Daiktavardžių kamienų kaitos tendencijos XIX amžiaus raštuose rytų aukštaičių patarme

220 Acta Linguistica Lithuanica LXXIII REGINA RINKAUSKIENĖ Lietuvos edukologijos universitetas Direcții de cercetare: dialectologie, morfologie, scrieri vechi. TENDINȚELE FLEXIUNII TEMELOR SUBSTANTIVELOR ÎN SCRIERILE DIN SECOLUL AL XIX-LEA DIN DIALECTUL AUKȘTAITIAN Tendințele modificării temei substantivale în textele din secolul al XIX-lea scrise în estul Dialectul aukștaitian ANOTAȚIE Articolul aprofundează aspectele morfologiei scrierilor din secolul al XIX-lea, redactate în subdialectul aukštaitian de est. Este prezentată limba textelor religioase ale câtorva reprezentanți ai literaturii scrise din acea perioadă – Mykolas Cerauskas, Laurynas Bortkevičius, Henrikas Balevičius, Mykolas Smolskis, Tadas Lichodzejauskas, Kazimieras Michnevičius-Mikėnas, Antanas Kitkevičius, Andrius Benediktas Klungys. O atenție Straipsnyje aptariamos daiktavardžių kamienų kaitos tendencijos. Pastebėta, kad daugelis deosebită este acordată problemelor morfologiei substantivului. Oscilațiile temelor substantivelor sunt caracteristice și subdialectului aukštaitian de est contemporan. CUVINTE-CHEIE: secolul al XIX-lea, texte religioase, subdialectul aukštaitian de est, teme ale substantivelor, amestec. ANNOTATION Articolul abordează aspectele morfologiei textelor din secolul al XIX-lea scrise în dialectul aukštaitian de est. Este analizată limba textelor religioase scrise de mai mulți autori ai acelei perioade – Mykolas Cerauskas, Laurynas Bortkevičius, Henrikas Balevičius, Mykolas Smolskis, Tadas Lichodzejauskas, Kazimieras Michnevičius-Mikėnas, Antanas Kitkevičius, Andrius Benediktas Klungys. Articolul se concentrează asupra problemelor morfologiei substantivului. Acesta discută tendințele modificării temei substantivale. S-a observat că, în majoritatea cazurilor, modificările Articole / Articles 221 Daiktavardžių kamienų kaitos tendencijos XIX amžiaus raštuose rytų aukštaičių patarme semnificative ale temelor sunt, de asemenea, caracteristice dialectului contemporan al Aukštaitiei de Est. CUVINTE-CHEIE: secolul al XIX-lea, texte religioase, dialectul Aukštaitiei de Est, teme substantivale, amestec. Fenomenul amestecului temelor substantivelor este caracteristic nu numai kalbos tarmėms, bet ir bendrinei kalbai. Šio straipsnio tikslas – apžvelgti patuturor cazurilor de oscilație a temelor substantivelor din limba lituaniană, întâlnite în scrierile din secolul al XIX-lea redactate în graiul aukštaitian de est. Materialul a fost cules din cartea lui Kazimieras Michnevičius-Mikėnas Šventas Izidorius artojas (1859), din cartea de cântări lituaniene a lui Antanas Kitkevičius Hymny ojców świętych (1848), din broșura lui Andrius Benediktas Klungys Litanijos su maldomis (1842), din cartea lui Laurynas Bortkevičius Giesmės apie keturiolika stacijų (1810), din broșurile lui Mykolas Cerauskas Senas katekizmas (1803) și Kozonis padėkavonės (1803), din cartea lui Mykolas Smolskis Uvogos apie išganymą dūšios (1823), din predica lui Tadas Lichodzejauskas Gailus atminimas (1841) și din broșura lui Henrikas Balevičius Keliavedys (1857)1. La analizarea materialului au fost utilizate metodele descriptivă și comparativă. TEMELE DECLINĂRII MASCULINE Sistemului declinării masculine îi aparțin temele productive și stabile a, a, ia și temele u, u, mai puțin stabile, care tind să treacă în alte teme și să se amestece cu acestea. 