Tarmiškumo estetinė vertė: paprastųjų kalbos bendruomenės narių vaizdiniai

262 Acta Linguistica Lithuanica LXXXV DAIVA ALIŪKAITĖ Vilniaus universiteto Kauno fakultetas ID ORCID: orcid.org/0000-0002-4275-9512 Direcții de cercetare: dialectologie perceptivă, sociolingvistika, geolingvistika. DOI: doi.org/10.35321/all85-14 VALOAREA ESTETICĂ A DIALECTALITĂȚII: REPREZENTĂRILE MEMBRILOR OBIȘNUIȚI AI Valoarea estetică a dialectalității: Imagini ale membrilor obișnuiți ai comunității lingvistice COMUNITĂȚII LINGVISTICE DESPRE LIMBĂ REZUMATĂN articol se dezvoltă discursul dialectologic destinat interpretării valorii estetice a dialectalității. OObiectivul cercetării prezentate este de a evalua, prin analiza narațiunii emice, adică a unui membru obișnuit al comunității lingvistice, valoarea estetică a dialectalității, autonomia acestei valori și legăturile sale cu alți parametri ai dialectalității. Baza empirică pentru examinarea problemei valorii estetice a dialectalității o constituie datele privind percepția și evaluarea a 8 texte-stimul, care reprezintă diferite expresii regiolectale, obținute în 21 de puncte regionale și în 3 mari orașe (Vilnius, Kaunas și Klaipėda) în cadrul unui studiu de dialectologie perceptivă. În articol este creată mai întâi o abordare teoretică și metodologică pentru evaluarea datelor de percepție. Sunt prezentate ipoteze și observații de tip etic, adică ale cercetătorului, zės. Atlikus tekstų-stimulų patrauklumo įverčių analizę formuluojamos apibendrinamosios care conceptualizează și fundamentează caracterul estetic al codurilor tradiției, privind dependența evaluărilor atractivității de factorul limbii standard în formarea reprezentărilor dialectalității, precum și legătura dintre evaluările atractivității și percepția codului patriei lingvistice. CUVINTE-CHEIE: valoare estetică, dialectalitate, regiolect, narațiune emică, dialectologie perceptivă. Articole / Articles 263 Tarmiškumo estetinė vertė: paprastųjų kalbos bendruomenės narių vaizdiniai REZUMAT Articolul se concentrează asupra discursului dialectologiei orientat spre interpretarea valorii estetice a dialectalității. Scopul cercetării este evaluarea valorii estetice a dialectalității, a independenței acestei valori și a conexiunilor sale cu alți parametri ai dialectalității prin analiza narațiunii unui reprezentant emic, adică a unui membru obișnuit al comunității lingvistice. Datele privind percepția și evaluarea a opt texte-stimul care reprezintă diferite expresii regiolectale, colectate în 21 de puncte regionale, constituie baza empirică pentru examinarea valorii estetice a cities (Vilnius, Kaunas and Klaipėda) in the course of the study of perceptual dialectology, dialectalității. și fundamentând estetica codurilor tradiției. După analizarea evaluărilor First of all, the article creates a theoretical and methodological approach for the evaluation of the perception data. It presents etic, i.e., the researcher’s, hypotheses conceptualizing atractivității textelor-stimul, sunt formulate concluzii generalizatoare privind dependența evaluărilor atractivității de factorul limbii standard în formarea imaginilor dialectalității, precum și conexiunile dintre evaluările atractivității și percepția codului patriei lingvistice. CUVINTE-CHEIE: valoare estetică, dialectalitate, regiolect, narațiune emică, dialectologie perceptivă. INTRODUCERE Obiectul articolului îl constituie valoarea estetică a caracterului dialectal. Prin urmare, articolul își propune să examineze dimensiunile estetice ale dialectalității. Dorința de a analiza dimensiunile estetice ale dialectalității presupune anumite sarcini: 1) mai întâi este creat cadrul teoretic al analizei care binių nuostatų paradigmos darbuose plėtojamos kalbų ir variantų percepciją urmează să fie realizată – sunt comentate și evaluate critic ipotezele care explică percepția și evaluarea limbii, 2) în partea de cercetare a articolului este realizată o analiză consecventă a materialului empiric – a datelor privind percepția textelor-stimul. Materialul de cercetare a fost acumulat în anii 2017–2019 în cadrul proiectului de dialectologie perceptivă (PD) „Răspândirea variantelor regionale și a limbii standard presupuse (cvasi-standardului) la începutul secolului XXI: un studiu perceptiv”1. Trebuie remarcat faptul că materialul proiectului PD fundamentează narațiuni foarte diverse despre caracterul dialectal și nedialectal (1 al instrumentului PD investigat (chestionarul cu 29 de întrebări și sarcini). Proiectul a fost finanțat de Comisia de Stat pentru Limba Lituaniană. DAIVA ALIŪKAITĖ 264 Acta Linguistica Lithuanica Structura tematică, vezi fig. 1.2). Acest lucru se întâmplă deoarece paradigma metodologică a DP asigură deschiderea perspectivei unui simplu membru al comunității lingvistice. Distincția dintre etic și emic, sau dintre perspectivele obiectivă și subiectivă, formulată în 1954 de Kenneth Pike (cf. Headland 1990: 15), este legată de două moduri de a vedea lumea și de a construi sensul (Victor de Munck 2009: 35–37 – cit. din: Butkus, Šeškus 2010: 79; pentru mai multe detalii, vezi Aliūkaitė, Mikulėnienė, Čepaitienė, Brazaitienė 2020: 27–29, 49–58); în primul caz, evaluatorul unei anumite proprietăți a unui obiect; în al doilea – rolul constructorului de sens îl nio, aplinkos ir kt. prasmę iš šalies konstruoja svetimas (ekspertas) stebėtojas ir îndeplinește propriul (simplul 280; Cramer 2018: 62–79; Aliūkaitė, Mikulėnienė, Čepaitienė, kalbos bendruomenės narys) (taip pat žr. Iannàccaro, Dell’Aquila 2001: 265– Brazaitienė 2020: 27–29, 49–58). Așadar, fundamentul empiric al discursului privind valoarea estetică a dialectalității dezvoltat în articol este narațiunea emică, reconstruită prin sistematizarea sarcinii de percepție și evaluare a 8 texte-stimul din cercetarea PD, în principal 1 PAV. Proiectului „Variantele regionale și limba presupusă comună tekstų-stimulų patrauklumo, duomenis. (cvazistandardul) sklaida XXI amžiaus pradžioje: percepcinis tyrimas“ tiriamojo instrumento dalykinė sandara 2 De exemplu, pe