Textgrammatik und frühneuhochdeutsche Gebrauchstexte aus tschechischen und slowakischen Archiven (Urbar, Satzung, Kirchenlied): Analyse und Versuch der Didaktisierung

Straipsniai / Articles 29 ALBRECHT GREULE Universität Regensburg Direcții de cercetare științifică: Gramatica textului, teolingvistica și cântarea religioasă, onomastica, sintaxa istorică. GRAMATICA TEXTULUI ȘI TEXTE DE UZ DIN GERMANA DE SUS TIMPURIE MODERNĂ DIN ARHIVE CEHE ȘI SLOVACE (REGISTRU DE BUNURI, STATUT, CÂNTEC BISERICESC): ANALIZĂ ȘI ÎNCERCARE A DIDACTIZARE Teksto gramatika ir ankstyvieji naująja vokiečių aukštaičių kalba parašyti tekstai iš Čekijos ir Slovakijos archyvų (kadastrai, potvarkiai, bažnytinės giesmės): analizė ir bandymas pritaikyti didaktiškai ADNOTARE Trei texte germane din perioada timpurie a noului înalt german, care au luat naștere în Cehia (Boemia și Moravia) și în Slovacia, sunt analizate din punct de vedere al gramaticii textului. În acest fel urmează să fie descris modul în care în aceste texte din secolele al XV-lea și al XVI-lea secolelor, care aparțin unor clase de texte diferite, coerența textului a devenit comprehensibilă pentru receptor, iar acesta a fost pus în situația de a surprinde tema textului. În analiză sunt utilizate în principal două strategii: stabilirea obiectelor textuale centrale prin evidențierea lanțurilor de coreferință și stabilirea nivelurilor de izotopie prin extragerea trăsăturilor semantice. Din combinația ALBRECHT GREULE 30 Acta Linguistica Lithuanica LXXV Tema textelor poate fi dedusă pe baza obiectelor textuale centrale și a nivelurilor izotopiei. În studiu sunt incluse și indicații privind modul în care analiza gramaticii textuale poate fi utilizată în predarea istoriei limbii. CUVINTE-CHEIE: Istoria limbii, Gramatica istorică a textului, Didactica de specialitate, Lingvistica urbarială, Imnologie. ADNOTARE Sunt analizate din punct de vedere al gramaticii textului trei texte germane noi timpurii care își au originea în Republica Cehă (Boemia și Moravia) și Slovacia. În acest fel, este descris modul în care, în aceste texte din secolele al XV-lea și al XVI-lea, care aparțin unor clase de texte diferite, coerența textului era făcută inteligibilă pentru destinatar și cum acesta era abilitat să surprindă tema textului. În analiză sunt utilizate două strategii pentru această chestiune centrală: enunțarea obiectelor textuale centrale prin clarificarea analizei ticale poate fi co-reference chains and the statement of isotopy-levels by the extraction of semantic features. From the combination of these central text objects and the isotopy-levels the subject of the texts can be classified. In this paper tips have been incorporated how text-grammafolosită în lecțiile de istorie a limbii. CUVINTE-CHEIE: Istoria limbii, gramatica istorică a textului, didactica disciplinei, lingvistica cadastrală, imnologie. 1. INTRODUCERE ȘI OBIECTIVE Prin considerațiile următoare continuăm un proiect a cărui sarcină constă în testarea puterii explicative a unui model de gramatică textuală, verificat pe texte de ziar contemporane, asupra textelor din istoria limbii (cf. Greule, Kolbeck 2014). Având în vedere didactica limbii germane ca limbă străină și rolul pe care l-ar putea juca acolo textele din istoria limbii, alegem în acest scop texte din germana modernă timpurie, provenite din arhive cehe și slovace, respectiv texte create în Boemia, Moravia și Slovacia în secolele al XV-lea și al XVI-lea. secol. Este vorba despre statutul consiliului orașului Kaschau/Košice din 1404, urbariul principatului Jägerndorf din 1531 și cartea de cântări bisericești (cartea de cântări a bisericii) a Fraților Boemi din 1531. Toate cele trei surse sunt, din perspectivă textual-lingvistică, „macrotexte”, care însă sunt subdivizate pe diferite niveluri ierarhice în „microtexte” (Greule 2012: 81–86). Următoarele încercări de analiză se referă la trei texte scurte selectate din sursele menționate. În prealabil, se Articole / Articole 31 Textgrammatik und frühneuhochdeutsche Gebrauchstexte aus tschechischen und slowakischen Archiven (Urbar, Satzung, Kirchenlied): Analyse und Versuch der Didaktisierung abordează de fiecare dată particularitatea de istorie culturală a textelor-sursă și se atinge problema didacticizării gramaticii istorice a textului. 