1 Pentru elucidarea originii exacte a autorilor, adică pentru a stabili de care subdialect concret al aukštaiților răsăriteni i-am putea lega, ne-am bazat pe mai multe surse (Biržiška 1963; Zinkevičius 1990; Vanagas 1996; LE 1954; LE 1963). Mykolas Cerauskas și Laurynas Bortkevičius sunt, după origine, aukštaiți răsăriteni din Panevėžys, Henrikas Balevičius și Tadas Lichodzejauskas – aukštaiți răsăriteni din Utena, iar Mykolas Smolskis și Antanas Kitkevičius – aukštaiți răsăriteni din Anykščiai. Despre subdialectul lui Kazimieras Michnevičius-Mikėnas este greu de spus ceva cu exactitate. Indicația lui Z. Zinkevičius că autorul menționat provine din zona Anykščiai nu spune nimic clar, deoarece în împrejurimile orașului Anykščiai se poate vorbi atât în subdialectul din Anykščiai, cât și în cel din Utena, precum și în cel din Širvintos. Nu este ușor de stabilit cu exactitate nici subdialectul lui A. B. Klungys, deoarece locul nașterii este indicat astfel – undeva în apropierea Letoniei. La enumerarea locurilor de studiu este menționat districtul Alūkšta (letonă Ilūkste). Se poate doar presupune că A. B. Klungys ar putea fi un aukštaitis răsăritean din Utena, deoarece și în prezent există enclave ale subdialectului din Utena pe teritoriul Letoniei: în apropiere de Aknysta, Subačius și în partea de vest a împrejurimilor orașului Daugavpils. REGINA RINKAUSKIENĖ 222 Acta Linguistica Lithuanica LXXIII În scrierile din secolul al XIX-lea, redactate în subdialectul aukštaičių de est, tendințele de amestec reciproc al tulpinilor flexiunii masculine sunt prezentate în figura 1 (vezi figura 1). a a ia a a ↕ ia uu u ia ↕ ↕ ↓ ↓ FIG. 1 Amestecul reciproc al tulpinilor flexiunii masculine substantivele sapnas, dugnas au fost Ne tik neproduktyvūs ir nestabilūs kamienai lengvai pereina į stabiliuosius ir produktyviuosius, bet pastebėti ir atvirkštiniai procesai. a kamieno daikconsemnate forme ale tulpinii ia: regiejos jog par sapni diedas 1715 ABK; tumsiben inmes be dugnia 12521 MS. Substantivele sapnỹs, dugnỹs sunt caracteristice subdialectelor aukštaičių de est: în Dicționarul limbii lituaniene (www.lkz.lt), ambele substantive sunt atestate în aproape toate subdialectele aukštaičių de est. A fost găsit și cazul invers: świeta pałeystuwas 407 MS. Formele de instrumental singular ale substantivelor cu tulpină a devenite tulpini u, întâlnite (ʃu tarnum tawa 822 LB; buwa <...> Klabonum2 tas bažniczias 1918 TL), ar trebui explicate prin alternanța constantă a tulpinilor a și u, caracteristică multor subdialecte aukštaičių. Nu numai în dialecte, ci și în limba literară, substantivele cu tulpină u primesc adesea în paradigma pluralului terminații ale tulpinii a, de exemplu: sūnai, sūnams, sūnais, turgai, turgams, turgais etc. Din acest motiv, se pare că s-au format și formele de nominativ singular ale substantivelor cu tema în u: da ljii lietas3 103 MC; mogas4 unt Diewa amirszta 10011 MS. În scrierile din secolul al XIX-lea au fost găsite formele de locativ plural ale substantivului cu tema în a dangus: kuris ira Danguosia 1816 ABK; Ir dunguósna ataduótu 22716AK; kuris ira dangose 452 LB; jeygu nieturietu dunguosie ta Tiewa 1523 TL. Acest substantiv are sensul de lăcaș al lui Dumnezeu (sau al zeilor), al îngerilor, al sfinților și al sufletelor oamenilor buni, paradis, rai, potrivit imaginației credincioșilor. O formă de nominativ plural cu tema în a din scrierile bisericești este consemnată și în Dicționarul limbii lituaniene (Tesidžiaugia dangai, ir žemė tesilinksmina brš.). Procese similare se observă și între temele a, ia și u. Užfiksuota keletas daiktavardžių su kamienu u, kurie yra įgavę formas su kamienu ia. Daiktavardžio amžius forma su kamienu ia amžis (wienas umžis <…> mumis tieks 1826 MS; per 2 Tokia pati forma užrašyta iš J. Basanavičiaus pasakų: Tapęs klebonumi kunigas Monkevičius Šeduvoje, atvažiavęs į Raginėnus, pašventė laukus BsMtII193. 