baza materialului proiectului a fost analizată dialectalitatea obiectivă (Aliūkaitė 2019: 63–91); durabilitatea dialectalității în marile orașe și în regiuni (Aliūkaitė 2020: 85–100; 2020a: [1–20]); a fost abordată problema dialectalității și nondialectalității locurilor (Aliūkaitė, Mikulėnienė 2019: [1–22]); au fost evaluate imaginile patriei lingvistice (Geržotaitė 2019: [1–25]); în plus, materialul proiectului a stimulat și discutarea unor chestiuni teoretice ale dialectologiei, de exemplu, a fost conceptualizată distincția dintre trăsăturile dialectale și indicatorii dialectalității (Mikulėnienė 2019: 52–62). Probabil cel mai amplu discurs PD, dezvoltat pe baza materialului proiectului, a fost elaborat în monografia colectivă (Aliūkaitė, Mikulėnienė, Čepaitienė, Brazaitienė 2020), totuși și acesta prezintă doar o parte dintre rezultatele cercetării PD. Articole / Articles 265 Tarmiškumo estetinė vertė: paprastųjų kalbos bendruomenės narių vaizdiniai Corpusul de 8 texte-stimul a cuprins fragmente de vorbire spontană cu durata de 14–19 secunde, reprezentând variantele zonelor regiolectale: textul-stimul D6 – regiolectul aukštaițian sudic; textul-stimul E7 – cel al žemaițienilor; textul-stimul I9 – A tekstas-stimulas3 – pietų aukštaičių regiolektui; B tekstas-stimulas4 – žemaičių regiolektui; C tekstas-stimulas5 – šiaurinių vakarų aukštaičių regiolektui; regiolectul aukštaițian sud-vestic; textul-stimul H10 – în cazul varietăților de vorbire răspândite pe un teritoriu care regiolektui; F tekstas-stimulas8 – vakarinių rytų aukštaičių regiolektui; G tekscuprinde aria mai multor geolecte, diferențele dialectale se evidențiază cel mai adesea doar prin trăsături terțiare tinių rytų aukštaičių regiolektui. Būtina pridurti, kad regiolektų – regioninių estompate, care, atât în narațiunile etice (adică ale lingviștilor), cât și din perspectiva dialectalității membrilor obișnuiți ai comunității lingvistice, sunt de regulă caracterizate drept foarte puțin pronunțate (cf. Taeldeman 2005: 233–248; Aliūkaitė 2009: 160–187; Aliūkaitė, Mikulėnienė 3 Fragmentul textului-stimul A: ˈmɑˑʒɑs | kɔmˈpɑˑkjtjɪʃkɑs |grɑˈʒʊs | ˈmjɪɛstɑs || lɑˈbɐˑ smɑˈgʊ | nʲɛs‿ˈkʊřˑ‿tjɪk nʊɛɪˈnjɪ | ʋʲɪˈsʲɪ pɑˈʒʲîːstɑmʲɪ | tʊˈrʲɪ sʊ‿ˈkʊɔ pɑʃjnjɛˈkjêːt || dʲʋʲɪ | ˈtʲrʲːs mjɪˈnʊtjeˑs | ɪr‿ˈtʊ | jɛʊ‿ˈtʲæˑ | kʊr‿tɑʊ‿ˈrʲɛˑkʲæ || (pentru mai multe informații, vezi. Aliūkaitė, Mikulėnienė, Čepaitienė, Brazaitienė 2020: 132). 4 Fragment de text-stimul B: lɑbɐɪ‿ˈgʲrʲɛˑt | sʊ‿ˈtː | sʊ ˈgrʊpʲɛ | sʊsʲɪdrɒʊˈgɑˑʊom‿ɪr | ɪr‿ˈʋʲɪsɑ ˈkʲɪtɑ || ˈtɑs ˌʊnʲɪʋʲɛrʲsʲɪˈtʲɛts | ˈprûɔtɑ ʲɛˈpʲrʲɪdʲɛd || ˈɑˑɪʃkʊ | ˈtʊ ɪʃʲsʲɪˈlɑˑʋʲɪnʲɪ | ˈtʲɛˑ | ˌʋʲɪsɑˈpʊsʲɪʃkɐɪ‿dɒʊ | bʲɛt‿ɪr‿tɐˑ | ˈjɛɪgʊ tʊ‿ˈtʲɛˑ | ˈprːtɑ ˈnʲɛtʊrʲɪ || (vezi mai multe în Aliūkaitė, Mikulėnienė, Čepaitienė, Brazaitienė 2020: 132). 5 Fragment de text-stimul C: kʲɛˈlʲoːnʲɛs | pɑˈmêːgɒʊ | ˈnʲɛs | ˈlɑbɐɪ‿dɒʊk kʲɛˈlʲæˑʋom || ˈɛsʊ | ˈɛsʊ | ɪr‿pɑˈtʲɪ | ɔrgɑnʲɪˈzɑˑʋʊs | ˈsɑʋo ˈgrʊpʲɛɪ | ɛ‿ˈɛsʊ pʲrʲɪsʲɪˈdêːjʊs‿ɪr | pʲrʲɪɛ‿kʲɪˈtˑ [ˈɛˑnɑnʲtʃʲʊ] || (vezi mai multe în Aliūkaitė, Mikulėnienė, Čepaitienė, Brazaitienė 2020: 132). 6 Fragment de text-stimul D: ˈpɑˑʋʲiˑʒʲdʒʲʊɪ | bɑnʲˈdʲɛˑlʲeˑ | sʊ‿ˈkɔkɔsʊ ˈɪřˑ | ˈɪřˑ ʃɔkɔlɑˈdʊ | tɐɪ‿ˈbûːtuˑ | ɑʃtʊɔnʲæzʲˈdʲɛˑʃʲɪm ˈtsɛˑtuˑ | bʲɛt‿ˈdɑˑr mɐɪˈʃʲæˑlʲɪs | tɐɪ‿pʲɛŋʲˈkʲɪ‿ˈtsʲɛˑtɐɪ || (vezi mai multe în Aliūkaitė, Mikulėnienė, Čepaitienė, Brazaitienė 2020: 133). 7 Text-stimul E: poˑ‿ˈkʲɛtʊrʲuˑ ˈpɑˑmokuˑ | ˈboˑʊo ˈmôːkʲɪtojɛms rʲɛŋʲgʲɪˈnʲˑs || ˈkʲɪtʲɪ ˈʋɐɪkɐɪ ˈtʲɛn | dɐɪˈnɑˑʊɑ | ˈgrôːjɛ || ˈbʲɛt ɪɛʊ‿ˈmʲɛˑs |ˈʋʲɪskɑ ˌrʲɛgʊˈlʲûɔɪɛm || (daugiau žr. Aliūkaitė, Mikulėnienė, Čepaitienė, Brazaitienė 2020: 133). 8 Text-stimul F: ˈʋʲɪsʊr ˈɛiˑnʲɪ | ɪr‿ˈʋʲɪsʊr ˈpʲîˑlnɑ | ˈʋʲɪsʊ | ʋʲɪˈsˑ ʒmoˈnʲˑ | ʋʲɪsoˈkʲuˑ | ɪʃ‿ʋʲɪˈsˑ ʃɑˈlˑ || o‿ˈtʃʲæ lʲɛtʊˈʋːɪ | tʲɪɛ‿ˈpɑˑtʲɪs lʲɛˈtuˑʋʲɛɪ | ɪr‿ˈlɑbɐɪ ˈtʊkʲæ | ˈuˑʒdɑrɑ ˈmɑːsʲtʲɪmɑ | ˈpɑˑtʲɪs lʲɛˈtuˑʋʲɛɪ ˈtuˑrʲɪ || (vezi mai multe în Aliūkaitė, Mikulėnienė, Čepaitienė, Brazaitienė 2020: 133). 9 Text-stimul G: ˈmjêːkstɑ ˈʒʋɑˑkjæ | pɑsjɪˈdjɛkt | rɔˈmɑˑnjtjɪʃkɐɪ | ɪr‿ˈmjɛˑs | tjɛn‿ˈtʊrjɪm | ʋjɪs‿pɑsjɪˈpʊɔʃʊsjoˑs | ɛgˈlʊtjæ | kɑˈlʲːdoˑm | tɑː ˈtôːkjæ | ˈmɑˑʒɑ | djɪrjpjˈtjɪnjæ || tɐɪ‿ˈʋɑ || tɐɪ‿tɐɪp‿ˈgɑˑʋoˑsjɪ | kɑ‿tɑ‿ˈʒʋɑˑkjɪ | ˈbʊʋo | ʃɑˈljæ toˑs‿ɛgˈlʊtjeˑs || (vezi mai multe în Aliūkaitė, Mikulėnienė, Čepaitienė, Brazaitienė 2020: 134). 10 Text-stimul H: ˈmôːkomjes | rjɪˈkjʊɔtjɛs | ˈmôːkomjes | sɒʊˈgɒʊˑs ˈɛljgjɛsjo | ˈʃjʋjɛjˑtʃjæm ʋjɪˈsɑs | ʋɑljˈsjtjîːbjɪnjɛsj ʃjʋjɛnjˈtjɛs || ˈsɑˑʋo ʃjʋjɛnjˈtjɛs | ˈtɐˑ | ɪkʊˈrjiˑmɑs ˈmûːsʊ | ɑt‿ˈɑtsʲɪkʊrjiˑmɑs || pjrjɪɛʃ‿ˈkɑˑrɑ‿jɛʊ | ˈbuˑʋo pjɪrjˈmʲîɛjɪ ʃɒʊˈljɛˑ || (vezi mai multe în Aliūkaitė, Mikulėnienė, Čepaitienė, Brazaitienė 2020: 134). DAIVA ALIŪKAITĖ 266 Acta Linguistica Lithuanica LXXXV 2014: 257–262; Mikulėnienė 2019: 51–62). Așadar, astfel de texte-stimuli sunt deosebit de potrivite pentru cercetarea percepției. În cadrul cercetării au participat în total 1064 de subiecți din aceeași grupă de vârstă (adică elevi din clasele 1–4 de gimnaziu), provenind din puncte cu baze dialectale diferite (vezi fig. 2). FIG. 2 Punctele proiectului „Răspândirea variantelor regionale și a limbii comune presupuse (cvasi-standardului) la începutul secolului XXI: cercetare perceptivă” În concluzie, sintetizând concepțiile teoretice și metodologice ale cercetării prezentate în articol, trebuie menționat că, în etapa de colectare a materialului, la desfășurarea experimentului privind atitudinile lingvistice și percepția variantelor, s-au avut în vedere premisele teoretice și metodologice ale paradigmei PD, și anume: participanții la experimentul PD sunt membri obișnuiți ai comunității lingvistice; conținutul tematic al cercetării (vezi fig. 1) cuprinde elemente tipice ale cercetării PD (cf. sarcinile hărții mentale, percepția textelor-stimuli etc. – vezi fig. 1); experimentele PD au fost organizate în puncte cu baze dialectale diferite (vezi fig. 2); În chestionarul PD, întrebările și sarcinile de cercetare au fost concepute incluzând atât variante de răspuns, cât și scale ale diferențialului semantic, precum și hărți desenate. Includerea teorinė argumentacija, pavyzdžiui, tekstų-stimulų