Daiktavardžių kamienų kaitos tendencijos XIX amžiaus raštuose rytų aukštaičių patarme

REGINA RINKAUSKIENĖ Universitatea Lituaniană de Științe ale Educației Domenii de cercetare: dialectologie, morfologie, texte vechi. TENDINȚE ALE ALTERNANȚEI TEMELOR SUBSTANTIVELOR ÎN TEXTELE DIN SECOLUL AL XIX-LEA SCRISE ÎN SUBDIALECTUL AUKŠTAIȚIAN DE EST Tendințele alternanței temelor substantivelor în textele din secolul al 19th scrise în dialectul aukštaițian de est REZUMAT Articolul analizează aspecte de morfologie din textele secolului al XIX-lea scrise în subdialectul aukštaițian de est. Este prezentată limba textelor religioase ale câtorva reprezentanți ai scrierilor din acea perioadă: Mykolas Cerauskas, Laurynas Bortkevičius, Henrikas Balevičius, Mykolas Smolskis, Tadas Lichodzejauskas, Kazimieras Michnevičius-Mikėnas, Antanas Kitkevičius și Andrius Benediktas Klungys. Atenția principală este acordată problemelor de morfologie a substantivului. Articolul discută tendințele alternanței temelor substantivelor. S-a observat că multe variații ale temelor substantivelor sunt caracteristice și subdialectului aukštaițian de est de astăzi. CUVINTE-CHEIE: secolul al XIX-lea, texte religioase, subdialectul aukštaițian de est, teme ale substantivelor, alternanță. ANOTAȚIE Articolul abordează aspecte de morfologie a textelor din secolul al 19th, scrise în dialectul aukštaitian de est. Sunt trecute în revistă limbile textelor religioase scrise de mai mulți autori ai vremii – Mykolas Cerauskas, Laurynas Bortkevičius, Henrikas Balevičius, Mykolas Smolskis, Tadas Lichodzejauskas, Kazimieras Michnevičius-Mikėnas, Antanas Kitkevičius și Andrius Benediktas Klungys. Articolul se concentrează asupra problemelor de morfologie a substantivului. Sunt discutate tendințele de alternanță a temelor substantivale. S-a observat 220 Acta Linguistica Lithuanica LXXIII Daiktavardžių kamienų kaitos tendencijos XIX amžiaus raštuose rytų aukštaičių patarme că, în majoritatea cazurilor, alternanțele temelor substantivale sunt caracteristice și dialectului aukštaitian de est contemporan. CUVINTE-CHEIE: secolul al 19th, texte religioase, dialectul aukštaitian de est, teme substantivale, amestec. Fenomenul amestecului temelor substantivelor este caracteristic nu doar tuturor dialectelor limbii lituaniene, ci și limbii standard. Scopul acestui articol este de a trece în revistă cazurile de fluctuație a temelor substantivale întâlnite în textele din secolul al XIX-lea, scrise în dialectul aukštaitian de est. Materialul a fost cules din cartea lui Kazimieras Michnevičius-Mikėnas Šventas Izidorius artojas (1859), din cartea de cântece religioase lituaniene a lui Antanas Kitkevičius Hymny ojców świętych (1848), din cărticica lui Andrius Benediktas Klungys Litanijos su maldomis (1842), din cartea lui Laurynas Bortkevičius Giesmės apie keturiolika stacijų (1810), din cărticelele lui Mykolas Cerauskas Senas katekizmas (1803) și Kozonis padėkavonės (1803), din cartea lui Mykolas Smolskis Uovogos apie išganymą dūšios (1823), din predica lui Tadas Lichodzejauskas Gailus atminimas (1841) și din cărticica lui Henrikas Balevičius Keliavedys (1857)1. Pentru analiza materialului au fost folosite metodele descriptivă și comparativă. TEMELE DECLINĂRII MASCULINE Sistemul declinării masculine cuprinde temele productive și stabile a, ia, įa și temele mai puțin stabile u, iu, care tind să treacă în alte teme și să se contopească cu acestea. 