3 Lietuvių kalbos žodyne (www.lkz.lt) užfiksuotas tik būdvardis lietas reikšme „lietingas“. 4 Daiktavardžio su kamienu a forma žmogas žinoma iš rankraštinio rytietiško žodynėlio, esančio Lietuvių literatūros ir tautosakos rankraštyne. Straipsniai / Articles 223 Daiktavardžių kamienų kaitos tendencijos XIX amžiaus raštuose rytų aukštaičių patarme wiʃʃą umi musu 827 MC) iš visų rytų aukštaičių būdinga tik panevėžiškiams5. XIX a. šis daiktavardis galėjo būti vartojamas plačiau: tai rodo M. Cerausko, M. Smolskio ir T. Lichdzejausko6 darbuose pavartotos formos. Forma de tulpină ia a substantivului karalius este atestată doar în cartea lui M. Cerauskas: ku Dowidas karalis raʃza 88 MC. În Dicționarul limbii lituaniene este prezentat un exemplu din lis, visų paukščių karãlis, visa pundavojo (d.) (Užp.). Dėl nuolatinio a, ia ir u kazona utenișkių: în oscilația tulpinilor a sau ia, substantivele dobândesc desinențe ale tulpinilor u: pagal parsiergieima Iganitojaus 89 TL (cf. Iganitois Jezus Kristus 183 TL); negale but mokitinium 7320 LB; begdami nog wiena kriielous 8425 MS. Acest fapt este deosebit de caracteristic substantivelor cu sufixul -toj-: pamietiem Tiewu, palinksmintoi, wienatii apdarytoi musu niedalas 1025 TL; Iganitojau mana 2014 TL. În scrierile din secolul al XIX-lea este atestată forma de tulpină a jaučias (tu nie jauczias ir nie arklis 9511 MS). Materialul publicat de Ž. Markevičienė arată că substantivul jaučias este folosit și în graiul anykštėnai (Markevičienė 2001: 18). Este atestată forma de tulpină ia a substantivului kraujas, caracteristică graiului panevėžiškiai: tikra kuna ʃawa, ir Krauji 869 LB. FEMININ LINKSNIAVIMO KAMIENAI Toate cele trei tulpini ale sistemului de declinare feminină ā, ā, ē sunt destul de stabile și productive. În scrierile din secolul al XIX-lea, redactate în subdialectul aukštaitis de est, au fost observate următoarele tendințe de amestec reciproc al tulpinilor declinării feminine (a se vedea figura 2). ā ē ēā ↕ ↓ FIG. 2 Amestecul reciproc al tulpinilor declinării feminine. Foarte frecvent este amestecul reciproc între tulpinile ā și ē: iszłasidawa del ju geriausiu ganikły 1312 KMM; ing umžyną pałaymę 149 MC; pałaymes moniu ieʃzka 313 MC; aszmenies striełos ira asztresniey 803 MS. Substantivele ganyklė, palaimė 5 Z. Zinkevičius mai menționează și câteva puncte ale dialectului žemaițian (Zinkevičius 1966: 255). 6 În lucrarea lui T. Lichdzejauskas sunt folosite alături formele duble, adică formele substantivului amžius cu tulpinile ia și u, cf.: jaunam ir stipram umi ar pacziay senotuwiey 1318 TL; nieiuri <...> niey umiaus 1423 TL. REGINA RINKAUSKIENĖ 224 Acta Linguistica Lithuanica LXXIII nu sunt folosite în arealul aukštaițian de est, fiind cunoscute din scrierile vechi. Substantivul strėlė ar fi putut dobândi forma tulpinii a datorită grupurilor le, lė pronunțate dur în subdialectul aukštaițian de est. Dicționarul limbii lituaniene prezintă o frază de J. Biliūnas cu forma tulpinii a (După ce am măsurat zece pași, m-am oprit, mi-am luat arcul de pe umeri, am întins săgeata și am început să ochesc. J.Bil.). M. Smolskis este, de asemenea, anykštėnas după origine. Z. Zinkevičius menționează, de asemenea, Linkmenis, unde substantivul strėlė este strla, de tip a (Zinkevičius, 