2. ANALIZĂ TEXTGRAMATICALĂ În descrierea textgramaticală a limbii germane moderne timpurii de față, din secolele al XV-lea și al XVI-lea, este vorba despre Textele apărute în secolul respectiv privind demonstrarea coerenței textuale. Este vorba despre un răspuns la întrebarea prin ce mijloace lingvistice este făcută comprehensibilă pentru receptorul textului coerența textului, atât la nivelul expresiei, cât și la nivelul conținutului, și prin ce este pus acesta în situația de a înțelege tema textului și desfășurarea ei. În principal, intră în discuție două strategii: stabilirea obiectelor textuale centrale (ZTG) prin identificarea lanțurilor de coreferință și a trăsăturilor semantice Feststellung von Isotopie-Ebenen durch Extraktion von sich im Textverlauf repetitive, clasemele. Este de necontestat faptul că, pentru analiză, aspectul cuantificării elementelor repetitive, precum și operarea la nivelul propoziției joacă rolul principal. În plus, există suspiciunea că modelul trebuie adaptat și revizuit în mod corespunzător atunci când este aplicat unor exemplare textuale aparținând unor tipuri de texte diferite și există o nevoie considerabilă de cercetare în ceea ce privește marile texte din perspectiva istoriei limbii (în detaliu Greule 2011: 24–26; Greule, Kolbeck 2014). Dacă se acceptă, în plus, concepția potrivit căreia gramatica este teoria combinării care, pornind de jos în sus, combină după reguli specifice complexe de semne din ce în ce mai mari, atunci „marile texte” complexe pot fi definite ca acte comunicative alcătuite din mai multe texte mici, între care trebuie, de asemenea, să poată fi stabilite relații de gramatică textuală. 3. REGISTRUL DOMENIULUI JÄGERNDORF (1531) Registrul domeniului Jägerndorf/Krnov sau Bruntál din 1531 se păstrează sub forma unui manuscris original, împreună cu alte registre întocmite în timpul domniei margrafilor de Brandenburg-Ansbach, în Arhiva Regională din Opava (Zémsky archiv v Opavé). A fost editat în 2010 de Siegfried Hanke și Rainer Vogel (Hanke, Vogel 2010: 18–100). Margraful Georg de ALBRECHT GREULE 32 Acta Linguistica Lithuanica LXXV Brandenburg a dispus întocmirea urbarului în limba germană și în strânsă conformitate cu un urbar anterior, redactat în limba cehă veche, din 1523. În urbare sunt consemnate bunurile funciare, drepturile și obligațiile unei stăpâniri funciare ecleziastice sau laice; de aceea, ele sunt încadrate în „tipurile de texte domeniale”. Cunoaștem destul de bine geneza urbarelor. Inițial, trebuie să presupunem că bunurile și drepturile erau inventariate la fața locului prin chestionarea celor obligați la plata censului, iar apoi erau consemnate în scris într-un urbar, în cancelaria princiară. De aici rezultă pentru lingvistica urbarelor că în urbarele redactate într-una dintre limbile vernaculare se regăsește un amestec de limbă vorbită și limbă scrisă, care nu a fost fixat într-o „ortografie” atât de perfectă pe cât ne-am aștepta astăzi (Greule 2003: 58–61). Urbarurile sunt considerate, din punct de vedere funcțional, registre cu funcție de apel: în ele sunt consemnate bunuri și drepturi, precum și veniturile care decurg din acestea, care, pe baza celui scris Aufzeichnung als Leistungen der Zinspflichtigen eingefordert werden können. (Greule 2003: 63) Das Urbar des Fürstentums Jägerndorf ist als