gimes (Ž 23, P 19), išsi-lavines (Ž 23, P 19), išperejas (Ž 28, P 23). Nu există consecvență aici, deoarece în unele locuri se scriu litere nazale, cf.: sergąs (Ž 16, P 13). laikąs (P 12), abiejojąs (Ž 22). Și vocala lungă ų variază: în Žodynėlyje este scurtată (apskustas (Ž 23)), iar în Perrašė este păstrată (apskūstas (P 19)). Specifică locuitorilor din Šiauliai, velarizarea lui l înaintea vocalelor de tipul e, ei, ė, ę se reflectă și în manuscrise, cf.: nelaista (Ž 15), atlaidimo (Ž 17), mysla (Ž 19, 21; P 15, 17), nulaidimas (Ž 21), atlaidimu (Ž 22, P 18), dar neleista (P 13), atleidimo (P 14), nuleidimas (P 17). Se observă și un alt fenomen — palatalizarea lui l (meliodija (Ž, P 2), žaisliu (P 13)). În manuscrise se observă scrierea lui j epentetic înainte de ie, de exemplu: ieškinys (Ž 15, P 13), apjieškotojus (Ž 24), apjieškotojis (P 20), patriotyzmas (Ž 24, P 20), la-biausiai (Ž 5, P 4). Cel mai des se folosesc formele scurtate ale infinitivului, de exemplu: skaityt (Ž 2, 4, 10; P 1, 3, 9), rašyt (Ž 2, 10; P 1, 9), parskaityt (Ž 16), dar parskaityti (P 13). Straipsniai / Articles 79 JANINA ŠVAMBARYTĖ-VALUŽIENĖ Particularități morfologice. În manuscrise se întâlnesc forme dialectale necontractate ale adverbelor, de exemplu: geriaus (Ž 15, P 13), žemiaus (Ž 26, P 21), aukščiaus (Ž 26, P 22), niekuom (Ž 3, P 2), teip toliaus (Ž 7), dar Perrašė teip toliau (P 6)24. Atât în Glosar, cât și în Perrašė se reflectă alternanța temelor substantivelor și adjectivelor, cf.: rašytojus (Ž 3), rašytojis (P 2), valnas (Ž 9), valnus (P 8), išradejis (Ž 10, P 9), gyventojus (Ž 14, 22; P 18), gyventojis (P 12), užmetinėtojis (Ž 15, P 13), poperis (Ž 17, P 14), myletojis (Ž 17, P 14), žmonys (Ž 19, P 16), lengvi (Ž 23, P 18), suvedžiotojis (Ž 24, P 19), apieškotojus (Ž 24), apieškotojis (P 20), valdytojus (Ž 28), valdytojis (P 23). Formele substantivelor și adjectivelor la gradul superlativ au consecvent sufixul –iausis, de exemplu: pirmiausis (Ž 10, P 9), žinomiausis (Ž 23, P 20), aukščiausis (Ž 28, P 23). Sursele cercetate reflectă nu numai alternanța temelor, ci și alternanța genului cuvintelor: miesto Romo („Roma, Romas” Ž, P 1), deviza („deviza, devizas” Ž 7, P 6), pasaules, pasaulė, pasaulę („pasaulė, pasaulis” Ž 9 14; P 8), poeta („poeta, poetas” Ž 11, 27; P 9, 23), Jurista („jurista, juristas” Ž 12, P 10), luoma („luoma, luomas” Ž 23, P 19), spekais, „spėkas, jėga” (Ž 26, P 21), spekomis „spėka, jėga” (Ž 26, P 21), smailuma (Ž 5), smailumas (P 4), klasa („klasė” Ž 5, P 4). În manuscrise se observă și alternanța temelor verbelor sau adverbelor, de exemplu: tures „turiasi, turisi” (Ž 15, P 13), tyle „tylia, tyli” (Ž 20, P 16), prigule „prigulia, priguli” (Ž 24, P 19), norent nenorent „noriant nenoriant, norint nenorint” (Ž 27, P 23). A fost atestată și o formă atematică a verbului (pasiliekta (Ž 26, P 22)). Se întâlnesc forme nominale vechi: žvaizdes (Ž 17, P 15), daugiesa „domnie” (Ž 18, P 15). Se folosește consecvent prefixul (și prepoziția) par în loc de per, de exemplu: par (Ž 11, P 10), parstatimas (Ž 12, P 10), parlūžis (Ž 12, P 10), parskaityt (Ž 16), parskaityti (P 13), parprašau (Ž 17, P 14), parvarta (Ž 21, P 17), parvertimas (Ž 21, P 17), parsimaino (Ž 25, P 20), pargalejau (Ž 26, P 22), partrauka (Ž 17, P 14). Dintre celelalte forme dialectale pot fi menționate: suerzdinimas (Ž 13), suersdinimas (P 11), žengsniu (Ž 17, P 14), troba (Ž 17, P 14), teip (Ž 18, 19, 20, 22, 24; P 15, 16, 18, 20,), bele kokio (Ž 19), belekokio (P 16), kietai=tvirtai (Ž 21), kietai, tvirtai (P 17), tikras, gruntautnas (Ž 21, P 17), tarba (Ž 25, P 20) și altele asemenea. În manuscrise au fost întâlnite și cazuri de asimilare consonantică, de exemplu: uzbaigimas (Ž 7), aprasymas (P 6), sąryšis (Ž 9) P zmonijos 8), aprasas (Ž 11, P 10), grazus (Ž 18, P 15), išpaniškai (Ž 26, P 22), aukščiaus (Ž 26, P 22), dar užbaigimas (P 6), aprašymas (Ž 7), sąryšis (P 7), Žmonijos (Ž 9). 24 Plačiau žr.: JŠPT 2001. 80 Acta Linguistica Lithuanica LXXI Manuscrisul lui Matas Slančiauskas Micul dicționar = Din enciclopedie. 1903 Cuvintele izolate augštas, daigtas se scriu cu g, de exemplu: augšto (Ž 3, P 2), daigtus (Ž 5, P 4), daigtas (Ž 7, P 6), augštumo (Ž 11, P 9), daigtu (Ž 16), daigtų (P 14), dar scrierea formelor cuvintelor vienog (Ž 7) și vienok (P 6) variază. Variante apar și în corecturile din Micul dicționar și din Transcriere, de exemplu: apaštolas (Ž 18), apostolas (P 15), Kas nauja (Ž 20), Kas naujo (P 16). Formarea cuvintelor. Cuvintele compuse în Micul dicționar și în Transcriere se formează fără vocală de legătură, cf.: šešpedes eiles (Ž 10, P 9), dauggalvis (Ž 18, P 15), daugbalsis (Ž 18, P 15), saukalbis (Ž 6, P 5), saumyl yste (Ž 5), savmyl yste (P 5). S-au observat și derivate cu sufixe diferite de cele din limba literară actuală, de exemplu: gudryste „înțelepciune” (Ž 16, P 14), keliauninkas „călător” (Ž 11, P 10), vargužis „sărman, om nevoiaș” (Ž 17, P 14), savimylis „egoist” (Ž 6), savimeilis (P 5). Lexic. În manuscrise se observă un proces de creare a neologismelor, de exemplu: Dyskursas, saukalbis. (Ž 6, P 5), Egoizmas (lot.), saumyl yste (Ž 5), savmyl yste (P 5), laikmetas „epocă” (P 6, 15), Fantazija (grec.), vaidintuvė. (Ž 8, P 7), netikšas (Ž 8), netišas (P 7), mokslamylis (Ž 9), moksla mylys (P 8), regratis „vedere” (Ž 11, P 10), apsakas „narațiune” (Ž 11, P 10), įturio, įturys „conținut” (Ž 11, 25; P 10, 20,), išjuoka „ironie” (Ž 12, P 10), teisdarystėje „jurist, în jurisprudență” (Ž 12, P 10), cuvântul „schimb” este explicat prin Notacija (Ž 15, P 13), „contradicție” este explicat prin Oponentas (Ž 15, P 13), „paragraf” este explicat prin Paragrafas (Ž 16, P 14), „prefață” este explicată prin Pole mika (Ž 18, P 15), „rezultat” este explicat prin Rezultatas (Ž 21, P 17), rašikas „cel care scrie, scrib” (Ž 22, P 18), „rukštadaris” este explicat prin Tlenas (Ž 25, P 20), rašė jis „scriitor” (Ž 27, P 23), romiskas „roman, al romanilor” (Ž 27, P 23), „grybelytes, ligu sekla” sunt explicate prin Bacterium (P 4), Bacterijos (Ž 3). Există și cuvinte greu de explicat, de exemplu: „prydelis” este explicat prin Paragramas (Ž 16, P 14). Particularități sintactice. În manuscrise s-a observat exprimarea optativului prin lai, caracteristică graiului șiaulian, precum și o formă de prezent a verbului, de exemplu: lai mane Dievs baudžia (Ž 10, P 9). Se întâlnesc și construcții cu prepoziția ant și altele, populare până în prezent în graiurile din Joniškis, de exemplu: žodynas ant daug kalbų (Ž 16, P 14), ant laimes (Ž 21, P 17), ant sveikatos (Ž 23, P 18). Pentru a indica limita temporală se folosește construcția cu prepoziția lig și altele, de exemplu: lig paskirtai dienai (Ž, P 1). Predomină construcțiile cu prepoziția par urmată de cazul genitiv, de exemplu: par erškėčius pas žvaizdes (Ž 17, P 15), par poeta Militozą (Ž 23, P 19). Folosirea prepoziției pas cu cazul genitiv diferă, de asemenea, de uzul standard, de exemplu: par erškėčius pas žvaizdes (Ž 17, P 15), pas romenus garbintas po vardu Jovimo (Ž 28, P 23). Este dialectală și folosirea prepoziției po cu cazul instrumental, de exemplu: pasidavimas po bauda (Ž 24, P 19), pas romenus garbintas po vardu Jovimo (Ž 28, P 23). Straipsniai / Articles 81 JANINA ŠVAMBARYTĖ-VALUŽIENĖ CONCLUZII Micile dicționare manuscrise ale lui Slančiauskas – Dicționel = din enciclopedie din 1903 și transcrierea sa Un mic dicționar de acest fel din 1910 – aparțin istoriei lexicografice a cuvintelor străine din Lituania, adică istoriei lexicografice a dicționarelor de cuvinte internaționale. În Dicționelul = din enciclopedie din 1903 sunt prezentate 422 de cuvinte. Transcrierea Un mic dicționar de acest fel din 1910 conține cu cinci cuvinte (grupuri de cuvinte) mai puțin (417) decât dicționarul din 1903 . Dicționelul consemnează pentru 172 de cuvinte că sunt de origine latină, pentru 69 – greacă, pentru 26 – franceză, iar pentru 14 – engleză, germană, italiană, spaniolă sau sanscrită. 116 cuvinte nu au indicații de origine. În Dicționel sunt prezentate 30 de personalități, 64 de expresii și 27 de grupuri de cuvinte și abrevieri. Structura Dicționelului = din enciclopedie al lui Slančiauskas, din 1903, și a transcrierii Un mic dicționar de acest fel din 1910 este asemănătoare cu cea a dicționarelor actuale de cuvinte internaționale: lexicul este prezentat în ordine alfabetică, cuvintele selectate sunt explicate în diverse moduri (printr-un singur cuvânt, prin sinonime, printr-un grup de cuvinte, printr-o explicație mai amplă, prin asocieri cu cuvinte lituaniene), iar multe dintre ele au indicații privind originea (abrevierile lot., gr., angl., itt., vok. etc.). Manuscrisele îi menționează și pe cercetători reprezentativi pentru diverse domenii științifice (filosofi, oameni de litere (prozatori și poeți), istorici, teologi, călători, inventatori etc.). Sunt consemnate abrevieri de cuvinte, grupuri de cuvinte și expresii literare folosite pe scară largă în rândul popoarelor. În manuscrise s-au păstrat trăsăturile specifice graiului șiauliai al dialectului lituanian din zona Aukštaitija de Vest: păstrarea neschimbată a lui an, am, en, em; velarizarea și palatalizarea consoanei l (înainte de e, ę, ė, ei), scurtarea finalei neaccentuate a cuvântului; adăugarea consoanei j înainte de e, ie etc.; diverse particularități morfologice (sufixe nominale, forme verbale atematice, forme adverbiale necontractate etc.) și unele particularități sintactice (în special folosirea construcțiilor prepoziționale). Este de remarcat că în transcrierea din 1910 Perrašė se înmulțesc cuvintele consemnate nu printr-o ortografie fonetică sau semifonetică, ci printr-una morfologică. Dicționelul = din enciclopedie al lui Slančiauskas, din 1903, și transcrierea Un mic dicționar de acest fel din 1910 arată că se creaseră condițiile pentru apariția unui mic dicționar de cuvinte străine. Probabil că Dicționelul din 1903 a fost transcris și în scopuri de învățare (autoarea consideră că ar putea exista și alte asemenea transcrieri). Aceste manuscrise dezvăluie necesitatea organizării sistematice a cuvintelor străine și au pregătit apariția Micului dicționar de cuvinte străine și neînțelese, alcătuit în 1907 de Jurgis Šlapelis. Astfel, am putea devansa cu patru ani perioada timpurie a istoriei lexicografiei cuvintelor străine și să o plasăm nu începând cu dicționarul lui Šlapelis, ci în 1903 (până în 1936). 