panašumo į bendrinę kalbą vertinimo užduotį pirmiausia grindžia Danielio Longo išplėtota kvazistandarto întrebărilor de specialitate se bazează pe o anumită concepție (Long 1996: 118–135). Cea mai importantă sarcină pentru examinarea chestiunii discutate în acest articol – evaluarea atractivității textelor-stimul – se bazează nu numai pe condiția realizării modelului tipic de cercetare PD, și anume faptul că evaluarea atractivității variantelor este una dintre cele cinci componente ale modelului de cercetare perceptivă al lui Dennis R. Preston (Preston 1999: XXVI–XXIX; Preston 2018: 177–203), ci și pe cel puțin câteva ipoteze care explică percepția și evaluarea variantelor și care, într-un anumit sens, chiar Straipsniai / Articles 267 Tarmiškumo estetinė vertė: paprastųjų kalbos bendruomenės narių vaizdiniai modele naive de conceptualizare a variantelor (din perspectiva emică), de exemplu, ipoteza răspândirii normelor (engl. the norm driven potezė (engl. social connotations hypothesis) (Bezooijen 2002), primestų normų hipotezė (angl. the imposed norm hypothesis) (Giles, Bourhis, Lewis, Trudgill 1974) ar socialinių konotacijų hihypothesis) (Trudgill, Giles 1978) etc., a căror expunere mai consecventă în partea teoretică, precum și prezentarea rezultatelor cercetării, devine abordarea critică a acestui articol, unind interpretarea evaluărilor estetice ale variantelor din perspectiva etică cu narațiunea emică. 1. MITUL ESTETICII LIMBILOR ȘI DECONSTRUCȚIA SA: RELAȚIA DINTRE NARAȚIUNILE EMICĂ ȘI ETICĂ Discursul despre valoarea estetică a dialectalității nu poate fi separat de discursul despre valoarea estetică a limbilor. Iar reflecția critică asupra celui din urmă este dezvoltată și în paradigma etică. „Italiana este frumoasă, germana – urâtă“11 – astfel, în paradigma etică, este verbalizat unul dintre așa-numitele mituri despre limbi (sau variante) și diferențele dintre acestea, mai exact – despre avantajele sau dezavantajele estetice ale limbilor, altfel spus – așa-numitul mit al ierarhizării limbilor în funcție de estetică12. Howard Giles și Nancy Niedzielski încearcă, în articolul intitulat de asemenea, să respingă acest mit prin argumente științifice, mai exact – să deconstruiască evaluarea limbii sau a variantelor sale din interior (perspectiva emică), varianto vertėmis, kurios ne tik paaiškina estetinę vertę, bet ir sukuria prielaidas arătând legăturile valorilor estetice ale limbii sau ale variantei sale cu alte [aspecte] pentru realizarea unei analize complexe a limbii sau a variantelor sale. Așadar, H. Giles și N. Niedzielski deconstruiesc mitul valorilor estetice ale limbilor prin discutarea ilustrativă a conceptelor ipotezei valorii inerente (engl. inherent value hypothesis)13 și ipotezei conotațiilor sociale (engl. social connotations hypothesis) (pentru mai multe detalii, vezi Giles, Niedzielski 1998: 85–93). Ipotezele menționate au fost formulate în anii șaptezeci ai secolului al XX-lea (vezi Giles, Bourhis, Lewis, Trudgill 1974; Giles, Bourhis, Davies 1979; Trudgill, Giles 1978), 11 Originali mito verbalizacija „Italian is Beautiful, German is Ugly“ (Giles, Niedzielski 1998: 85–93). 12 Trebuie adăugat că diferențele estetice dintre variante ca trăsătură discriminatorie sunt verbalizate de încă un mit despre limbi, care atrage mai întâi atenția asupra diferențelor calitative dintre variantele lingvistice – în Sud [în sudul SUA] și în orașul New York se vorbește o engleză foarte proastă (verbalizarea originală a mitului: „They Speak Really Bad English Down South and in New York City“. Tocmai acest mit este deconstruit de fondatorul paradigmei contemporane PD, D. R. Preston (1998: 139–149). 13 A se vedea, de asemenea, despre ipoteza valorii intrinseci. Giles, Bourhis, Davies 1979: 589–596. DAIVA ALIŪKAITĖ 268 Acta Linguistica Lithuanica LXXXV sau caracteristica estetică intrinsecă a unor siekiant pristatyti kritinį kalbos variantiškumo percepcijos ir vertinimo modelį. Prigimtinės vertės hipotezė konceptualizuoja ir pagrindžia kalbos (jos variantų sunete individuale). Cu alte cuvinte, ipoteza valorii intrinseci afirmă că evaluarea estetică a limbii X sau a variantei sale este determinată de caracteristicile inerente (în acest caz – estetice) ale limbii X sau ale variantei sale. Dacă caracteristicile estetice inerente ale limbii X (sau ale variantei sale) sunt pozitive, atunci și evaluarea estetică a limbii X (sau a variantei sale) va fi pozitivă (printre altele, varianta va ajunge pe cea mai înaltă poziție în ierarhia variantelor lingvistice – de exemplu, va deveni standard, publică și așa mai departe); dacă caracteristicile estetice inerente ale limbii X (sau ale variantei sale) sunt negative, atunci și evaluarea estetică a limbii X (sau a variantei sale) va fi negativă. Categoriile «pozitivă» sau «negativă» subsumează în acest caz întregul spectru al evaluărilor estetice posibile. Trebuie adăugat că printre primele cercetări în care au fost incluse reacțiile evaluative ale membrilor obișnuiți ai comunității lingvistice, care cuprind și esteticul, se numără cercetările turinį (t. y. kaip maloniai ar nemaloniai tam tikras akcentas skamba), plėtorealizate începând din 1970 de unul dintre „deconstructorii mitului” esteticii limbii, H. Giles. Au fost cercetate variante ale limbii engleze (de exemplu, engleza din Yorkshire, Birmingham, Scoția etc.), mai exact, diferitele lor valori din perspectiva membrilor obișnuiți ai comunității (a se vedea Giles 1970: 211–227). Altfel spus – prin colectarea datelor din perspectiva emică s-a format baza pentru narațiunea critică privind valoarea estetică a limbilor (variantelor acestora). Analiza critică realizată de H. Giles și colegii săi (Giles, Bourhis, Trudgill, Lewis 1974; Giles, Bourhis, Davies 1979; Trudgill, Giles 1978) asupra datelor privind percepția variantelor lingvistice și reacțiile evaluative (inclusiv cele referitoare la estetica variantelor), obținute folosind tehnici de evaluare a integruojant tiek vadinamąjį „kaukės“ (angl. matched-guise) metodą14, tiek