1 Pentru a stabili originea exactă a autorilor, adică dialectul concret al aukštaitienei de est cu care i-am putea asocia, ne-am bazat pe mai multe surse (Biržiška 1963; Zinkevičius 1990; Vanagas 1996; LE 1954; LE 1963). Mykolas Cerauskas și Laurynas Bortkevičius sunt, după origine, aukštaitieni de est din Panevėžys, Henrikas Balevičius și Tadas Lichodzejauskas – aukštaitieni de est din Utena, iar Mykolas Smolskis și Antanas Kitkevičius – aukštaitieni de est din Anykščiai. Este greu de spus cu exactitate ceva despre dialectul lui Kazimieras Michnevičius-Mikėnas. Mențiunea lui Z. Zinkevičius, potrivit căreia autorul menționat provine din zona Anykščiai, nu clarifică situația, deoarece în împrejurimile orașului Anykščiai se poate vorbi atât dialectul din Anykščiai, cât și cel din Utena sau din Širvintos. Nici dialectul lui A. B. Klungys nu poate fi stabilit cu ușurință, deoarece locul nașterii este indicat astfel – undeva în apropiere de Letonia. La menționarea locurilor de studiu apare districtul Alūkšta (letonă Ilūkste). Se poate doar presupune că A. B. Klungys ar putea fi un aukštaitian de est din Utena, deoarece există și astăzi enclave de vorbitori din Utena pe teritoriul Letoniei: în zona Aknysta, Subačius și în partea de vest a împrejurimilor Daugavpils. Straipsniai / Articles 221 REGINA RINKAUSKIENĖ În scrierile din secolul al XIX-lea redactate în dialectul aukštaitian de est, tendințele de amestec reciproc ale temelor de declinare masculine sunt ilustrate în Figura 1 (vezi Figura 1). a a įia įa įa įia u įu įu įia FIG. 1. Amestecul reciproc al temelor de declinare masculine Nu numai temele neproductive și instabile trec cu ușurință în cele stabile și productive, ci au fost observate și procese inverse. Pentru substantivele cu tema a sapnas, dugnas au fost consemnate forme cu tema įia: regėjos jog par sapni diedas 17₁₅ ABK; tumsiben inmes be dugnia 125₂₁ MS. Substantivele sapnys, dugnys sunt caracteristice dialectelor aukštaitiene de est: în Dicționarul limbii lituaniene (www.lkz.lt), ambele substantive sunt atestate în aproape toate dialectele aukštaitiene de est. A fost găsit și cazul invers: świeta paleyśtuwas 40₇ MS. Formele de instrumental singular cu tema u întâlnite la substantivele cu tema a (Ju tarnum tawa 82₂ LB; buwa <...> Klabonum² tas bažniczias 19₁₈ TL) ar trebui explicate prin alternanța constantă dintre temele a și u, caracteristică multor dialecte aukštaitiene. Nu numai în dialecte, ci și în limba standard, substantivele cu tema u primesc adesea, în paradigma de plural, terminații de temă a, de exemplu: sūnai, sūnams, sūnais, turgai, turgams, turgais etc. Din acest motiv s-au format, probabil, și forme de nominativ singular ale substantivelor cu tema u: da liji lietas³ 10₃ MC; žmogas⁴ unt Diewa ažmiršta 100₁₁ MS. În scrierile din secolul al XIX-lea au fost găsite forme de locativ plural cu tema a ale substantivului singular dangus: kuris ira Danguosia 18₁₆ ABK; Ir dungúosna ataduótu 227₁₆ AK; kuris ira dangose 45₂ LB; jeygu nieturietu dunguosie ta Tiewa 15₂₃ TL. Acest substantiv are sensul de lăcaș al lui Dumnezeu (sau al zeilor), al îngerilor, al sfinților și al sufletelor oamenilor buni, potrivit credinței, paradis, rai. O formă de nominativ plural cu tema a a fost consemnată și în Dicționarul limbii lituaniene, din scrieri bisericești (Tesidžiaugia dangai, ir žemė tesilinksmina brš.). Procese similare se observă și între temele ia, įia și įu. Au fost consemnate câteva substantive cu tema įu care au dobândit forme cu tema įia. Forma cu tema įia a substantivului amžius este amžis (vienas umžis <...