82 Acta Linguistica Lithuanica LXXI Mato Slančiausko rankraštinis Žodynelis = Iš enciklopedijos. 1903 ANEXE 1 ANEXA. Cuvinte străine (grupuri de cuvinte și expresii) cu indicația (lat.) sau (−), ori (în latină) Cuvinte internaționale (din latină) Explicație A. a..u. c. Anul de la întemeierea orașului În anii de după întemeierea orașului (Roma) Monarhie absolută putere nelimitată a monarhului Accuratio contestație Ad exemplum înfățișând Ad feliciora tempera pentru vremuri mai bune Ad futuram memoriam pentru amintire veșnică Ad diem dictum până în ziua stabilită Agitacija mișcare, agitație Aksiomatas dovadă certă, adevăr Amicus Plato sed magis amica veritas Platon îmi este drag, dar adevărul îmi este și mai drag Ariă melodie dintr-o operă propriu-zisă, cântare, cântec Concordia res parve crescunt, discordia maximae dilabuntur Prin înțelegere cresc lucrurile mici, prin discordie se prăbușesc cele mai mari. Denacionalizare deznaționalizare Denunțător spion, spionuleț Ego aš Egoist egoist Egoism egoism Element element primordial Eo ipso tocmai de aceea Ergo astfel, într-un fel Errare humanum est A greși este omenesc Errata greșeală Est modus in rebus există măsură în toate Ex fost; odinioară, cu mult timp în urmă Ex abrupto pe neașteptate, dintr-odată, brusc Ex capite din cap; de la început Extra repede, foarte, separat Fabula poveste fără noimă Facet om amuzant Fachas ocupație, meserie Straipsniai / Articles 83 JANINA ŠVAMBARYTĖ-VALUŽIENĖ Cuvinte internaționale (din limba latină) Explicație Faktas adevăr cert, existență Fanatikas fățarnic Fecit a făcut, a terminat Federație uniune, asociere de țări Finis sfârșit Forma formă, aspect Frater frate Gaudium veselie, bucurie Gratis în zadar, gratuit Homo om Honoras nume bun, onoare Umanist uman, foarte învățat – om ager Umorist povestire sau descriere cu conținut vesel In vino veritas adevărul în vin. Ironie batjocură, mustrare Dumneavoastră adevăr Klamantes exclamație, voce Colecție adunare Set complet colecție completă Comuniune unitate, unire Conflagrație ardere conflict dispută confuzie amestecare, iritare congres întrunire, adunare a funcționarilor contrafacere cărți falsificate contuzie lovitură la corp corectură corectarea greșelilor de tipar din cărți Licet valabil, permis Maksimum, – minimum cu cât mai mult, cu atât mai puțin Nec locus ubi Troja fuit nu mai există urmă unde a fost Troia. – Cine a căzut, a pierit. Nec plus ultra nimic mai mult despre asta Nefas neadevăr, nedreptate Nefasti dies zile de nenorocire Nequam nimeni nu 84 Acta Linguistica Lithuanica LXXI Manuscrisul lui Matas Slančiauskas Mic dicționar = Din enciclopedie. 1903 Cuvinte internaționale (din limba latină) Explicație Nolens volens vrând-nevrând Nomenklatura căutarea după nume Nomina sunt odiosa schimbarea numelui este străină de sine Non licet nu este permis Non plus ultra nimic mai bun Nosce te ipsum cunoaște-te pe tine însuți Notă semn, marcaj Notație schimb Obscurantist dușman al iluminismului, obscurantist Opinie zvon răspândit printre oameni. Oponent adversar, contestatar. Original prima realizare O tempora! O mores! O, vremuri! O, moravuri! Pacient se îmbolnăvește de ce va avea de la un anumit farmacist Pari possu cu pas egal, în măsură egală Pars parte Patrija patrie Pauper sărman, sărăntoc Perpetuum mobile mișcare perpetuă Persona individ, persoană Planas schiță: indicație despre cum trebuie să fie Plantacijė teren cultivat, câmp, însămânțat sau plantat Popular omenesc Post festum după sărbători, după ce totul s-a terminat, pentru cel care a întârziat Prima caritas ab ego prima afecțiune față de sine Proclamație apel adresat tuturor oamenilor Proletariat oameni fără proprietate, fără adăpost, săraci Pro memorija pentru amintire Proză așa cum se vorbește, tot așa se și scrie P. s. = post scriptum notă adăugată după orice scriere Publicație anunț, relatare Quantum satis pe săturate Quod scripsi, scripsi ce am scris, am scris Rațiune cauză reală, certitudine, parte repartizată, hrană Radical ferm=, solid întemeiat pe propria judecată Straipsniai / Articles 85 JANINA ŠVAMBARYTĖ-VALUŽIENĖ Cuvinte internaționale (din limba latină) Explicație Redde quod debes dă înapoi ceea ce datorezi cuiva Referință încredințare, recomandare Reformă răsturnarea religiei Recreere reînviorare, odihnă de la activitate Respice finem privește sfârșitul Risum tenentis amici Nu râdeți, prieteni. (Din poezia lui Horațiu) Risc pe noroc, cu orice preț Salva venia cu îngăduință Sapieti satis pentru o minte ageră, un cuvânt e de ajuns – înțeleptului îi ajunge un cuvânt Scientia știință, cunoaștere Scriptor; scriptum scriitor; scriere Semper idem mereu același ședință adunare, conversație Sic! așa! – o însemnare în critica textuală Sic fata tulere așa a vrut soarta Sic volo, sic jube așa vreau, așa și pare Si deis placet dacă zeii vor îngădui Si fibula vera dacă este adevărat semn semn simplu simplu, drept Simplex servus Dei om simplu, needucat Similija similibus curantur unul asemenea îl vindecă pe cel asemenea, asemănătorul vindecă asemănătorul Sit saluti spre sănătate Sit tibi terra levis fie ca pământul să-ți fie ușor Si vis pacem parabellum dacă vrei pace, pregătește-te de luptă (război) Socius prieten, asociat Socius amaris prieten al iubirii Socius doloris părtaș la dureri Status rang, poziție Studio știință, educație Sua sponta bunăvoință Sub divo sub cerul liber Subjecție suferințe, chinuri 86 Acta Linguistica Lithuanica LXXI Manuscrisul lui Mato Slančiauskas Glosar = Din enciclopedie. 