1966: 229). În lucrările multor autori este atestat și substantivul de tip ā eilia, folosit în prezent pe scară largă în aria dialectală a graiurilor din estul aukštaičių: té éjlos Mérgélu stoja 2398 AK; ajlu <…> pasatatiti pa liepam 332 KMM; niepastatik mani wienoy eyloy 449 MS. FEMININ → MASCULIN LINKSNIAVIMO KAMIENAI Cercetând limba scrierilor din secolul al XIX-lea, s-a observat că temele flexiunii feminine tind să se amestece nu numai între ele, ci și cu temele flexiunii masculine (vezi figura 3). ā ā ē ↓ a(i)a (i)a ↓ ↓ FIG. 3 Amestecarea temelor declinării feminine cu temele declinării masculine În cea mai mare parte, substantivele care oscilează între temele în ā și a: pėda / pėdas7 (bus pałayminti piedey 1015 HB; bucziot szwintus piedus 1011 HB; uuszoka nietikietey pedus giwenima 1415 TL; eytumem Jo pedeys 848 MS); pabaiga / pabaigas8 (pabeyguy priżadu 7211 HB); žabangos / žabangai (užkludiʃim žabangus welnia 5810 LB; moniu abungus 23613 AK; perkałbeimaj ira kajp abungaj 292 KMM); narsa / narsas (koroii iʃz nopikantos, iʃz narʃa 36 MC). Câteva exemple selectate din textele lui M. Smolskis pot fi, cel mai probabil, asociate nu cu un alt substantiv 7 Z. Zinkevičius prezintă substantivul masculin pėdas din numeroase puncte ale zonei dialectale a aukštaiților răsăriteni (Zinkevičius1966: 214). 8 Forma de gen masculin este consemnată în Lietuvių kalbos žodynas numai din Postila lui Jonas Bretkūnas: Pabaige svieto sumišimai bus krūvoje bei geri, bei pikti BPI208. Articole / Articles 225 Daiktavardžių kamienų kaitos tendencijos XIX amžiaus raštuose rytų aukštaičių patarme a tulpinilor, iar cu reflectări ale foneticii dialectale în ortografia vremii9: Wisus dowanus nog Diewa 31 MS (cf. dowanom Tawi Diewas apweyzdi 129 MS)10; bedus ir wargus <…> kinczia 616 MS (cf. bedos ir wargey 2822 MS); are <…> giediszkus kałbus ir mislis 2224 MS; runkus ir kojas kapotu 4611 MS; tas bedus, ligas ir suspaudimus 4926 MS; par kitu małdus ir potierius 508 MS. Acest fenomen poate fi susținut de formele folosite alături, să comparăm: runkus ir kojas kapotu 4611 MS și runkus, koius apkoleczija 9915 MS. Trebuie menționate cazurile de fluctuație ale tulpinilor iā și (i)a. Substantivele marios / mariai (dideli Mariey kruta 810 MC); žarija / žarijas (žarijus ugnetus ʃukuopʃi 2224 MC) pot fi rezultatul traducerii, preluat direct din unele scrieri religioase în altele, deoarece, de exemplu, Dicționarul limbii lituaniene oferă următoarea propoziție: Žarijus ugnėtus sukuopsi ant galvos (catehism din 1680). ē ir (i)a kamienų mišimo atvejų rasta tik du: arba su meliniejs unt kuna 4612 KMM; eʃme dulkieys ir pełenais 124 MC). VYRIŠKOJO → MOTERIŠKOJO LINKSNIAVIMO KAMIENAI XIX a. raštuose užfiksuotas ir atvirkštinis procesas: vyriškojo linksniavimo kamienai yra linkę sumišti su moteriškojo linksniavimo kamienais. Šio mišimo tendencijos pavaizduotos paveiksle (žr. 4 paveikslą). a a (i)a ↓ (i)a ā ē ↓ ā ē ↓ ↓ 4 PAV. Vyriškojo linksniavimo kamienų mišimas su moteriškojo linksniavimo kamienais În cea mai mare parte au fost înregistrate substantive care oscilează între tulpinile (i)a și ē, de exemplu: atsiartina unt Kunigu be gajłestes 675 KMM; barnes11 be perstogies 972 MS; warejas girditi unt czistas upełes 1314 KMM; su dideły rupiesty 643 HB. în locul vocalelor scurte 9 Tokio tipo redukuoti balsiai būdingesni širvintiškių ir pietinių panevėžiškių patarmėms (ŠT 2009: 35; RAP 2014: 29). Ž. Markevičienės duomenimis, anykštėnų paribyje su panevėžiškiais a, e de la sfârșitul cuvântului pot fi pronunțate vocalele clare sau ușor estompate u, i (Markevičienė 2001: 29). 