> mumis tieks 18₂₆ MS; per 2 Aceeași formă este consemnată într-o poveste de J. Basanavičius: Tapęs klebonumi kunigas Monkevičius Šeduvoje, atvažavęs į Raginėnus, pašventė laukus BsMtIII193. 3 În Dicționarul limbii lituaniene (www.lkz.lt) este atestat numai adjectivul lietas cu sensul „ploios”. 4 Forma de substantiv cu tema a žmogas este cunoscută dintr-un mic dicționar estic manuscris, aflat în arhiva de manuscrise a Institutului de Literatură și Folclor Lituanian. 222 Acta Linguistica Lithuanica LXXIII Daiktavardžių kamienų kaitos tendencijos XIX amžiaus raštuose rytų aukštaičių patarme wiffą umži musu 827 MC) este caracteristică, dintre toate graiurile estice aukštaitiene, numai vorbitorilor din Panevėžys5. În secolul al XIX-lea, acest substantiv putea fi folosit mai pe larg, după cum arată formele utilizate în lucrările lui M. Cerauskas, M. Smolskis și T. Lichdžejauskas6. Forma cu tema iia a substantivului karalius iia a fost găsită numai în cartea lui M. Cerauskas: ku Dowidas karalis rafza8 MC. Dicționarul limbii lituaniene oferă un exemplu din zona Utena: Arelis, visų paukščių karalis, visa pundavojo (d.) (Užp.). Din cauza alternanței constante dintre temele ia, iia și iu, substantivele cu temele ia sau iia capătă desinențe ale temelor iu: pagal parsiergeima Įžganitojaus8 TL (cf. Įžganitois Jezus Kristus183 TL); negale but mokitinium 7320 LB; begdami nog viena križielous 8425 MS. Acest fenomen este caracteristic mai ales substantivelor cu sufixul -toj-: pamietiem Tiewu, palinksmintoi, wienatii apda-rytoi musu niedalas 1025 TL; Įžganitojau mana 2014 TL. În textele din secolul al XIX-lea se găsește forma cu tema ia jaučias (tu nie jauczias ir nie ar-klis 9511 MS). Materialul publicat de Ž. Markevičienė arată că substantivul jaučias este folosit și în graiul din Anykščiai (Markevičienė 2001: 18). A fost consemnată forma cu tema iia a substantivului kraujas iia, caracteristică vorbitorilor din Panevėžys: tikra kuna Jawa, ir Kraujj 869 LB. TEMELE DECLINĂRII FEMININE Toate cele trei teme ale sistemului de declinare feminină, ā, iā, ē, sunt destul de stabile și productive. În textele din secolul al XIX-lea scrise în graiul estic aukštaitian se observă următoarele tendințe de amestec reciproc al temelor declinării feminine (vezi figura 2). ā ↕ ē ē ↓ iā FIG. 2. Amestecul reciproc al temelor declinării feminine Este foarte frecventă alternanța reciprocă între temele ā și ē: iszłasidawa del ju geriausiu ganikly 1312 KMM; ing umžynų palaymę 149 MC; palaymes žmoniu iejzka 313 MC; aszmenies strielos ira asztesniey 803 MS. Substantivele ganyklė, palai̇mė ⁵ Z. Zinkevičius dar mini keletą žemaičių tarmės punktų (Zinkevičius 1966: 255). ⁶ În lucrarea lui T. Lichdžejauskas sunt folosite alături forme duble ale substantivului amžius, cu temele iia și iu; cf.: jaunam ir stipram umži ar pacziau senutuwiey 1318 TL; niežiuri <...