Großtext untergliedert in die Înregistrarea dărilor din zece localități din principat; aceste complexe de texte se descompun, la rândul lor, în fiecare localitate, în texte scurte care, sub titluri tematice, consemnează prestațiile din localitatea respectivă. Analiză: text parțial/text scurt „Mayerhoff“ (Hanke, Vogel 2010: 18f.) Atât în ceea ce privește analiza lingvistică, cât și didactizarea unui astfel de text, este necesar ca, pe fondul funcției comunicative, să fie prelucrate structurile sale sintactice și potențialul său lexical (vocabularul de specialitate). Analiza structurilor sintactice se manifestă în următoarea enumerare a celor 24 de unități textuale minimale (MTE). Titlu/Supratext: Mayerhoff 1: Vnndter(m) schlos Lobenstain este o moșie, bine amplasată pentru gospodărire, de asemenea bine construită, și are în plus mult teren arabil și bine amenajat, pe care, în funcție de vreme, poate însămânța iarna IX maltere, iar vara tot atâtea, mai mult sau mai puțin. 2: La același castel sunt multe fânețe bune, după cum este consemnat mai jos, VI sute de oi și o sută de vite, două care de tracțiune, mulți cai de călărie, 3: tuturor acestora le poate asigura cele necesare cuvenite. Articole / Articles 33 Textgrammatik und frühneuhochdeutsche Gebrauchstexte aus tschechischen und slowakischen Archiven (Urbar, Satzung, Kirchenlied): Analyse und Versuch der Didaktisierung 4: [item] nuielele pentru acest castel sunt bune, 5: În ele se pot vedea în bucătărie tot felul de adaosuri. 6: [item] O grădină mare și folositoare de pomi, care poate fi folosită pentru fructe și iarbă. 7: [item] grădina de pomi de jos, în care se află mulți pomi, 8: din aceeași grădină se poate beneficia de fructe și iarbă. 9: [item] A treia grădină de pomi este în spatele curții administratorului și sub gard, 10: și aceasta poate fi folosită pentru fructe și iarbă. 11: [item] A patra grădină de pomi, nou construită în jurul castelului, sub gard, care poate fi folosită pentru fructe și iarbă. 12: [item] Din aceleași patru grădini de pomi se poate beneficia anual în valoare de XX florini, în funcție de timp, mai mult sau mai puțin. 13: [item] Pentru castel se pot vinde lemne negre și alte lemne de foc, sau 14: der selbenn den nutz Hie gesetzt, ain Jar Zuem andern gesetzt XXf, Zaiten mehr mai puțin. 15: [item] Inn denn selben welden seint pynbeuten von drayen Holtzern, 16: giebt man ain messel mehd Konnektor: vnd 17: soliche messel helt Inn siech IIII quart med. 18: Dietzs mag man Jerlich genissen ain gulden tzaiten mehr vnnd weniger. 19: [item] Sub castel se află două ape, în care se găsesc carași, porcușori de baltă și Herlitzen, 20: din acestea se poate beneficia anual în valoare de III florini, în anumite perioade mai mult sau mai puțin. […] 21: [item] Un pârâu bun și folositor sub castel, în care se găsesc păstrăvi, lipani și alți pești de apă, ce pot fi folosiți pentru necesități, 22: din aceștia se poate obține anual un venit de VI guldeni, mai mult sau mai puțin în funcție de perioadă. 23: [item] Sub castel se află pajiști mari, 24: de pe acestea se pot face IXc care de fân într-un an, mai mult sau mai puțin. au unul sau mai multe predicate, au Die MTE sind dadurch gewonnen worden, dass nach dem syntaktischen Kriterium 20 einfache und komplexe Verbalsätze, also solche Äußerungen, die fost delimitate. Doar patru enunțuri (MTE 5, MTE 6, MTE 10, MTE 21) nu conțin predicat de propoziție principală și sunt considerate așa-numite poziționări. Continuarea demersului — inclusiv din punct de vedere didactic — presupune înțelegerea textului, la care trebuie să servească și segmentarea în cele mai mici unități sintactice. Acest lucru depinde atât de funcția comunicativă (înregistrarea ALBRECHT GREULE 34 Acta Linguistica Lithuanica LXXV der Güter und ihren Ertrag für den Landesherrn) als