10 Substantivul cu tulpina a dovanas „în Dicționarul limbii lituaniene” este prezentat numai pe baza lucrărilor lui B. Vilentas (sec. XVI). 11 Z. Zinkevičius oferă substantivul cu o astfel de tulpină barnė din graiul utenișkilor învecinat, punctul Užpaliai (Zinkevičius 1966: 219). REGINA RINKAUSKIENĖ 226 Acta Linguistica Lithuanica LXXIII Alte cazuri de amestec al altor tulpini au fost găsite doar câte unul: nuʃtume galingus nog ʃoʃtos 239 LB; wienoy Łeywiey12 sedietu 747 MS; kusciomis muʃztas 172 LB. Substantivele sosta și kumščia nu sunt caracteristice pentru graiurile aukštaitiene orientale. Dicționarul limbii lituaniene (www.lkz.lt) le prezintă din scrieri vechi sau din zona žemaițiană. Deoarece editorii scrierilor din secolul al XIX-lea nu scriau într-un singur dialect pur, se poate presupune că aceste substantive ar fi putut fi preluate din alte subdialecte. DECLINAREA MIXTĂ Tulpinile i și C care țin de declinarea mixtă sunt cele mai instabile, având tendința de a trece în tulpinile puternice ale declinării masculine sau feminine. Tendințele de amestecare a temelor flexionare mixte observate în scrierile din secolul al XIX-lea sunt prezentate în figură (a se vedea figura 5). im if if if ↓ if Cm Cm ↓ Cf ↓ ↓ ↓ ↓ ↓ ↓ ā ā ē ā (i)a im(i)a if FIG. 5 Tendințele de amestecare a temelor flexionare mixte Au fost consemnate numeroase substantive cu tema în i care au dobândit forme ale altor teme: širdis (szirdżiu nabażnu 109 HB; karsztu szirdiu 5918 MS; Netiktey inksneys, dar ʃzirdziu 108 LB; ir asz suspaustas szirdiu atsilepiu 1026 TL; dekawoiu tau ʃzirdzia karʃzcziausia 303 MC; Isz wisas szirdes sawa 43 KMM; toate inimile cred cu adevărat în El 362 KMM; Îți încredințez inima 11318 MS; pentru ca, zdrobită inima, <…> să găsesc din nou 1110 LB); fiere (fierea <…> dar să aud 709 HB; am adăpat cu fiere 1205 MS; cu fiere, pregătind băutura 769 LB); akis (po akiu tiek swieta 145 LB; po akiu wisa świeta 4115 MS); speranță (se bucură de acea dulce speranță a morții 7116 KMM); fiară (toate fiarele așteaptă pe câmp 816 MC; toate fiarele pe câmp 75 MC; pe acele fiare Dumnezeu le-a lăsat cele mai bune 811 MC); foc (de foc 817 LB; arde cu foc 819 LB; ne jstu tawi <…> ładejs, ugni, liggu 608 KMM; dabar <…> karsztoy ugniey 4512 MS); perłakandis (po tawim gułes kundios 10119 MS); dalis13 (dala pirma 71 MC; kiatwirtą dalą meatu 1024 MC); šaknis (daug runda ʃzakniu 1121 MC); smegenys (diega smagienos 984 MS). 12 Potrivit datelor lui Z. Zinkevičius, substantivul laivė este atestat în arealul vorbitorilor de panevėžiškiai, kupiškėnai și uteniškiai (Zinkevičius 1966: 229). 13 Un astfel de substantiv cu tema ā, dalia (dalis), era folosit deja la începutul secolului al XVI-lea în lucrarea lui K. Sirvydas Punktai sakymų (Zinkevičius 1966: 247). Articole / Articles 227 Daiktavardžių kamienų kaitos tendencijos XIX amžiaus raštuose rytų aukštaičių patarme Procese similare acționează și asupra temelor flexiunii consonantice; cel mai adesea, acestea tind să dobândească formele temelor forte ale flexiunii masculine sau feminine: šuo (Szunies krauju wadina 347 KMM; keyp nog szunia pasiutusia 2121 MS); vanduo (unt wiena undienia 5529 MS; idant undieniey <…> nieužupiłtu 2011 HB); piemuo (pa waldziu wiena péménia 1128 ABK); mėnuo (pirmuoasias menesis pagiwenima sawa, wiras ir pati, karszcziausiu <…> turi mejły 415 KMM; du menesej perejna 418 KMM); ašmuo (aszmenies striełos ira asztresniey 803 MS); akmuo (aukluwa naragas au akmenia 3411 KMM; akmenies