> niey umžiaus 1423 TL. Straipsniai / Articles 223 REGINA RINKAUSKIENĖ nu sunt folosite în zona dialectului răsăritean aukštaitian, fiind cunoscute din scrierile vechi. Substantivul strėlė ar fi putut dobândi forma de temă în a din cauza grupurilor le, lė, pronunțate dur în dialectul răsăritean aukštaitian. Dicționarul limbii lituaniene oferă o propoziție de Jono Biliūno cu forma de temă în a (Atmatavęs dešimtį žingsnių, atsistojau, nusiėmiau nuo pečių lanką, įtempiau strėlę ir pradėjau taikinti. J.Bil.). M. Smolskis este, de asemenea, originar din Anykščiai. Z. Zinkevičius menționează și Linkmenys, unde substantivul strėlė are forma de temă în a strėla (Zinkevičius, 1966: 229). În lucrările multor autori este consemnat și substantivul cu tema iā eilia: té éjlos Mėrgėlu stoja 239₈ AK; ajlu <...> pasatatiti pa liepam 33₂ KMM; niepastatik mani wienoy eyloy 44₉ MS, atestat în prezent pe scară largă în zona dialectului răsăritean aukštaitian. TEME DE DECLINARE FEMININĂ → MASCULINĂ În cercetarea limbii scrierilor din secolul al XIX-lea s-a observat că temele de declinare feminină tind să se amestece nu numai între ele, ci și cu temele de declinare masculină (vezi figura 3). ā ↓ iā ↓ ē ↓ a (i)ia (i)ia 3 FIG. Amestecul temelor de declinare feminină cu temele de declinare masculină Cele mai multe substantive oscilează între temele ā și a: pėda / pēdas⁷ (bus palayrninti piedey 10₁₅ HB; buczioł szwintus piedus 10₁₁ HB; užusżoka nietikietey pedus giwenima 14₁₅ TL; eytumem Jo pedeys 84₈ MS); pabaiga / pabaigas⁸ (pabeyguy priżadu 72₁₁ HB); żabangos / żabangai (užkludijim żabangus welnia 58₁₀ LB; żmoniu żabungus 236₁₃ AK; perk albe imaj ira kajp żab un gaj 29₂ KMM); narsa / narsas (korojj iżz nopikantos, iżz narła 3₆ MC). Câteva exemple selectate din textele lui M. Smolskis pot fi, cel mai probabil, asociate nu cu o altă clasă de declinare a substantivului ⁷ Z. Zinkevičius consemnează substantivul de genul masculin pėdas din numeroase puncte ale zonei răsăritene aukštaitiene (Zinkevičius1966: 214). ⁸ Forma de genul masculin Lietuvių kalbos žodyne este consemnată numai în Postila lui Jonas Bretkūnas: Pabaige svieto sumišimai bus krūvoje bei geri, bei pikti BPI208. 224 Acta Linguistica Lithuanica LXXIII Daiktavardžių kamienų kaitos tendencijos XIX amžiaus raštuose rytų aukštaičių patarme ale temelor, iar cu reflectări ale foneticii dialectale în ortografia epocii9: Wisus dowanus nog Diewa 31 MS (cf. dowanom Tawi Diewas apweyzdi 129 MS)10; bedus ir wargus <...> kinczia 616 MS (cf. bedos ir wargey 2822 MS); turi <....> giediszkus kalbus ir mislīs 2224 MS; runkus ir kojas kapotu 4611 MS; tas bedus, ligas ir suspaudimus 4926 MS; par kitu maldus ir potierius 508 MS. Acest fenomen poate fi susținut de formele folosite alături; să comparăm: runkus ir kojas kapotu 4611 MS și runkus, koius apkoleczija 9915 MS. Trebuie menționate și cazurile de fluctuație a temelor īa și (i)ia. Substantivele marios / mariai (dideli Mariey kruta 810 MC); žarija / žarijas (žarijus ugnetus jukuopſi 2224 MC) pot fi rezultatul unei traduceri, preluată pur și simplu dintr-un text religios în altul, deoarece, de exemplu, Lietuvių kalbos žodynas oferă următoarea propoziție: Žarijus ugnėtus sukuopsi ant galvos (catehism din 1680). S-au găsit doar două cazuri de amestec al temelor ē̄ și (i)ia: arba su meliniejis unt kuna 4612 KMM; efme dulkiéys ir pelenais 124 MC). TEME DE DECLINARE MASCULINĂ → FEMININĂ În scrierile din secolul al XIX-lea este atestat și procesul invers: temele de declinare masculină tind să se amestece cu