auch vom Verständnis der Lexemele, în special lexemele de specialitate precum malter, schock, Zuemuße, genissenn, pynbeuten, messel mehd, fahren, grundln, Herlitzen, Eschen, pot fi identificate cu ușurință. Ele pot fi determinate cu ușurință cu ajutorul glosarului anexat ediției lui Hanke/Vogel. Rămân însă grafiile care îngreunează înțelegerea textului, care nu numai că se abat considerabil de la ortografia germană actuală, ci susțin doar în mică măsură și structura sintactică contemporană. De aceea, aici se poate adăuga un exercițiu valoros din punct de vedere al istoriei limbii, constând în adaptarea grafiei din 1531 la ortografia actuală, pe cât posibil. Prin acest exercițiu devine vizibil mai ales valoarea comunicativă a scrierii cu majusculă și a scrierilor duble. Un prim pas în stabilirea nivelurilor de izotopie, care constituie fundalul semantic al textului, îl reprezintă clasificarea predicatelor setzt, geben mag, giebt). În plus, dar, die zuvor am besten durch Unterstreichen herausgehoben werden. Quantifiziert man die sich wiederholenden Prädikate unter semantischem Aspekt, ergeben sich aufgrund der Häufigkeit folgende Isotopien mit den Klassemen ‘Existenz’ (seint, hat) und ‘bekommen/den Nutzen haben’ (mag geniessenn, mag genossen werden, lasset geniessenn, seint…zuer nodturfft gebrauchen, den nutz…geeste remarcabilă modalitatea potențială exprimată prin frecventul verb modal mag ‘poate’. În plus, în cazul predicatelor existențiale sunt numiți „purtătorii existenței”, însă în cazul predicatelor de utilizare nu sunt menționați beneficiarul sau beneficiara, cu excepția cazului în care sunt desemnați prin pronumele generalizator man. Acest din urmă fapt nu este surprinzător, deoarece beneficiarul era stăpânul funciar care a dispus întocmirea registrului funciar, iar acesta nu trebuie să fie numit în mod repetat (cu toate titlurile). Începând cu MTE 12, folosul respectiv este exprimat în (bani-) Sume indicate. În ceea ce privește tema textului în sensul unui scurt rezumat al conținutului, Überschrift fungierten könnte, gelangen wir durch die Feststellung der ZTG, care rezultă și din succesiunea referințelor repetate: mayerhoff (1) – Hinder dem mayerhoff (9) Schloss Lobenstain (1) – Zue dem selben schlos (2) – zue diesem schlos (4) – vmb das schlos (11) – Zue dem schlos (13) – Vndterm schlos (19) – vndterm schlos (21) – Vndter dem schlos (23) Multe pajiști bune (2) – pajiști mari (23) ! ! – auff den selben (24) die Gerten (4) – In denn (5) – Ein…bawmgarten (6) – der nider Baumgarten (7) - dennselben garten (8) – Der drytte baumgarten (9) – der (10) – Der fierde bawmgarten (11) – Der selben fier bawm garten (12) Pădure („păduri“) (13) – der selbenn (14) – Inn denn selben welden (15) pynbeuten („producție de miere“) (15) - ain messel mehd (16) – soliche messel (17) – zway wasser (19) – der selben (20) – Ein…bach (21) – denn selben (22). Din combinația Dietzs („dintre acestea“) (18) Straipsniai / Articole 35 Textgrammatik und frühneuhochdeutsche Gebrauchstexte aus tschechischen und slowakischen Archiven (Urbar, Satzung, Kirchenlied): Analyse und Versuch der Didaktisierung clasemelor (izotopiilor) cu ZTG, tema textului poate fi elaborată și formulată după cum urmează: „Din pajiștile, grădinile, pădurile, producțiile de miere și cursurile de apă aparținând meierhofului de sub castelul Lobenstein este posibil următorul beneficiu/ randament (specificat în detaliu)“. Faptul că tema nu apare în această formulare ca titlu (supratext) se datorează faptului că localitatea Schloss Lobenstein este menționată în titlul principal, iar meierhoful este menționat în titlu. Restul temei ar echivala, în titlu, cu o structurare a textului, iar funcția textului, aceea de a denumi bunurile și beneficiul lor, este clară și cunoscută din funcția urbariului. Reluarea