1903 Cuvinte internaționale (din limba latină) Explicație Submisie supunere sub pedeapsă Subscriere semnare, subscriere, plată suplimentară Sui generis specific Suum cuique dă fiecăruia ce i se cuvine Tace! Taci! Taci din gură! Taliter – quoliter așa – astfel Tantum – quantum atât – cât Tarde venientibus ossa cine a întârziat se păgubește singur Curge geantă pentru hârtie și cărți Text întreaga alcătuire sau conținutul unui cântec, al unei cântări ori al unui alt text Tempora mutantur, et nos mutamus in illis timpurile se schimbă și noi odată cu ele Tendință năzuință, măsură Oxigen gaz – element Toleranță răbdare, rezistență Tradiție tradiții orale Tratat organizarea științifică a oamenilor Ubi bene ibi patria unde e bine, acolo e patria U. C. (urbis conditos lot.) dată: de la întemeierea orașului (Roma) Ultimul ultimul, cel din urmă Ultra pe ocolite, din acea parte A se apăra cu toate puterile (cu ghearele și ciocurile) a se apăra cu toate puterile (cu ghearele și ciocurile) Cu forțe unite cu forțe unite U. s. (ca mai sus) ca mai sus Până la capăt până la capăt Vacat lipsește, loc liber neocupat Vae! vai Vae victis! vai celor învinși Vale! salut! (=salut, viu) Sau sau, ori Veni, vidi, vici am venit, am văzut, am învins Verba volent, scripta manent cuvintele zboară, scrisul rămâne Verbum nobile, debet essestabile cuvânt dat, pesemne pecetluit Veritabilis adevărat Straipsniai / Articles 87 JANINA ŠVAMBARYTĖ-VALUŽIENĖ Cuvinte internaționale (din limba latină) Explicație Vide vezi Vidi am văzut Vita brevis, ars longa viața este scurtă, arta este lungă Volens nolens vrând-nevrând Vulgo în general, împreună Vivat! Să trăiască! 2 ANEXĂ. Cuvinte străine cu trimiteri: (în greacă), (grec.), (gr.), (mitol. greacă), (–,) Cuvinte internaționale (din limba greacă) Explicație Asceta cu adevărat evlavios Bibliopolis librar Dialog vorbire, conversație între mai multe persoane Entuziasm însuflețire, înfierbântare Epigraf inscripție, deviză Epilog încheierea unei cuvântări, a unei poeme, a unei povești etc. Epizoda digresiune într-o cuvântare, într-o poemă – în scrieri Epocă perioadă de timp trecută în evenimente istorice Epopee, Epos poem epic monumental Eră reper cronologic al unei epoci Eter aer, cer albăstrui Etnologie știință despre existența oamenilor Etică știința și filozofia umanității Etimologie știință despre originea explicațiilor Fantezie imaginație Fizică știința naturii Geografie știința și descrierea pământului Geologie știința despre scoarța pământului Geonomie știința despre miezul pământului Gramatica primii învățători ai cititului și scrisului Gramatica știința limbii Hexametru versuri de șase picioare în poezie Hieroglife scrieri ale vechilor egipteni, cu semne și imagini Hipocrate escroc 88 Acta Linguistica Lithuanica LXXI Manuscrisul lui Matas Slančiauskas Cărticică de cuvinte = Din enciclopedie. 1903 Cuvinte internaționale (din limba greacă) Explicație Hippsometrie știința măsurării înălțimilor Orizont cercul {înconjurător al cerului Igienă știința despre păstrarea sănătății Hipnotism somn indus prin magnetism Idiot născut cu judecată incompletă Catastrofă atac nefericit, paralizie în dramă categorii secțiune, subdiviziune cosmos Pământ, lume, univers cosmografie descrierea lumii cosmopolit îi consideră pe locuitorii întregii lumi drept propria patrie mitologie știința despre zeii și zeitățile antice din legende moleculă atomi uniți ai unui corp solid și lichid monogramă litere din prenume și nume de familie compuse într-o figură monolog vorbește singur – teatral etc. Monosof se socotește singur drept un cap isteț Monoteism credință într-un singur dumnezeu Nectar băutură a zeilor Panegiric discurs, scriere sau versuri encomiastice Pangermanism Unirea tuturor ramurilor popoarelor germane (– Panlietyvzmas! Când va fi?) Panlexicon dicționar în multe limbi Panopticon colecție de multe lucruri demne de văzut Panteologie știința despre toți zeii Pantomimă comunicare fără voce, prin mișcarea părților corpului (în teatre) Panzofie înțelepciunea tuturor Paragraf semnul § în scrieri, pentru a separa Paragramă adaos sau explicație Parazit animal care se hrănește din altul Perioadă epocă, interval de timp, ani Poezie descriere completă, frumoasă și fidelă, atât în drame, cât și în versuri Policrație dominație multiplă Polikefalas policefal Polypkon multe voci Problematas ghicitoare dezlegată Straipsniai / Articles 89 