skirvariantelor pe scale de clasificare, a relevat limitele ipotezei valorii intrinseci. Adică membrii obișnuiți ai comunității lingvistice, care nu cunoșteau limbile ale căror texte-stimuli erau incluse în sarcinile de percepție, nu subevaluau textele-stimuli ale diferitelor variante ale aceleiași limbi – de exemplu, în studiul din 1974, când 46 de studenți britanici au evaluat două dialecte ale limbii grecești (cel prestigios din Atena și cel din Creta), nu s-au evidențiat diferențe semnificative statistic între evaluările acestor dialecte după diverși parametri (inclusiv estetica) (Giles, Bourhis, 14 „Esența metodei «măștii» constă în faptul că textele-stimuli sunt realizate (citite sau înregistrate) de aceeași persoană (numi textele-stimuli devin baza pentru stabilirea unor evaluări diferite moji kaukė), apie kurį tiriamieji neinformuojami, taip skirtingomis atmainomis realizuoto kau- (diferențiate) ale textului-stimul respectiv sau respectiv că, potrivit metodei create în 1960 de mos atmainos vietą kokioje nors atmainų hierarchijoje, pavyzdžiui, estetinių verčių. Pridurtina, psihologul social canadian Wallace E. Lambert și echipa sa, subiecții, ascultând stimulii verbali, evaluează trăsăturile personale, sociale și alte caracteristici ale vorbitorilor, astfel încât narațiunea etică privind anumite evaluări ale varietății este, în esență, o reconstrucție; pe de altă parte, după cum observă H. Giles (1970: 213), astfel sunt identificate atitudinile necenzurate (angl. ‘uncensored’ attitudes). Articole / Articles 269 Tarmiškumo estetinė vertė: paprastųjų kalbos bendruomenės narių vaizdiniai Lewis, Trudgill 1974: 407–408). Asemenea tendințe i-au determinat pe cercetători să dezvolte și să consolideze așa-numita ipoteză a normelor impuse (engl. the imposed norm hypothesis), care conceptualizează și, într-un anumit sens, fundamentează caracteristica valorii estetice adăugate a limbii (a variantelor sau a unor sunete individuale), altfel spus – atractivitatea sau neatractivitatea limbii se „construiește”, se „instituie” în afara limbii (materiei). Ipoteza normelor impuse explică faptul că o variantă (de obicei standardul) dobândește supremația, ca fiind cea mai plăcută în raport cu celelalte variante, datorită normelor culturale (Giles, Bourhis, Lewis, Trudgill 1974: 406), altfel spus – statutul social influențează to viršenybė (taip pat ir estetinės vertės) prieš kitus variantus randasi ne dėl inherentinių charakteristikų, bet dėl įsisteigusio ir perduoto / perimto žinojiconsolidarea în comunitate a imaginii variantei plăcute. O concepție despre limbă (variantă), prin urmare ierarhizarea limbilor și a variantelor acestora poate fi (Massini-Cagliari 2004: 3–2315). Žinoma, daugiakalbiame pasaulyje primestų normų spaudimas patiriamas ne tik dėl vienos kalbos variantų, bet ir dėl skirrealizată de cunoscătorii limbilor sau, după cum ar spune Gladis Massini Cagliari – de mę skirtingus lingua franca vaizdinius. Kiek patikslintas ir išplėtotas primestų poligloții nativi ai limbilor; de exemplu, membrii obișnuiți ai comunității lingvistice știu, pusi kritine perspektyva kalbų estetikos mitui dekonstruoti. Peteris Trudgillis au preluat ipoteza normelor, iar varianta acesteia este deja menționata ipoteză a conotațiilor sociale, astfel H. Giles, precizând ipoteza normelor impuse, care a consolidat ideea că atractivitatea sau neatractivitatea limbii (sau a variantei) se „construiește” în afara limbii, a subliniat că judecățile privind estetica limbii sunt rezultatul unui complex de conotații sociale (engl. a complex of social connotations). Termenul „social” din teoria lor cuprinde nu doar statutul sau clasa socială. Este semnificativ faptul că cercetătorii subliniază că până și percepția membrilor aceleiași comunități poate diferi, deoarece pentru aceștia anumite variante pot avea conotații sociale diferite (a se vedea mai multe la Trudgill, Giles 1978: 180–190). În plus, ipoteza conotațiilor sociale explică percepția și evaluarea nedihotomică de către membrii obișnuiți ai comunității lingvistice a variantei standard a limbii și a variantelor nestandardizate ale limbii. De exemplu, accentele regionale (engl. regional accents) sunt evaluate mai pozitiv decât accentele urbane (engl. urban accents) (Bezooijen 2002: 14). Acest lucru se întâmplă deoarece realizatorii accentelor regionale sunt asociați cu un stil de viață și un mediu mai atractive, astfel încât asemenea informație socială (contextuală) (sau complex de conotații sociale) „creează” valoare și așa mai departe. 15 O perspectivă asupra poligloților limbii materne este formulată de Gladis Massini-Cagliari. Cercetătoarea, care a studiat situația lingvistică din Brazilia – analizând relațiile dintre limba portugheză și alte 200 de limbi încă existente (printre care 170 de limbi-dialecte indigene), afirmă că fiecare vorbitor nativ, după ce își învață limba, învață să distingă și variantele limbii sale, astfel încât fiecare vorbitor este în mod necesar „poliglot” al limbii materne. DAIVA ALIŪKAITĖ 270 Acta Linguistica Lithuanica LXXXV Revenind la mitul atractivității vs. urâțeniei limbilor „Italiana este frumoasă, germana – urâtă“, se poate afirma că, din perspectiva ipotezei valorii intrinseci, se poate generaliza că limbii italiene i se atribuie calificativul de limbă frumoasă, deoarece caracteristicile inerente ale acestei limbi sunt frumoase, atractive (de exemplu, sonoritatea, ritmicitatea, în cele din urmă – sunetele), iar limbii germane – dimpotrivă. Din perspectiva ipotezei conotațiilor sociale – valoarea de limbă frumoasă pentru italiana, iar valoarea de limbă urâtă pentru germana sunt create de un complex de conotații sociale. Nu vom aprofunda conotațiile concrete, cu atât mai mult cu cât însuși mitul frumuseții și urâțeniei limbilor poate fi verbalizat printre membrii diferitelor comunități lingvistice prin menționarea și a altor limbi, de exemplu, franceza este frumoasă, chineza – urâtă; și așa mai departe. După cum nėti, įvertinant tai, kokį poveikį svetimųjų kalbų mokymuisi