pliszta 11217 MS); ruduo (iłgajs rudenia wakarajs 2814 KMM); sesuo (Izydorius ir ja suadeta, giwena kajp brolis su seseri 391 KMM). Se observă și procesul invers, adică tulpinile flexiunii tari sunt amestecate cu substantivele cu tulpină în i: barnis (wiʃʃos barnis rundas 1613 MC); rūpestis (Keip didziauʃia ira, to mana rupeʃtis 115 MC; rupeʃties ne turi 2428 MC); žmonės (burtiniku, monis wilojenti 87 ABK); malonė (taj ira małonis 688 KMM; małonis Jezusa <…> kas Tawi apsakis 1323 MS); krikščionis (nepradieiey but Krikścionim 3220 LB). XIX a. raštuose rasta daiktavardžio žvėris moteriškosios giminės forma14 (bekim ir saugokimes, kaip nog pikto algczia ir weries sztrosznos 6422 MS); daiktavardžio geluonis priebalsinio kamieno vardininkas15 (gieło unt pacziu szirdi preyna 7927 MS) ir i kamieno daiktavardžio avis vyriškosios giminės forma (senas szuwa, jautrus awja sargas 1614 KMM). IŠVADOS XIX a. raštai atspindi archajiškesnį rytų aukštaičių patarmės morfologijos vaizdą. Cazurile consemnate de alternanță a temelor substantivelor se bazează în primul rând pe faptele graiurilor materne ale autorilor. Ca și în graiul actual al aukštaiților de est, temele neproductive trec cu ușurință în cele productive sau dobândesc formele acestora (u → a, Cm → (i)a etc.), deși există și cazuri inverse (a → u; (i)a → u). Se observă alternanța temelor substantivelor nu numai între aceeași gičiaus-Mikėno darbe: vechiul szuwa, jautrus awja (= avio) sargas 1614. 14 În Dicționarul limbii minės daiktavardžių (u → a, ā → ē), bet ir tarp vyriškosios ir moteriškosios giminės daiktavardžių (ā → a, ē → a). Ypač retas atvejis rastas K. Michnevilituaniene (www.lkz.lt), formele de gen feminin sunt prezentate numai din arealul aukštaiților de sud. 15 În opinia lui Z. Zinkevičius, un astfel de substantiv nu este unul cu temă consonantică veche, ci a fost format ulterior. Este atestat în numeroase graiuri ale aukštaiților de est (Zinkevičius 1966: 266). REGINA RINKAUSKIENĖ 228 Acta Linguistica Lithuanica LXXIII ABREVIERI ABK – Andrius Benediktas Klungys AK – Antanas Kitkevičius HB – Henrikas Balevičius KMM – Kazimieras Michnevičius-Mikėnas LB – Laurynas Bortkevičius MC – Mykolas Cerauskas MS – Mykolas Smolskis TL – Tadas Lichodzejauskas LITERATŪRA Biržiška Vaclovas 1963: Aleksandrynas: senųjų lietuvių rašytojų, rašiusių prieš 1865, biografijos, bibliografijos ir biobibliografijos 2. Čikaga: JAV LB Kultūros fondas. LE – Lietuvių enciklopedija 2, red. Vaclovas Biržiška. Boston: Lietuvių enciklopedijos leidykla, 1954. LE – Lietuvių enciklopedija 28, red. Jonas Grinius. Boston: Lietuvių enciklopedijos leidykla, 1963. Markevičienė Žaneta 2001: Aukštaičių tarmių tekstai 2. Vilnius: Vilniaus universiteto leidykla. LKŽ – Lietuvių kalbos žodynas 1–20, 1941–2002. Elektroninė versija, redaktorių kolegija: Gertrūda Naktinienė (vyr. redaktorė), Jonas Paulauskas, Ritutė Petrokienė, Vytautas Vitkauskas, Jolanta Zabarskaitė. Vilnius: Lietuvių kalbos institutas. Prieiga per internetą www.lkz.lt. RAP – Rytų aukštaičiai panevėžiškiai, sud. Violeta Meiliūnaitė, Vida Marcišauskaitė. Vilnius: Lietuvių kalbos institutas, 2014. ŠT – Širvintiškių tekstai, sud. Žaneta Markevičienė, Valdimantas Markevičius, Aurimas Markevičius. Vilnius: Lietuvių kalbos institutas, 2009. Vanagas Vytautas 1996: Lietuvos rašytojų sąvadas. Vilnius: Lietuvos rašytojų sąjungos leidykla. Zinkevičius Zigmas 1966: Lietuvių dialektologija. Vilnius: Mintis. Zinkevičius Zigmas 1990: Lietuvių kalbos istorija 4: Lietuvių kalba XVIII–XIX a. Vilnius: Mokslas.