JANINA ŠVAMBARYTĖ-VALUŽIENĖ Cuvinte internaționale (din limba greacă) Explicație Programas plan, dezvăluire Pseudo fals, mincinos Pseudonimas semnătură cu un nume inventat – falsă Psychologija parte a filozofiei, experiența despre suflet Rapsodii cântec mai amplu Sceptic Omul se îndoiește de toate Simonie comerț sacru: vânzarea funcțiilor bisericești etc. Simpatie amabilitate, iubire, bunăvoință Simptom apariție, manifestare Tragedie invenție teatrală – moartea eroului Tiran funcționari înfricoșători – răi la vechii greci Zeus (=D Zeus) Dumnezeu, în mitologia greacă, tatăl zeilor și al oamenilor, conducătorul suprem al întregii Creații; la romani era venerat sub numele de Jupiter; iar la lituanieni, Perkūnas, stăpânul cerului, al Pământului etc. 3 ANEXĂ. Cuvinte străine indicate prin (germ.) sau (germ.) Cuvinte internaționale (din limba germană) Explicație Cypelis vârf ascuțit de stâncă în mare Feleris înșelăciune, rătăcire Frei în zadar, gratuit, liber 4 ANEXĂ. Cuvinte străine (grupuri de cuvinte și expresii) cu indicațiile: (franceză), (franceză), (fr.), (–,) Cuvinte internaționale (din limba franceză) Explicație Brigant ucigaș Charakteris propria însuflețire Commercija afaceri, comerț spirit puternic liber-cugetător fason mârșav, prostănac Fixe rapid (fix) colportor duce cărțile din casă în casă și le vinde compas prieten, asociat companie prietenie, societate 90 Acta Linguistica Lithuanica LXXI Manuscrisul lui Mato Slančiauskas Dicționăraș = Din enciclopedie. 1903 Cuvinte internaționale (din franceză) Explicație Compas ceas solar și ac magnetic Complement laudă A compara a compune, a versifica Parblen! înaintea diavolului, înaintea călăului Pardon mylestos atla idimo, vă rog să mă iertați Par exemple de pildă Pasagier (pasager) călător Pavilon aripa laterală a casei Qui vive? cine trăiește? Cine e acolo? Qui vivra verra cine va trăi va vedea Rang grad, valoare Raport dare de seamă Rezultat sfârșit, ultimul atac Șarlatan șarlatan, amăgitor, escroc Șovinism patriotism de sens contrar Turista călător curios Vis à vis în față, față în față 5 A N E X A. Cuvinte străine (îmbinări de cuvinte, expresii, personalități) cu indicația (engl.) sau (angl.) Cuvinte internaționale Explicație Darwin Erasmus savant zoolog 1731–1802 Darwin Regele Robert naturalist și călător 1809–1882 Draper scriitor 1811–1882 Flaga flamură, ferigă God – dam să mă pedepsească Dumnezeu Snob care nu cunoaște prietenia Tobe ar not to be (se pronunță: tu bi or not tu bi), a fi sau a nu fi (din Hamlet de Shakespeare) 6 A N E X A. Îmbinări și expresii străine cu indicația (în italiană) sau (itt) Cuvinte internaționale Explicație Etc (et ceter) și așa mai departe Se non è vero è ben trovato dacă nu este adevărat, măcar este bine născocit. Straipsniai / Articles 91 JANINA ŠVAMBARYTĖ-VALUŽIENĖ 7 ANEXA. Cuvinte străine cu indicațiile (în sanscrită) și (în spaniolă) Cuvinte internaționale Explicație Trimurti Trinitate, trei divinități: Brahma, Vișnu și Giva. Ur ganas, Orkanas furtună cumplită 8 ANEXĂ. Cuvinte străine (îmbinări de cuvinte, expresii) fără indicația originii Cuvinte internaționale Explicație Aceront lume subterană Altruism sentiment opus egoismului, plăcerea de a face bine Analfabet incapabil să citească și să scrie Anarchija fără ordine Anonim fără nume Antagonista adversar Antropofagas omenire Apage retrage-te, du-te Apostata pustnic Ariškos kalbos limbi indo-europene atacuri atac atmosferă aerul din jurul Pământului Atomas indivizibil, cea mai mică particulă Audiatur et altera pars să fie ascultată și cealaltă parte Augurai cunoscători în Roma antică Aut Caesar, aut nihil ori Cezar, ori nimic Aut – aut ori – ori Autobiografie descrierea parcursului propriei vieți Autor creator, scriitor Autoritate recunoaștere a propriei înalte erudiții Azot gaze, aer irespirabil Bacterium ciupercuțe, germeni ai bolilor Bacili animale microscopice Baniție exilare, alungare Barbar la greci: dușman, ignorant Beletrist scriitor de povești Bibliofil iubește să citească cărți Bibliotecă colecție de cărți 92 Acta Linguistica Lithuanica LXXI Manuscrisul lui Mato Slančiauskas Glosar = Din enciclopedie. 1903 Cuvinte internaționale Explicație Biografie descrierea vieții Bufon ticălos Burghezie clasa orășenilor bogați Capite censi clasa cea mai săracă a locuitorilor Romei Centrum punct central Data sau datum indicarea zilei, lunii și anului Delegat afiliat, trimis Democrație puterea poporului, opusă aristocrației (puterii nobililor) Despotism putere aspră, dură Dictum factum zis și făcut, gata Discipulus elev Dietă regim alimentar în timpul bolii Disharmonie discordie Discurs conversație Ecuator linia pământului de sub soare Epica secțiune a poeziei Etnografie sau antropologie descrierea obiceiurilor oamenilor Farmazonas (francmason) mason, necredincios Fatum soartă, fericire Fatyga epuizare Filantrop prieten al omenirii Filolog iubitor de știință Filozof șir de protomi Fiziografie descrierea naturii Fonograf invenția lui Edison pentru fixarea sunetului vocii etc. Franc liber, remunerat Frant lingușitor, elegant Geniu degenerat, cu