turi kalbos garsisubliniază Susanne M. Reiterer, Vita Kogan, Annemarie Seither-Preisler și Gašperis Pesekas (2020: 168) într-una dintre cele mai recente lucrări consacrate structurii motivației pentru învățarea limbilor străine și stereotipurilor sociale, multe limbi „neplăcute“ (engl. unpleasant) sunt adesea percepute ca atare din cauza stigmatelor sociale și politice existente sau trecute. Așadar, diferența esențială dintre ipotezele menționate constă în faptul că valoarea estetică a limbii este creată de limbă sau că valoarea estetică a limbii este creată de ceea ce nu este limba însăși, ci ceea ce este despre și în jurul limbii. Desigur, cercetătorii atrag atenția că este dificil să se separe, de exemplu, efectul particularităților fonetice asupra percepției și asupra unor evaluări sau altora de aura socioculturală (engl. socio-cultural aura) a limbii (sau a variantei), adică de efectul istoriei vorbitorilor și a limbii asupra percepției limbii (sau a variantei). După cum raționează V. V. Kogan și S. M. Reiterer (2021: 2), de exemplu, franceza poate părea frumoasă datorită indicelui vocalic ridicat (engl. vocalic index), adică fiecare al doilea sunet din franceză este o vocală; pe de altă parte, evaluările estetice pot fi determinate de aura socioculturală a limbii franceze, care include atât Champs-Élysées, cât și vinul parfumat, și romanele lui A. Dumas. FIG. 3 Modelul ipotezelor lui Renée van Bezooijen (elaborat de autoare – D. A.) Articole / Articles 277 Tarmiškumo estetinė vertė: paprastųjų kalbos bendruomenės narių vaizdiniai conform evaluării subiecților, este de 4,26 puncte, iar atractivitatea – de 4,46 puncte. Astfel de medii ale evaluărilor sunt determinate de faptul că subiecții au evaluat mai frecvent frumusețea acestui text-stimul cu 7 sau 6 puncte: 12,36% dintre toți subiecții au evaluat textul drept un text într-o limbă foarte frumoasă și i-au acordat 7 puncte, iar 16,63% – 6 puncte. Similaritatea cu limba standard a fost evaluată mai critic – 5,52% dintre toți subiecții au acordat 7 puncte, iar 12,94% – 6 puncte. Aceleași sunt și cauzele diferențelor dintre evaluările textului-stimul F, care reprezintă regiolectul dialectului de aukštaičiai din estul regiunii vestice. Percepția textului-stimul C, care reprezintă indicatorii regiolectului dialectului de aukštaičiai din vestul regiunii nordice, este oarecum diferită. Asemănarea acestui text-stimul cu limba standard a fost evaluată cu 7 puncte de 6,46% dintre toți tinerii participanți, iar cu 6 puncte – de nu mai puțin de 21,18%. Rezultatele percepției estetice sunt mai stricte – ca text al unei limbi foarte frumoase, acordându-se 7 puncte, textul-stimul C a fost evaluat de 4,48% dintre tineri. În scala diferențialului semantic, 12,68% dintre subiecți și-au marcat evaluarea la 6 puncte; în plus, 16,59% dintre tineri au acordat scoruri minime de atractivitate, de 1 sau 2 puncte, exprimând atitudinea că limba textului-stimul este foarte urâtă pentru ei. Faptul că textul-stimul reprezentând marcatorii regiolectului aukštaițian nord-vestic nu seamănă deloc cu limba standard a fost dezvăluit în scala diferențialului semantic de 7,98% dintre subiecți, care au marcat 1 sau 2 puncte. Totuși, asemenea diferențe nu schimbă presupunerea primară privind dependența dintre acești doi parametri (asemănarea cu limba standard și atractivitatea). Altfel spus, asemănarea textului-stimul cu limba standard, mai exact cu imaginea limbii standard pe care o au tinerii, influențează sau chiar determină ierarhizarea textelor-stimul în funcție de atractivitate. Această perspectivă este susținută și mai mult de comentariile oferite de subiecți – tinerii își întemeiază adesea evaluarea într-un fel sau altul a textului-stimul pe argumente privind asemănarea sau lipsa de asemănare cu limba standard. Așadar, se poate examina modul în care atractivitatea acestor texte-stimul este conceptualizată prin relația cu limba standard. Se poate compara atractivitatea sau neatractivitatea stimulului textual H, reprezentativ pentru expresia graiurilor din estul zonei de graiuri înalte orientale (evaluat ca fiind cel mai asemănător cu limba standard), a stimulului textual D, reprezentativ pentru indicatorii regiolectului graiurilor înalte sudice (evaluat ca fiind cel mai atractiv) și a stimulului textual B, specific dialectului žemaițian (evaluat atât ca fiind cel mai puțin asemănător cu limba standard, cât și ca fiind cel mai puțin atractiv), precum și, spre comparație, asemănarea sau neasemănarea cu limba standard, care fundamentează fragmentele narațiunii emice reconstruite din comentariile deschise ale tinerilor (a se vedea Tabelul 2). DAIVA ALIŪKAITĖ 278 Acta Linguistica Lithuanica LXXXV 6 PAV. Tekstų-stimulų (ne)panašumo į bendrinę kalbą ir (ne)patrauklumo vertinimo interfață Articole / Articles 279 Tarmiškumo estetinė vertė: paprastųjų kalbos bendruomenės narių vaizdiniai TABELUL 2. Argumentele evaluărilor atractivității și asemănării cu limba standard (exemple) Stimulul textual-Exa-minatul Evaluarea asemănării cu limba standard Argumentul evaluării Evaluarea atractivității mentul Argumentul evaluării Stimulul textual B Al_V16 3 puncte se pronunță semnificativ diferit 3 puncte nu este prea frumoasă, deoarece nu seamănă cu limba standard Klp_M07 4 puncte „se înghit” 3 galūnės žodžių 5 balai kalba nėra panaši į bendrinę puncte Šl_M02 pronunță și accentuează foarte ciudat 3 puncte nu seamănă cu limba standard, ciudat Tl_M21 3 puncte scurtează frumoasă, doar limba corect cuvintele terminațiile, 3 puncte standard nu accentuează D text-stimul An_M09 4 balai nes taisyklingai taria 5 balai nes man gražu, bendrinė tokia Klp_V04 7 puncte pentru că este foarte corectă 7 puncte pentru că seamănă cu limba standard Kn_M11 5 puncte cuvinte identice 6 puncte seamănă cu limba standard Ps_M22 6 puncte 6 puncte nu lipsește mult, standard pronunțarea terminațiilor diferă puțin de limba identiškumo H text-stimul Klp_M06 6 balai kirčiuojama o 7 balai nes panaši į bendrinę Mžk_V14 7 puncte foarte frumos 7 puncte seamănă