temele de declinare feminină. Tendințele acestui amestec sunt ilustrate în figură (vezi figura 4). a ↓ a ↓ (i)ia ↓ (i)ia ↓ ā ē iā ē FIG. 4. Amestecul temelor de declinare masculină cu temele de declinare feminină Sunt atestate în cea mai mare parte substantive care oscilează între temele (i)ia și ē, de exemplu: atsiartina unt Kunigu be gailestes 675 KMM; barnesų be perstogies 972 MS; warejas girditi unt czistas upeles 1314 KMM; su didely rupiesty 643 HB. 9 Acest tip de vocale reduse este mai caracteristic graiurilor din Șirvint și Panevėžys de sud (ŠT 2009: 35; RAP 2014: 29). Potrivit datelor Ž. Markevičienė, la marginea zonei anykštėniene învecinate cu cea a panevėžiškiai, în locul vocalelor scurte a, e de la sfârșitul cuvântului se pot pronunța vocale clare sau ușor estompate u, i (Markevičienė 2001: 29). 10 Substantivul cu tema adowanas «dar» este inclus în „Dicționarul limbii lituaniene” numai pe baza lucrărilor lui B. Vilentas (secolul al XVI-lea). 11 Z. Zinkevičius indică substantivul cu această temă barnė din graiul învecinat al uteniškiai, din localitatea Užpaliai (Zinkevičius 1966: 219). Straipsniai / Articles 225 REGINA RINKAUSKIENĖ Alte cazuri de amestec al temelor au fost găsite doar câte unul: nu̇stume galinus nog ʃoſtos 239 LB; wienoy Leywiej12 sedietu 747 MS; kusciomis muſztas 172 LB. Substantivele sosta și kumščia nu sunt caracteristice pentru dialectele est-auștaitice. Lietuvių kalbos žodynas (www.lkz.lt) le consemnează în texte vechi sau în zona samogițiană. Deoarece editorii textelor din secolul al XIX-lea nu scriau într-un singur dialect pur, se poate presupune că aceste substantive au putut fi preluate din alte subdialecte. DECLINAREA MIXTĂ Temele i și C care aparțin declinării mixte sunt cele mai instabile, având tendința de a trece la temele puternice ale declinării masculine sau feminine. Tendințele de amestec al temelor declinării mixte observate în textele din secolul al XIX-lea sunt ilustrate în figură (vezi figura 5). im ↓ | if ↓ | if ↓ | if ↓ | if ↓ | Cm ↓ | Cm ↓ | Cf ↓; iā | i̇ā | ē | ā | (i)i̇a | im | (i)i̇a | if 5 FIG. Tendințele de amestec al temelor declinării mixte Sunt consemnate numeroase substantive cu tema i care au preluat forme ale altor teme: širdis (szirdžiu nabażnu 109 HB; karsztu szirdžiu 5918 MS; Netiktev žinksneys, bet [zirdziu 108 LB; ir asz suspaustas szirdžiu atsilepiu 1026 TL; dekawoiu tau [zirždžia karſzcziausia 303 MC; Isz wisas szirdes sawa 43 KMM; wisu szirdžiu tikraj Jam tiki 362 KMM; atidodu szirdžiuy Tawa 11318 MS; idant futrinta szirde <...> atrasciau 1110 LB); tulžis (tilžiu <...> but girditu 709 HB; tulžiu pagirdžiau 1205 MS; su tulži, pritaise gierima 769 LB); akis (po akiu tiek swieta 145 LB; po akiu wisa świeta 4115 MS); viltis (džaugias tuo saldžiu wilcziu smertes 7116 KMM); žvėris (wiſſi žwerey lauka giartu 816 MC; Wiſſi Žwerey unt Lauka 75 MC; tuos Žwerius giariausiey yžleyka Diewas 811 MC); ugnis (nog ugnies 817 LB; dega ugniu 819 LB; ne perła-jstu tawi <...> ładeis, ugni, liggu 608 KMM; dabar <...> karsztoy ugniey 4512 MS); kandis (po tawim gules kundžios 10119 MS); dalis13 (dala pirma 71 MC; kiatwirtą dalą meatu 1024 MC); šaknis (daug runda [zakniu 1121 MC); smegenys (diega smagienos 984 MS). 12 Potrivit datelor lui Z. Zinkevičius, substantivul laivė este atestat în zona dialectelor panevėžiškiai, kupiškėnai și uteniškiai (Zinkevičius 1966: 229). 