târzie a categoriei „pajiști” în MTE 23 indică un adaos, care poate fi explicat printr-o eroare a scribului. În cele din urmă, funcția sa rămâne neclară; item-ul, care poate fi specificat din punct de vedere textgramatical drept conector de structurare (vezi și mai jos 4.), 4. STATUTUL CONSILIULUI ORAȘULUI KAŠOV/KOŠICE (1404) Schon die Beschreibung der Handschrift durch Ilpo Tapani Piirainen liefert wichtige Hinweise auf textgrammatische Strukturen, die an der Edition nachvollzogen werden können (Piirainen 1987: 239f.). Die Satzung des Rates der Orașul Košice/Kašov din 1404 (pe scurt: statutul) este un text complex omogen, alcătuit din texte scurte („articole”), care servesc exclusiv funcției de legiferare (tipul de text „statut”) și sunt clar delimitate unele de altele. Pe lângă cele 47 de articole, textele scurte, textul integral (manuscrisul) mai cuprinde și o introducere, care însă nu depășește amploarea unui text scurt. Textul manuscrisului este tipărit în ediție într-o formă diplomatică, fidelă literelor. Probabil că acest lucru se referă și la punctuație, astfel încât folosirea virgulelor ca unice semne de punctuație în ediție contribuie doar într-o măsură limitată la înțelegerea conținutului fragmentului de text. Același lucru este valabil și pentru majuscule. Delimitarea frazelor, importantă pentru analiza textual-gramaticală, trebuie introdusă interpretativ în text de către analist. ALBRECHT GREULE 36 Acta Linguistica Lithuanica LXXV Analiza celui de-al 21-lea articol (Piirainen 1987: 246) Supratext: Al douăzeci și unulea articol1 1: [Item] nicio deșertăciune necuviincioasă, proverb inutil, a îngrămădi, a călca în picioare În consiliul celor șezători nu trebuie să fie, Conector: ci 2: fiecare să fie pregătit să audă ce trebuie tratat, astfel încât chestiunea să nu aibă tulburare și nici piedică. Conector: Item și 3: nicio vorbă în afara sfatului nu trebuie să fie purtată între ei în mijlocul sfatului, pentru a evita prilejul de supărare pentru oamenii de rând, Conector: Și de asemenea 4: nicio altă chestiune nu trebuie introdusă în aceeași perioadă, ci trebuie să se acorde o atenție deosebită chestiunii care urmează să fie tratată, Konnektor: vnd 5: niciun fel de altă chestiune nu trebuie introdusă sau atinsă atunci când se tratează chestiunea la ședință Deși MTE 5 este o construcție infinitivală coordonată cu construcția infinitivală din MTE 4 (besunderlich uf sehen haben…), am tratat-o ca pe o propoziție independentă, însă eliptică, în care trebuie completat „sol men”, abgetrennt. Coreferința prin a) repetarea identică a substantivelor: - Dy sach (2) - keyn ander sach, dy sach (4) - keynerley ander sach (5) - keyn vngebert (1) – keyn vngeberd (3) - in siczenden rot (1) – auswendig des rots (3) b) repetarea identică a verbelor: - handlen (2) – handlen (4) - handelt (5) 1 Traducere: De asemenea, atunci când consiliul este întrunit, nu trebuie să existe niciun comportament necuviincios, nicio trândăvie, niciun „proverb” (interjecție?), nicio șoaptă inutilă, niciun tropăit din picioare. Dimpotrivă, fiecare trebuie să fie pregătit să asculte ceea ce urmează să fie dezbătut, pentru ca chestiunea să nu fie nici perturbată, nici împiedicată. De asemenea, în afara consiliului nu trebuie să existe niciun comportament necuviincios, pentru a evita scandalul în fața obștii. Și nu trebuie introdusă simultan nicio altă chestiune, ci trebuie să ne concentrăm asupra chestiunii care este dezbătută în acel moment. Și (nu trebuie) să se introducă sau să se atingă nicio altă chestiune, cu excepția celei care este tratată. Straipsniai / Articolele 37 Textgrammatik und frühneuhochdeutsche Gebrauchstexte aus tschechischen und slowakischen Archiven (Urbar, Satzung, Kirchenlied): Analyse und Versuch der Didaktisierung - eyntragen (4) – eyntragen (5) Coreferență prin contiguitate („activitățile consiliului”): siczenden rot (1) – handlen, dy sach (2) – sach eyntragen, handlen (4) – sach eyntragen, handelt (5) Recurență structurală/paralelism sintactic: predicat modal negat: sol nicht seyn (1) – (keyn…) sol seyn (3) – (keyn…) sol eyngetragen werden (4) – (sol) eyntragen noch beruren (5, eliptic). Comparabile sunt pasivul de stare la conjunctiv sey geschickt zw horen și forma substitutivă a pasivului nicht störung habe (2), care ar putea fi înțelese ca variante de exprimare (în loc de sol seyn geschickt, sol nicht störung haben). Izotopie cu clasa „comportament (necuviincios)”: vngebert eytelkeyt sprichwort vnnüczlich rawmen füstreten (1) – störung…noch hinderniß (2) – vngeberd, ergerniß (3) - ander sach… eyntragen (4) - ander sach eyntragen noch beruren (5) Toate cele cinci MTE sunt legate între ele prin conectori adversativi și coordonatori. Este posibil ca această constatare să fie datorată genului textual, care impune o structurare clară. Să încercăm să deducem din aceste informații de gramatică textuală tema celui de-al 21-lea. A construi articole, apoi îți sare mai întâi în ochi un predicat modal negat, prezent în patru MTE, formulat aproape stereotip ca în Cele Zece Porunci (de ex. „să nu furi”). Doar în MTE2 este menționat VerAgens); „yder «fiecare» în MTE 2 este prea vag.” Aici se deschide o lacună care poate fi închisă fie anaforic, fie cataforic, prin intermediul articolului al 20-lea sau al 22-lea — în speranța că acolo se va găsi un bot im Konjunktiv (sey, habe) etwas abgeschwächt ausgedrückt. Die Modalität, die Einstellung des Sprechenden/Schreibenden gegenüber dem Lesenden/Hörenden, bleibt die gleiche. Dabei fällt auf, dass kein Adressat (syntaktisch: kein „destinatar” — și astfel devine o problemă a gramaticii macrotextului. Tema celui de-al 21-lea articol poate fi formulată după cum urmează, pornind de la interacțiunea relațiilor textgramaticale: „Un autor X nemenționat le poruncește unor destinatari Y nemenționați să evite perturbarea adunării consiliului”. Locul și timpul în care acest lucru trebuie să aibă loc nu sunt menționate. Deoarece conținutul MTE 3 nu se referă la comportamentul în cadrul adunării consiliului, ci în afara acesteia, el poate fi înțeles ca o temă secundară, pe care autorul statutului o introduce într-un mod izbitor prin Item, un conector coordonator aflat la începutul microtextelor. Variabilele X și Y din formularea temei trebuie să exprime caracterul nesupus autonomiei al ALBRECHT GREULE 44 Acta Linguistica Lithuanica LXXV Teksto gramatika ir ankstyvieji naująja vokiečių aukštaičių kalba parašyti tekstai iš Čekijos ir Slovakijos archyvų (kadastrai, potvarkiai, bažnytinės giesmės): analizė ir bandymas pritaikyti didaktiškai REZUMAT În articol sunt analizate din punct de vedere gramatical trei texte din perioada timpurie a limbii germane superioare moderne, provenite din Republica Cehă (Boemia și Moravia) și Slovacia. Se discută modalitățile prin care, în aceste texte din secolele al XV-lea și al XVI-lea, atribuite unor clase textuale diferite, coerența textului și tema acestuia sunt transmise destinatarului. Această întrebare principală este analizată prin utilizarea a două strategii: identificarea obiectelor textuale principale prin stabilirea lanțurilor de coreferență și evidențierea nivelurilor de izotopie prin distingerea trăsăturilor semantice. Tema textelor poate fi clasificată în funcție de combinația acestor obiecte textuale principale și a nivelurilor de izotopie. Articolul prezintă recomandări privind modul în care analiza gramaticală a textului poate fi aplicată în predarea istoriei limbii. Primită la 15 decembrie 2014. ALBRECHT GREULE Universität Regensburg Institutul de Germanistică, D-93040 Regensburg. Albrecht.[email protected]regensburg.de