cu limba standard Vrn_V11 7 puncte după părerea mea, aici este limba standard 6 puncte pentru că este limba standard Tl_M25 5 puncte puncte pentru că este cu suna asemănător cu limba standard limba standard k. majoritatea cuvintelor 6 destul de asemănătoare Trebuie adăugat că asemenea evaluări ale dialectalității fundamentează nu numai ipotezele privind normele impuse (precum și răspândirea normelor) sau conotațiile sociale (precum și contextul). După cum s-a menționat, în paradigma PD, ipoteza asemănării a lui R. van Bezooijen explică evaluările mai favorabile ale limbii sau codului asemănător limbii standard (literare) (Bezooijen 2002: 15), astfel încât fragmentele narativului emic al subiecților, în care DAIVA ALIŪKAITĖ 280 Acta Linguistica Lithuanica LXXX se evidențiază conținutul atitudinii evaluative – frumos, deoarece seamănă cu limba standard, urât – deoarece nu seamănă cu limba standard (a se vedea tabelul 2) – demonstrează universalitatea ipotezei asemănării a cercetătoarei olandeze. În plus, trebuie remarcat faptul că evaluările estetice ale textelor-stimul sunt adesea argumentate din perspectiva corectitudinii și a incorectitudinii. Dimensiunea corectitudinii în narațiunile etic este asociată în primul rând cu limba standard. Narativul emic se caracterizează prin atitudini neautonome, dar holistice într-un anumit aspect, adică integrând mai lygų išpildymą, raiška. Viena iš svarbesnių sąlygų – taisyklingumas: gražu, nes multe necorect (a se vedea tabelul 3). Această legătură (dintre frumusețe și corectitudine) în narațiunile etice, în care într-un fel sau altul era operată informația despre membrii obișnuiți ai comunității lingvistice, a fost menționată chiar înainte de începerea dezvoltării cercetărilor asupra atitudinilor. Potrivit lui Samu Imre (1963) – reprezentant al dialectologiei tradiționale, autor al atlasului limbii maghiare –, conceptele „limbă corectă” și „limbă frumoasă” sunt, la nivelul comentariilor metalingvistice ale subiecților cercetați, aproape indistincte (citat după Kontra 2002: 206). TABELUL 3. Exemple de argumente ale evaluărilor tas-stimuatractivității Textul Tiriamasis Patrauklumo įvertis Įverčio argumentas Textul A-Al_V07 6 corect stimul puncte vorbește Jnš_V29 6 puncte vorbește corect Jrb_V05 6 puncte deoarece vorbește aproape corect Tl_M21 5 balai nes kalba taisyklingai pakankamai Textul B-An_V04 2 puncte accentuează stimulas incorect Krtn_M06 1 balas netaisyklinga kalbėsena Mrj_M16 3 puncte limbă incorectă Pn_M06 2 puncte se vorbește foarte incorect Textul CŠk_M08 6 puncte frumos, corect, stimulul cuvântul „esu“ doar că nu mi-a plăcut cum a accentuat Ukm_M22 2 puncte incorect Ut_V07 7 puncte limbă corectă Vrn_M24 5 puncte sună frumos, suficient de corect textul D-Pn_V20 7 puncte deoarece pronunță corect cuvintele stimulul Jnšk_M15 7 balai taisyklingai tariami žodžiai Klp_M14 6 balai taisyklingai kalba Skd_M17 3 puncte unele cuvinte sunt pronunțate incorect Articole / Articles 281 Tarmiškumo estetinė vertė: paprastųjų kalbos bendruomenės narių vaizdiniai Tekslas tas-stimuTiriamasis Patrauklumo įvertis Įverčio argumentas E tekstas-Al_V04 4 puncte cu cât atât devine stimulul tot mai limba este mai incorectă – cu neplăcut Jrb_M14 3 puncte sună ca și cum accentul ar fi pus incorect, terminația este omisă Ps_M25 2 puncte incorectă, terminațiile sunt tăiate, iar pentru unele cuvinte nu Vrn_M35 2 puncte pronunțare incorectă F text-Jnš_V18 4 puncte vorbește incorect stimul Ps_V14 5 puncte incorect Pn_M18 3 puncte deoarece accentuează incorect Šl_M12 6 puncte nu este foarte incorect G text-Mžk_M03 5 puncte accentuează mai corect stimul Ps_M31 2 puncte accentuează incorect Ut_V04 5 puncte încearcă să vorbească corect, dar nu reușește Vrn_M17 5 puncte vorbește complet corect H text-Al_M11 7 puncte vorbește corect stimul An_M05 7 puncte vorbire corectă Šk_M07 6 balai per taisyklingai Ut_M06 6 puncte corectă, clară După cum se poate vedea din fragmentele narativului emic, membrii obișnuiți ai comunității lingvistice sunt inegal de stricți în formularea cerințelor de corectitudine, însă pentru întrebarea cercetată – valoarea estetică a dialectalității și legăturile acesteia cu alte valori – distincția dintre strictețe și lipsa stricteții nu este foarte importantă; în acest caz importantă este apartenența principială, altfel spus, corespondența dintre conceptele „limbă corectă” și „limbă frumoasă“. 2.2. Rezultatele percepției textelor-stimul: factorul patriei lingvistice Se poate afirma că factorul patriei lingvistice influențează percepția subiecților într-o măsură ceva mai mică decât factorul limbii literare. Sau, pe baza concepției așa-numitei ipoteze a recunoașterii a lui R. van Bezooijen, se poate explica, de exemplu, DAIVA ALIŪKAITĖ 282 Acta Linguistica Lithuanica LXXXV succesiunea celor mai atrăgătoare și mai puțin atrăgătoare texte-stimul pentru tinerii șiaulieni: D→A→H→C→G→F→E→B. Subiecții din punctul Șiauliai acordă textului-stimul C, care reprezintă markerii regiolectului nord-vestic aukštaitian, un loc în ierarhia atractivității expresiei imediat după textele-stimul D, A și H, cele mai asemănătoare cu limba standard și cele mai frumoase. Nu ar trebui absolutizat factorul patriei lingvistice în percepția tinerilor șiaulieni; totuși, trebuie remarcat faptul că, evaluând asemănarea expresiei textului-stimul C cu codul patriei lingvistice, 7,89% dintre subiecți au echivalat aproape expresia acestui text-stimul cu codul patriei lingvistice, evaluând asemănarea cu 7 din 7 puncte; 21,05% dintre subiecții punctului au evaluat asemănarea cu 6 din 7 puncte. Argumentând evaluările asemănării textului-stimul cu codul patriei lingvistice, tinerii au exprimat deschis identitatea codului patriei lingvistice cu textul-stimul C, care reprezintă markerii regiolectului nord-vestic aukštaitian, de exemplu: subiecta Șl_M05 și-a comentat evaluarea astfel – în orașul nostru chiar se vorbește așa (7 puncte); Șl_M11 – în orașul meu se vorbește asemănător (5 puncte); Șl_V01 – asemănătoare, pentru că noi vorbim asemănător (6 puncte); Šl_M06 – vorbesc adesea exact așa (7 puncte); Kad kodo pažinimas, o dar labiau – jo pripažinimas savu kodu turi poveikį tarmiškumo estetiniams įverčiams patvirtina jaunųjų marijampoliečių patrauŠl_V04 – vorbesc în mod similar, doar că folosesc mai mult jargon (6 puncte). succesiunea textelor-stimul celor mai plăcute și celor mai neatrăgătoare: D→G→H→A→F→E→C→B. Textul-stimul G, care reprezintă mărcile regiolectului kurzilor din sud-vest, este deplasat pe a doua poziție în ierarhia frumuseții (5,54 puncte), în timp ce textul-stimul D, care reprezintă doar mărcile regiolectului kurzilor din sud, este evaluat mai favorabil (5,82 puncte). Tinerii din Marijampolė au evaluat asemănarea textului-stimul G cu codul patriei lingvistice la 6,34 puncte. În plus, nu mai puțin de 81% dintre tinerii din Marijampolė localizează textul-stimul G în Marijampolė. Așadar, și datele sarcinii hărții desenate dezvăluie recunoașterea codului drept cod al patriei lingvistice. Prin urmare, este întemeiată corelarea evaluărilor atractivității cu factorul patriei lingvistice. O asemenea perspectivă este susținută de fragmentele narațiunii emice ale persoanelor investigate, de exemplu: subiectul G Mrj_M04 evaluează frumusețea textului-stimul cu 6 puncte, deoarece îmi place dialectul meu; Mrj_M09 – îl evaluează cu 7 puncte, deoarece dialectul meu – cel suvalkietic – este cel mai frumos; Mrj_M16 – îl evaluează cu 6 puncte, deoarece îmi place accentul nostru suvalkietic. Tânărul marijampolietean Mrj_V11 își argumentează evaluarea atractivității cu 7 puncte – sună cel mai bine dintre toate, iar evaluarea cu 7 puncte a asemănării cu patria lingvistică o explică astfel – deoarece este limba mea. Tocmai un asemenea fragment al narațiunii emice fundamentează cel mai clar legătura dintre valoarea estetică a dialectalității și identitatea lingvistică a persoanelor investigate. Faptul că dialectul matern este evaluat de membrii obișnuiți ai comunității lingvistice ca fiind suficient de frumos a fost remarcat și de reprezentantul menționat deja al dialectologiei tradiționale, S. Imru (cit. din Kontra 2002: 206). Totuși, trebuie remarcat că, spre deosebire de asemănarea recunoscută (fie ea și doar presupusă!) cu limba standard, asemănarea recunoscută a textului-stimul cu codul patriei lingvistice nu funcționează neapărat ca Straipsniai / Articles 283 Tarmiškumo estetinė vertė: paprastųjų kalbos bendruomenės narių vaizdiniai o condiție a atractivității. Din rezultatele cercetării percepției punctelor individuale se conturează tendința ca cele recunoscute drept cele mai dialectale, adică cele mai tekstai-stimulai nėra įvertinami kaip patrauklesni. Tas pasakytina, pavyzdžiui, apie žemaičių regiolekto žymenis reprezentuojančių B ir E tekstų-stimulų įverdiferite de limba standard, să fie tocmai în acele puncte care, în mod obiectiv, intră în arealul regiolectului žemaițian. Dacă am evalua factorul locului de origine lingvistic ca determinant necondiționat al „gustului lingvistic”, premisa inițială ar fi următoarea – textele-stimul care reprezintă regiolectul žemaițian vor fi evaluate ca mai atractive decât neatractive. Totuși, acest lucru nu se întâmplă. De exemplu, doar 6,82 proc. dintre subiecții din punctele žemaițiene au acordat 7 puncte atunci când au evaluat atractivitatea textului-stimul B, iar alți 7,27 proc. au evaluat atractivitatea textului-stimul cu 6 puncte. Aproape 30 proc. dintre subiecți au evaluat textul-stimul B drept foarte neatractiv, acordându-i 1 sau 2 puncte. O percepție ceva mai moderată, dar totuși similară, se observă și în cazul textului-stimul E (a se vedea fig. 7). FIG. 7. Atractivitatea textelor-stimul B și E în evaluarea subiecților din punctele žemaițiene Deși secvențele atractivității punctelor žemaițiene individuale sunt ușor variabile, unul dintre textele-stimul, B, care reprezintă unul dintre markerii regiolectului žemaițian, este evaluat întotdeauna drept cel mai neatractiv, iar cel de-al doilea – textul-stimul E – este evaluat în unele puncte ca fiind mai atractiv decât textul-stimul F, care reprezintă markerii regiolectului aukštaițian de est din zona vestică, sau decât textul-stimul G, care reprezintă markerii regiolectului aukštaițian de vest din zona sudică (a se vedea fig. 8). DAIVA ALIŪKAITĖ 284 Acta Linguistica Lithuanica LXXXV 8 PAV. Atractivitatea textelor-stimul în evaluarea subiecților din punctele dialectale samogitiene Trebuie adăugat că subiecții din cele trei puncte dialectale samogitiene – Telšiai, Plungė și Skuodas – au evaluat, în cadrul cercetării PD, ambele texte-stimul care reprezintă cei doi markeri ai regiolectului samogitian, apreciind asemănarea textelor ascultate cu codul patriei lingvistice ca fiind cea mai mare 9 PAV. Tekstų-stimulų siejimas su kalbine gimtine Nors panašumo į kalbinę gimtinę įverčiai nėra aukšti, vis dėlto tarp visų redintre toate (a se vedea fig. 9). asemănarea textelor-stimul regiolectale cu codul patriei lingvistice a fost recunoscută cel mai frecvent. De adăugat că textul-stimul E a fost evaluat ca fiind cel mai asemănător cu codul patriei lingvistice și de tinerii din Kretinga (4,28 puncte) și de cei din Mažeikiai (4,58 puncte). Comentariile la evaluările subiecților confirmă faptul că textele-stimul au fost recunoscute drept coduri ale patriei lingvistice, de exemplu: subiecta Skd_M20, care a evaluat cu 7 puncte asemănarea textului-stimul B cu codul patriei lingvistice, kalbinę gimtinę skyrusi 7 balus, argumentuoja – nes ir mes trumpiname galūnes, Articole / Articles 285 Tarmiškumo estetinė vertė: paprastųjų kalbos bendruomenės narių vaizdiniai comentează – foarte [asemănătoare], deoarece este limba regiunii mele; subiecta Tel_M21, de asemenea, asemănării cu cuvintele accentuate greșit; subiectul Skd_V09 își justifică cele 6 puncte – foarte asemănătoare. Jaunasis plungiškis Pln_V09 panašumą į kalbinę gimtinę net ir bando užrašyti mėgėjišku tarminiu grafolektu – žemaitėje vara. Taigi apibendrinant kalbinės gimtinės veiksnį patrauklumo vaizdiniui pasakytina, kad, gretinant su