spirit inteligent Ipoteză adevăr nesigur Idee opinie Iluminație cel care aprinde luminile Ilustrații ilustrat Improvizație cântare sau intonare din memorie, fără pregătire Incluziune alăturare Straipsniai / Articles 93 JANINA ŠVAMBARYTĖ-VALUŽIENĖ Cuvinte internaționale Explicație Inteligență umanitate luminată de științe Jurist instruit în materie de drept Renegat disident, necredincios Caricatură reprezentare în glumă Clepsidră sau clepsidru ori ceas cu apă ceas cu nisip sau cu apă din vechime Clasici cei mai autentici scriitori ai Greciei antice Mumie cadavru îmbălsămat, neputrezit Nuvelă povestire în proză Paleografie cunoașterea manuscriselor vechi și priceperea de a le citi Pâine și spectacole! pâine și jocuri (acesta era strigătul romanilor în vremea decăderii umanității) pergamin, pergament hârtie din piele Pari! să ne învoim, să facem un pariu Parlament adunarea reprezentanților statului, parlament, numărul deputaților Patricieni aristocrați romani, nobili Patriot iubitor al patriei Pauză întrerupere în muzică Paidagogie știința educării bune a omenirii Per aspera ad astra prin spini către stele Perfecțiune perfecțiune Perpedes apostolorum pe jos, (ca un apostol) Planiglobus desen reprezentând cele două emisfere ale Pământului sau ale cerului Plebejei clasa de jos a oamenilor din Roma; în anul 494 î.Hr. au luptat pentru libertate împotriva patricienilor Pneumatologie știința despre spirite Polemică preliminar, dispută Politeism credința în mulți zei Poste restante inscripție pe scrisori sau pe colet: ca destinatarul însuși să vină să-l ridice Practică orice fel de încercare Pro domo sua apărare de sine Pro formo de dragul modei Progres; regres înaintare, retragere 94 Acta Linguistica Lithuanica LXXI Manuscrisul lui Matas Slančiauskas Glosar = Din enciclopedie. 1903 Cuvinte internaționale Explicație Proiect încercare Pro paganda răspândirea unor informații Pro publico bono pentru binele publicului Prostituție dedicare desfrânării în schimbul unui câștig – prostituție Privat casnic, nu al autorităților și nici al publicului P. U. C. = după întemeierea orașului De la întemeierea orașului (Roma). 753 î.Hr., – de la această dată romanii își numărau anii Ce este nou? Ce noutăți se mai aud? Qui tacet concentire videtur Cine tace pare să fie de acord. Quot capita, tot sensus Câte capete, atâtea păreri. Quo usque tandom, abutere patientia nostra? Până când? Cât timp va mai dura așa? Reducere reducerea prețului mărfurilor cumpărate Ratafia sortiment de rachiu dulce Real adevărat, autentic Rebus enigmă ilustrată Revoluție răsturnare Ritm ritmicitatea versurilor Scurra locuitori săraci ai Romei Solidaritate pașnic, conciliant Specialist cel care este cel mai bine instruit și înțelege o anumită știință Spectacol reprezentație teatrală Schiță desen neterminat, plan indicat, punct indicat U. i. (ut infra) ca mai jos Vampir sugător de sânge, specie de liliac (mitologic) 9 ANEXĂ. Personalități Denumirea personalității Explicație Aristoteles filozof grec, discipol al lui Platon, 384–322 î.Hristos Bruno Giordoni fil. 1550–1600. sudegintas Romoje Dante Alighieri poet, 1265–1321 Darvinas Erazmas zoolog învățat, 1731–1802 Darvinas Karalius Robertas naturalist și călător, 1809–1882 Str aipsniai / Articles 95 JANINA ŠVAMBARYTĖ-VALUŽIENĖ Denumirea personalității Explicație Draperis scriitor 1811–1882 Edisonas gimęs 1847. Amerikoji Galilejus, Galileo fizician 1564 – a murit în 1642. El a înțeles primul mișcarea lumii. Cuvintele sale: „E pur si muove= și totuși se mișcă” Gibbons scriitor englez 1737–1794 Gutenbergis Jonas inventatorul tiparului de cărți 1397–1468 Herodotas părintele istoriei, primul istoric grec 484–424 î.Hr. Hippokrates părintele medicinei din toate timpurile 460–364 î.Hr. Homeras mare poet grec din secolul al IX-lea î.Hr. Humboldtas Frid. Henr. Alek. călător și naturalist 1769–1859 Hus sau Gusas Jons 1369–1415. Ars pe rug de „sfânta inchiziție” Huxley zoolog englez, născut în 1825 Konfucas, Kong=Fu=Tse acesta este un filozof chinez, 551–479 î.Hr. Liebknechtas Vilhelmas născut în 1826 Pytagoras filozof grec, 540–500 î.Hr. Pytheas (Putejus), din Massilia la începutul secolului al III-lea î.Hr. El a înconjurat Europa; scrierile sale și Lituania se întind Rousseau (Jean-Jacques Rousseau) literat, filosof 1712–1778 Shakespeare (Șekspiras Vilis) 1564–1616 Sokrates cel mai cunoscut filosof grec, născut în 470 î.Hr.; la vârsta de 69 de ani, acuzat de autorități de impietate și coruperea tineretului de către poetul Meletos, oratorul Licon și tăbăcarul Anitos, a murit otrăvit. Socrate este întemeietorul dialecticii științifice și al metodei sale riguroase Straussas Dovidas Fridr. teolog; a scris „Viața lui Isus” 1804–1874 Tindalius scriitor anglican 1657–1738 Volney scriitor francez 1757–1820 Voltaire scriitor francez 1694–1778 Vergilius scriitor, născut în 1470 Virgilius (Maro Publius) poet roman din anii 70–19 î. Hr. Xanthus din Lidia istoric grec renumit, a trăit în secolele V și VI î. Hr. 96 Acta Linguistica Lithuanica LXXI Mato Slančiausko rankraštinis Žodynelis = Iš enciklopedijos. 