13 Un astfel de substantiv cu tema i̇ā, dalia (dalis), era folosit deja la începutul secolului al XVI-lea în lucrarea lui K. Sirvydas Punktai sakymų (Zinkevičius 1966: 247). 226 Acta Linguistica Lithuanica LXXIII Daiktavardžių kamienų kaitos tendencijos XIX amžiaus raštuose rytų aukštaičių patarme Procese similare afectează și temele de declinare consonantică; cel mai adesea, acestea tind să adopte forme ale temelor puternice de declinare masculină sau feminină: šuo (Szunies krauju wadina 34₇ KMM; keȳp nog szunia pasiutusia 21₂₁ MS); vanduo (unt wiena undienia 55₂₉ MS; idant undieniey <...> nieuzupiltu 20₁₁ HB); piemuo (pa waldziu wiena péménia 11₂₈ ABK); mėnuo (pirmuoasias menesis pagivenima sawa, wiras ir pati, karszcziausiu <...> turi mejly 41₅ KMM; du menesej perejna 41₈ KMM); ašmuo (aszmenies strielos ira asztresniey 80₃ MS); akmuo (ażukluwa naragas ažu akmenia 34₁₁ KMM; akmenies pliszta 112₁₇ MS); ruduo (ilgais rudenia wakarajs 28₁₄ KMM); sesuo (Izydorius ir ja sužadeta, giwena kajp brolis su seseri 39₁ KMM). Se observă și procesul invers, adică temele declinării puternice s-au amestecat cu substantivele cu tema în i: barnis (wilßos barnis rundas 16₁₃ MC); rūpestis (Keip didžiaujia ira, to mana rupeftis 1₁₅ MC; rupefties ne turi 24₂₈ MC); žmonės (burtiniku, žmonis wilojenti 8₇ ABK); malonė (taj ira malonis 68₈ KMM; malonis Jezusą <...> kas Tawi apsakis 13₂₃ MS); krikščionis (nepradieiey but Krikščionim 32₂₀ LB). În scrierile din secolul al XIX-lea s-a găsit forma de gen feminin¹⁴ a substantivului žveris (bekim ir saugokimes, kaip nog pikto žalggczia ir žweries sztrosznos 64₂₂ MS); nominativul cu temă consonantică¹⁵ al substantivului geluonìs (gielo unt pacziu szirdi preyna 79₂₇ MS) și forma de gen masculin a substantivului cu tema în i avis (senas szuwa, jautrus awja sargas 16₁₄ KMM). CONCLUZII Scrierile din secolul al XIX-lea reflectă o imagine mai arhaică a morfologiei subdialectului aukštaitian oriental. Cazurile consemnate de amestec al temelor substantivale se bazează, în primul rând, pe particularitățile subdialectelor materne ale autorilor. Ca și în subdialectul aukštaitian oriental contemporan, temele neproductive trec cu ușurință la cele productive sau preiau formele acestora (u → a, Cₘ → (i)ia etc.), deși există și cazuri inverse (a → u; (i)ia → iu). Se observă schimbări ale temelor substantivale nu doar între substantive de același gen (iu → ia, ā → ē), ci și între substantive de gen masculin și feminin (ā → a, ē → ia). Un caz deosebit de rar a fost găsit în lucrarea lui K. Michnevičius-Mikėnas: senas szuwa, jautrus awja (= avio) sargas 16₁₄. 14 În Dicționarul limbii lituaniene (www.lkz.lt) formele de gen feminin sunt prezentate numai pentru zona aukštaitiană sudică. 15 În opinia lui Z. Zinkevičius, un astfel de substantiv nu este o formă a vechii teme consonantice, ci a fost creat ulterior. Este atestat în multe subdialecte aukštaitiene orientale (Zinkevičius 1966: 266). Straipsniai / Articles 227 REGINA RINKAUSKIENĖ ABREVIERI ABK – Andrius Benediktas Klungys AK – Antanas Kitkevičius HB – Henrikas Balevičius KMM – Kazimieras Michnevičius-Mikėnas LB – Laurynas Bortkevičius MC – Mykolas Cerauskas MS – Mykolas Smолskis TL – Tadas Lichodzejauskas LITERATŪRA Biržiška Vaclovas 1963: Aleksandrynas: senųjų lietuvių rašytojų, rašiusių prieš 1865, biografijos, bibliografijos