bendrinės kalbos veiksniu, kalbinės gimtinės veiksnys yra sąlygiškesnis. CONCLUZII În urma cercetării valorii estetice a dialectalității, pot fi formulate următoarele observații generalizatoare și premise pentru continuarea discursului privind estetica codurilor, pe baza Acces PD: 1) Percepția atractivității textelor-stimul care reprezintă indiciile unor regiolecte diferite fundamentează observația generalizatoare că valoarea estetică a dialectalității este determinată doar parțial de caracteristicile kos tyrimų tradicijos požiūriu, ši įžvalga nėra originali ir nauja, bet ją pareinerente ale variantei. Pe baza datelor privind percepția esteticii codurilor și a dialectalității limbii lituaniene, se poate participa la discursul etic general al esteticii limbilor (codurilor), adică la discursul critic al cercetătorului. Așadar, evaluând în perspectiva emică, adică din perspectiva membrului obișnuit al comunității, tendințele generale ale percepției atractivității textelor-stimul care ies în evidență, trebuie să constatăm că ipotezele care explică percepția și evaluarea limbilor (codurilor) permit evaluarea sistematică a datelor narațiunii emice despre estetica dialectalității limbii lituaniene și elaborarea unui discurs sklaidos, taip pat socialinių konotacijų hipotezės, konceptualizuojančios ir coerent asupra dialectologiei. Percepția membrului obișnuit al comunității lingvistice este explicată cel mai bine de caracteristica valorii estetice adăugate a codurilor impuse sau a normelor care fundamentează normele. 2) Datele cercetării percepției textelor-stimul, realizate în douăzeci și unu de puncte regionale și în trei mari orașe (Vilnius, Kaunas și Klaipėda), permit afirmarea existenței, printre membrii obișnuiți ai comunității lingvistice, a unor reprezentări universale ale dialectalității celei mai atractive și celei mai puțin atractive. Se poate afirma că, la nivelul percepției, sunt evaluate drept cele mai potezės sampratai, aktualinančiai bendrinės kalbos veiksnį. Būtina pažymėfrumoase sau mai frumoase acele regiolecte care sunt mai asemănătoare cu bendruomenės nario turimas bendrinės kalbos vaizdinys, kuris, nepaisant limba standard. O asemenea perspectivă generalizatoare concordă cu ipoteza asemănării dezvoltată în discursul teoretic, potrivit căreia limba standard trebuie înțeleasă în acest caz ca baza evaluării preciziei sau impreciziei limbajului simplu (adică trebuie evaluată consolidarea cvasi-standardului) și DAIVA ALIŪKAITĖ 286 Acta Linguistica Lithuanica LXXXV este semnificativă. În cazul cercetat – vieno iš jų reikalavimų negalima perkelti kitam, nes taip iš esmės būtų sunaikinama viena iš prasmių, kuri dėl to, kad yra kitokia, netampa mažiau imaginea dialectalității creată de un simplu membru al comunității lingvistice este un obiect important al dialectologiei, a cărui deconstrucție extinde (poate extinde) narațiunea etică a dialectologiei. Așadar, observația generalizatoare privind ierarhia esteticii codurilor trebuie precizată astfel – la nivelul percepției, drept cele mai frumoase sau mai frumoase coduri sunt evaluate acele regiolecte care sunt recunoscute și acceptate ca fiind mai asemănătoare cu limba standard. După cum a reieșit din generalizarea datelor cercetării percepției PD, drept cea mai frumoasă, deoarece este cea mai asemănătoare cu limba standard (adică cu imaginea deținută), a fost evaluată reprezentuojančių D, H ir A tekstų-stimulų raiška; kaip negražiausia, nes labiausiai besiskirianti nuo bendrinės kalbos (t. y. turimo vaizdinio) – įverexpresia stimulilor textuali B și E, care reprezintă marcatorii regiolectului aukštaitian sudic și ai regiolectului aukštaitian estic de est, și nu marcatorii kalbos vaizdinio, reikšmę tarmiškumo estetikai, grindžia įžvalgą, kad paprastajam kalbos bendruomenės nariui tarmiškumo estetinę vertę „sukuria“ regiolectului žemaitian. Astfel de rezultate, care consolidează limba standard, mai exact – limba standard, ceea ce se află dincolo de limbă. 3) PD tyrimo rezultatai leidžia įvertinti, kaip kalbinės gimtinės veiksnys ledevine fundamentul măsurării și evaluării atractivității. Nu trebuie uitat că įžvalgos, kad klausomo varianto pripažinimas savu kodu gali lemti palanmodalitățile emice, adică ale membrului obișnuit al comunității lingvistice, și etice, adică în primul rând ale cercetătorului, de a vedea lumea și de a construi sensul nu trebuie identificate, ceea ce afectează evaluările esteticii dialectalității. În articol pot fi formulate doar constatări preliminare privind evaluarea esteticii dialectalității; totuși, spre deosebire de asemănarea recunoscută (chiar dacă presupusă!) cu limba standard, asemănarea recunoscută a textului-stimul cu codul patriei lingvistice nu funcționează neapărat ca o condiție a atractivității. Comparativ cu factorul limbii standard, factorul patriei lingvistice este mai condiționat în formarea reprezentării atractivității dialectalității și „funcționează” dacă este îndeplinită prima condiție – dialectalitatea reprezentată de textul-stimul, desigur, la nivelul atitudinilor și percepției membrului obișnuit al comunității lingvistice, este deplasată pe continuum-ul condiționat dialect → limbă standard către limba standard. Rezumând aspectele analizate, trebuie subliniat că, în acest articol, observațiile privind valoarea estetică a dialectalității se bazează doar pe datele subiecților dintr-o singură grupă de vârstă, care au participat la cercetarea PD; în al doilea rând, în cadrul cercetării menționate au fost acumulate pentru dezvoltarea narațiunii estetice doar date de percepție, adică, la evaluarea atractivității sau neatractivității dialectalității, nu se recurge la materialul unor atitudini apriorice (verbalizate sau vizualizate). Așadar, trebuie recunoscut că observațiile dezvoltate în acest articol trebuie evaluate ca un fragment al discursului esteticii dialectalității din paradigma PD, care trebuie în mod necesar precizat și dezvoltat în diverse direcții, de exemplu, percepția stimulilor textuali care reprezintă dialectalitatea