1903 10 ANEXĂ. Zicători Zicală Explicație A. a..u. c. Anno de la întemeierea orașului În anii de la întemeierea orașului (Roma) Spre vremuri mai fericite pentru vremuri mai bune Ad futuram memoriam spre veșnică amintire Ad diem dictum până în ziua stabilită Platon este prieten, dar adevărul este un prieten și mai bun Platon îmi este drag, dar adevărul îmi este și mai drag Concordija res parve crescunt, discordia maximae dilabuntur Concordia face să crească lucrurile mici, discordia le doboară pe cele mai mari. Errare humanum est A greși este omenesc. Est modus in rebus Există o măsură în toate. In vino veritas În vin se află adevărul. Audiatur et altera pars Să fie ascultată și cealaltă parte. Aut Caesar, aut nihil Ori Cezar, ori nimic. Aut – aut Ori – ori. Dictum factum Spus și făcut, gata. Nec locus ubi Troja fuit Nici urmă de locul unde a fost Troia. – Cine a atacat, a pierit. Nec plus ultra nimic mai presus de aceasta Nolens volens vrând-nevrând Nomina sunt odiosa schimbarea numelui este nepotrivită Non plus ultra nimic mai bun Nosce te ipsum cunoaște-te pe tine însuți O tempora! O mores! O, vremuri! O, moravuri! Panem et circenses! pâine și jocuri (acesta era strigătul romanilor în vremea decăderii umanității) Pari possu cu pas egal, în măsură egală Per aspera ad astra prin spini către stele Perpedes apostolorum pe jos, (ca apostolul) Perpetuum mobile mișcare perpetuă Prima caritas ab ego primul favor de la sine Pro domo sua apărarea propriei cauze Pro publico bono pentru binele publicului P. U. C. = post urbem conditam De la întemeierea orașului (Roma). 753 î.Hr. – de la acea dată romanii socoteau anii Qui tacet concentire videtur cine tace, consimte Straipsniai / Articles 97 JANINA ŠVAMBARYTĖ-VALUŽIENĖ Proverb Explicație Quod scripsi, scripsi ce am scris, am scris Quod capita tot sensus câte capete, tot atâtea minți Quo usque tandem, abutere patientia nostra? până când, totuși? Cât timp va mai ține așa? Qui vivra verra cine va fi în viață va vedea Redde quod debes dă înapoi ce datorezi Respice finem privește sfârșitul Risum tenentis amici Nu râdeți, prieteni. (Din poezia lui Horațiu) Salva venia cu îngăduință Sapienti satis pentru o minte înțeleaptă, un cuvânt este de ajuns – înțeleptului îi ajunge un cuvânt Semper idem mereu același Dacă nu este adevărat, e bine născocit dacă acest lucru nu este adevărat, măcar este bine născocit Sic fata tulere așa a vrut soarta Sic volo, sic jube așa vreau, așa poruncesc Si deis placet dacă vor îngădui zeii Si fibula vera dacă este adevărat Simplex servus Dei un om simplu, needucat Similija similibus curantur cineva vindecă un asemenea om; asemănătorul vindecă prin asemănător Sit tibi terra levis fie-ți țărâna ușoară Si vis pacem parabellum dacă vrei pace, pregătește-te de luptă (război) Taliter – quoliter așa – așijderea Tantum – quantum atât – cât Tarde venientibus ossa cine întârzie se nedreptățește pe sine Tempora mutantur, et nos mutamus in illis Timpurile se schimbă și noi ne schimbăm odată cu ele A fi sau a nu fi (pron.: tu bi or not tu bi), ci a fi sau a nu fi (din Hamlet de Shakespeare) Ubi bene ibi patria unde e bine, acolo e patria Unquibus et rostro a se apăra cu toate puterile (cu ghearele și cu ciocul) Unitis viribus cu forțe unite Usque ad finem până la capăt Vae victis! vai de cei învinși Veni, vidi, vici am venit, am văzut, am învins Verba volent, scripta manent cuvântul zboară, scrisul rămâne 98 Acta Linguistica Lithuanica LXXI Manuscrisul lui Matas Slančiauskas Glosar = Din enciclopedie. 1903 Expresie Explicație Verbum nobile, debet essestabile cuvântul dat, probabil rar de ținut Vita brevis, ars langa viața e scurtă, drumul e lung Volens nolens vrând-nevrând 11 ANEXĂ. Îmbinări de cuvinte Îmbinări de cuvinte Explicație Monarhie absolută puterea nelimitată a monarhului Ad exemplum ilustrativ Ex abrupto nepregătit, pe neașteptate, în mod surprinzător Ex capite din cap; de la început Limbi arice limbi indo-europene Capite censi la Roma, cea mai săracă clasă de locuitori Nefasti dies zile de nenorocire Non licet nu este permis Poste restante inscripție pe scrisori sau colete: pentru ca destinatarul să vină personal să le ridice Post festum după sărbători, prea târziu, când toate au trecut Pro formo de dragul modei Pro memorijai pentru memorie P. s. = post scriptum adaos la sfârșitul oricărui fel de scriere Quantum satis pe săturate Quid novi? Ce noutăți se aud? Qui vive? Ce se spune? Ce-i acolo? Sit saluti pentru sănătate Socius amaris prieten al iubirii Socius doloris părtaș la suferințe Sua spontā din proprie voință Sub divo sub cerul liber Sui generis specific Suum cuique dă fiecăruia ceea ce i se cuvine U. C. (urbis conditos lot.) data: de la întemeierea orașului (Roma) U. i. (ut infra) ca mai jos U. s. (ut supra) ca mai sus Vis à vis în față, vizavi Straipsniai / Articles 99 JANINA ŠVAMBARYTĖ-VALUŽIENĖ LITERATŪRA DLKG – Dabartinės lietuvių kalbos gramatika, red. Vytautas Ambrazas. Vilnius: Mokslo ir enciklopedijų leidykla, 1994. Gusmani Roberto 1987: Interlinquistica. – Linguistica storica. Roma: NIS., 87–114. JŠPT – Joniškio šnektų pratimai ir tekstai, ats. red. Janina Švambarytė, Šiauliai: K. J. Vasiliausko įmonė, 2001. CD – Šiauliai: Dipolis, 2005. Križinauskas Juozas, Smagurauskas Stasys: Vokiečių–lietuvių kalbų žodynas 1–2. Vilnius: Mokslas, 1992. Lanza Stefano: Italų kilmės žodžiai (italizmai) ir jų adaptacija Lietuvių kalboje. Daktaro disertacija. Kaunas, 2009. LKE – Lietuvių kalbos enciklopedija, par. Kazys Morkūnas, red. Vytautas Ambrazas. Vilnius: Mokslo ir enciklopedijų leidybos institutas, 1999. LKTCH – Lietuvių kalbos tarmių chrestomatija, sud. Rima Bacevičiūtė, Audra Ivanauskienė, Asta Leskauskaitė, Edmundas Trumpa, mokslinė red. Laima Grumadienė. Vilnius: Lietuvių kalbos institutas, 2004. Sabaliauskas Algirdas: Lietuvių kalbos leksika. Vilnius: Mokslas, 1990. Svetimų ir nesuprantamų žodžių žodynėlis. Skaitytojams palengvinimas, sudarė Jurgis Šlapelis. Tilžė: E. Jagomasto spaustuvė, 1907. Tarptautinių žodžių žodynas, ats. red. V. Kvietkauskas. Vilnius: Vyriausioji enciklopedijų redakcija, 1985. Tarptautinių žodžių žodynas, ats. red. Algimantas Kinderys. Vilnius: Alma Littera, 2001. Vėlius Norbertas 1974: M. Slančiauskas – folkloro rinkėjas. – Šiaurės Lietuvos pasakos. Surinko Matas Slančiauskas. Vilnius: Vaga, 22–30. The Dictionary = From Encyclopaedia. 1903 – The Manuscript Dictionary of Matas Slančiauskas SUMMARY The manuscript heritage of linguistic subjects by Matas Slančiauskas (21/02/1850 – 11/03/1924) devoted to scientific community and society is not yet known to its full extent. The article presents the manuscript The Dictionary = From Encyclopaedia. 1903 and its transcript Šioks, toks žodynėlis [Some Dictionary] 1910 which are both stored in the department of History of Šiauliai museum “Aušra”. The code of the dictionary is ŠAM GEK 15819, the code of 100 Acta Linguistica Lithuanica LXXI Mato Slančiausko rankraštinis Žodynėlis = Iš enciklopedijos. 1903 the collection and inventory number is I–R 196. The code of the transcript Šioks, toks žodynėlis is ŠAM GEK 15814, the code of the collection and inventory number is I–R 130. 422 words are presented in The Dictionary = From Encyclopaedia. 1903 The transcript Šioks, toks žodynėlis 1910 contains five words (word combinations) less (417 words in total). In the Dictionary of 1903 the following references are made: 172 words are referred to be of Latin origin, 69 words are referred to be of Greek origin, 26 words are referred to be of French origin and 14 words are referred to be of English, German, Italian and Sanskrit origin; 116 words have no reference to the origin. 30 personalia, 64 expressions and 27 word combinations and abbreviations are provided in the dictionary. The composition of The Dictionary = From Encyclopaedia. 1903 and its transcript Šioks, toks žodynėlis 1910 by Slančiauskas stands the same as the one of the contemporary international word dictionaries: the words are presented in alphabetical order, emphasised words are defined in different ways (by one word, synonym pairs, word collocations, relations to Lithuanian associations); the majority of words contain an origin reference (abbreviations: lot., gr., angl., itt., vok. and etc.). The manuscripts contain names of famous researchers of various scientific areas (philosophers, writers (prose and poetry), historians, theologists, travellers, inventors, and etc.); the abbreviations of widely used words, collocations and sayings are also present in the dictionary. The manuscripts maintain the features typical to subdialect of West highlanders around Šiauliai (immutable an, am, en, em; hardening of consonant l (in front of e, ę, ė, ei) and palatalization; shortening of unstressed ending; adding j in front of e, ie and etc.; various morphological instances (suffixes, athematic verb forms, full adverbial forms, and etc.) and some syntactic subjects (especially concerning the use of prepositional constructions). The Dictionary = From Encyclopaedia. 1903 and its transcript Šioks, toks žodynėlis 1910 can be attributed to the lexicographic history of loanwords in Lithuania i.e. to the lexicographic history of international word dictionaries. The Dictionary = From Encyclopaedia. 1903 and its transcript Šioks, toks žodynėlis 1910 demonstrate the conditions for the occurrence of the dictionary of loanwords. The transcription of the Dictionary of 1903 could have served as the aim of learning (the author presupposes that there might be more transcripts). The manuscripts reveal the necessity to systematically arrange the loanwords and the instigation to compile Svetimų ir nesuprantamų žodžių žodynėlis 1907 by Jurgis Šlapelis [the Dictionary of Loanwords and Unknown Words]. Thus, the early period of the lexicographic history of loanwords could be dated earlier in four years and start not with a Dictionary by Šlapelis, but with the Dictionary of 1903 (from 1903 to 1936). Įteikta 2014 m. rugsėjo 4 d. JANINA ŠVAMBAR YTĖ-VALUŽIENĖ Lietuvių kalbos institutas Petro Vileišio g. 5., LT-10308 Vilnius, Lietuva [email protected] Straipsniai / Articles 101