ir biobibliografijos 2. Čikaga: JAV LB Kultūros fondas. LE – Lietuvių enciklopedija 2, red. Vaclovas Biržiška. Boston: Lietuvių enciklopedijos leidykla, 1954. LE – Lietuvių enciklopedija 28, red. Jonas Grinius. Boston: Lietuvių enciklopedijos leidykla, 1963. Markevičienė Žaneta 2001: Aukštaičių tarmių tekstai 2. Vilnius: Vilniaus universiteto leidykla. LKŽ – Lietuvių kalbos žodynas 1–20, 1941–2002. Elektroninė versija, redaktorių kolegija: Gertrūda Naktinienė (vyr. redaktorė), Jonas Paulauskas, Ritutė Petrokienė, Vytautas Vitkauskas, Jolanta Zabarskaitė. Vilnius: Lietuvių kalbos institutas. Prieiga per internetą www.lkz.lt. RAP – rytų aukštaičiai panevėžiškiai, sud. Violeta Meiliūnaitė, Vida Marcišauskaitė. Vilnius: Lietuvių kalbos institutas, 2014. ŠT – Širvintiškių tekstai, sud. Žaneta Markevičienė, Valdimantas Markevičius, Aurimas Markevičius. Vilnius: Lietuvių kalbos institutas, 2009. Vanagas Vytautas 1996: Lietuvos rašytojų sąvadas. Vilnius: Lietuvos rašytojų sąjungos leidykla. Zinkevičius Zigmas 1966: Lietuvių dialektologija. Vilnius: Mintis. Zinkevičius Zigmas 1990: Lietuvių kalbos istorija 4: Lietuvių kalba XVIII–XIX a. Vilnius: Mokslas. 228 Acta Linguistica Lithuanica LXXIII Daiktavardžių kamienų kaitos tendencijos XIX amžiaus raštuose rytų aukštaičių patarme The Tendencies of Substantive Stem Alteration in 19th Century Texts Written in the Eastern Aukštaitian Dialect S U M M A R Y The analysis of the texts of the 19th century religious authors written in the Eastern Aukštaitian dialect (the following little-studied authors were selected for the research: Henrikas Balevičius, Laurynas Bortkevičius, Andrius Benediktas Klungys, Mykolas Cer- auskas, Antanas Kitkevičius, Tadas Lichodzejauskas, Mykolas Smोलskis and Kazimieras Michnevičius-Mikėnas) reveals the following tendencies of substantive stem alteration: ā → a (bus palayminti piedev 1015 HB; pabeyguy prižadu 7211 HB; užkludijim žabangus welnia 5810 LB); ā → ē (iszlasidawa del ju geriausiu ganikly 1312 KMM; ing umžyną palaymę 149 MC); iā → ia (dideli Mariey kruta 810 MC); ia → iā (kusciomis mufztas 172 LB); ia → ē (atsiartina unt Kunigu be gajl estes 675 KMM; barnes be perstogies 972 MS; warejas girditi unt czistas upeles 1314 KMM); a → ā (nuſtume galingus nog foſtos 239 LB); a → ia (regiejos jog par sapni diedas 1715 ABK; tumsiben innes be dugnia 12521 MS); ē → ia (arba su meliniejis unt kuna 4612 KMM); ē → iā (té éilos Mérgélu stoja 2398 AK); iu → ia (vienas umzīs <...> mumis tieks 1826 MS; ku Dowidas karalis raſza 88 MC). The nouns of non-productive stems often acquire the forms of productive stems, for example: szirdžiu nabażnu 109 HB; tilžiu <...> but girditu 709 HB; po akiu tiek swieta 145 LB; džiaugias tuo saldžiu wilcziu smertes 7116 KMM; keep nog szunia pasiutusja 2121 MS; su pilnu wilcziu 2111 TL; pa waldziu wena pémenia 1128 ABK; unt wena undenia 5529 MS; ilgais rudenia wakarajs 2814 KMM. Opposite cases were also identified, for example: łu tarnum tawa 822 LB; pagal parsiergieima Ižganitojaus 89 TL; buwa <...> Klabonum tas bažniczias 1918 TL; aszmėnies strielos ira asztsreniey 803 MS; begdami nog wena križielous 8425 MS. Įteikta 2015 m. balandžio 2 d. R E G I N A R I N K A U S K I E N Ė Lietuvos edukologijos universitetas Taraso Ševčenkos g. 31, LT-03111 Vilnius, Lietuva [email protected] Straipsniai / Articles 229