Conceptual Equivalence in Multilingual EU Terminology – Challenges and Possible Solutions

doi.org/10.35321/term31-05 Echivalența conceptuală în terminologia multilingvă a UE – provocări și posibile soluții Echivalența conceptuală în terminologia multilingvă a UE: provocări și posibile soluții ORSOLYA HEDVIG KARDOS Council of the European Union1 ID ORCID: https://orcid.org/0009-0003-8038-6715 R E Z U M A T Acest articol examinează implicațiile orientării conceptuale pentru activitatea terminologică multilingvă orientată spre traducere în contextul Uniunii Europene. Termenii și conceptele din textele UE pot fi împărțite în trei grupuri, în funcție de caracterul lor universal sau de specificitatea lor pentru un anumit sistem conceptual: universale, specifice UE și specifice unei anumite țări. Acești termeni apar adesea împreună în textele UE, iar traducătorii trebuie să le cunoască natura pentru a găsi cel mai bun echivalent în limba țintă. Lucrarea prezintă strategii pentru traducătorii care se confruntă cu diferite tipuri de termeni. De asemenea, discută provocările traducerii termenilor universali cu dimensiuni specifice unei anumite țări. Se evidențiază modul în care lipsa informațiilor privind echivalența și confuzia dintre termenii universali și cei specifici unei anumite țări pot compromite fișele terminologice. Din cauza diversității sistemelor juridice din cele 27 de state membre, lipsa unui termen echivalent în limba țintă îi obligă pe traducători să aleagă între echivalente inexacte sau parțiale. Prin urmare, este esențial să se indice într-o bază de date terminologică absența unor termeni conceptual echivalenți în limba țintă. Pentru a-i sprijini pe traducători, IATE, baza de date terminologică a UE orientată spre concepte, oferă informații despre originea termenilor și gradul de echivalență dintre conceptele exprimate prin termeni specifici în diferite limbi. Totuși, aceste informații nu sunt întotdeauna sistematice. Adesea, ele pot fi obținute numai după examinarea atentă a mai multor câmpuri de date. Se susține că indicarea sistematică a originii specifice UE sau specifice unei anumite țări a conceptului reprezentat de înregistrarea din baza de date, împreună cu introducerea unui nou câmp opțional COMENTARIU PRIVIND TRANSFERUL pentru clarificarea gradului de echivalență dintre termeni, așa cum se întâlnește în alte baze de date terminologice multilingve, 1 Declarație de declinare a responsabilității: Opiniile exprimate îi aparțin exclusiv autorului și nu pot fi considerate ca exprimând o poziție oficială a Consiliului UE. Terminologija | 2024 | 31 97 ar fi de mare folos traducătorilor, oferindu-le o înțelegere mai clară a relațiilor de echivalență și ajutându-i să facă alegeri bine fundamentate atunci când selectează termeni în limba-țintă. CUVINTE-CHEIE: terminologia UE, terminologie orientată spre traducere, terminologie multilingvă, orientare spre concepte, echivalență conceptuală, grad de echivalență, câmpul echivalenței. ANOTAȚIE Articolul analizează importanța orientării spre concepte pentru activitatea terminologică multilingvă orientată spre traducere în contextul Uniunii Europene. Termenii și conceptele din textele UE pot fi împărțite în trei grupuri, în funcție de universalitatea lor sau de specificitatea lor pentru un anumit sistem de concepte: 1) universale, 2) specifice UE și 3) specifice unei anumite țări. Acești termeni apar adesea împreună în textele UE, iar traducătorii trebuie să le înțeleagă natura pentru a găsi cel mai bun echivalent în limba-țintă. Articolul prezintă strategii pentru traducătorii care lucrează cu diferite tipuri de termeni. De asemenea, sunt discutate provocările pe care le presupune traducerea termenilor universali cu dimensiuni specifice unei anumite țări și se arată cum lipsa informațiilor privind echivalența și confuzia dintre termenii universali și cei specifici unei anumite țări pot compromite înregistrările terminologice. Sunt analizate provocările traducerii termenilor specifici UE în limbajul juridic național din cele 27 de state membre, ale căror sisteme juridice diferă. Din cauza diversității sistemelor juridice ale statelor membre, în absența unui termen echivalent în limba-țintă, traducătorii trebuie să aleagă între echivalenți inexacti sau parțiali. Prin urmare, este esențial să se indice într-o bază de date terminologică absența unor termeni echivalenți din punct de vedere conceptual în limba-țintă. Pentru a-i ajuta pe traducători, IATE, baza de date terminologică a UE orientată spre concepte, oferă informații despre originea termenilor și gradul de echivalență dintre conceptele exprimate prin termeni specifici din diferite limbi. Totuși, aceste informații nu sunt întotdeauna sistematice. Adesea, ele pot fi obținute doar după examinarea aprofundată a mai multor câmpuri de date. Articolul susține că indicarea sistematică a originii conceptului reprezentat de înregistrarea din baza de date ca fiind specific UE sau unei anumite țări, împreună cu introducerea unui nou câmp opțional de comentarii privind transferul, menit să clarifice gradul de echivalență dintre termeni, așa cum se procedează în alte baze terminologice multilingve, ar fi de mare folos traducătorilor, oferindu-le o înțelegere mai clară a relațiilor de echivalență și ajutându-i să facă alegeri bine fundamentate atunci când selectează termeni în limba-țintă. CUVINTE-CHEIE: terminologia UE, terminologie orientată spre traducere, terminologie multilingvă, orientare spre concepte, echivalență conceptuală, grad de echivalență, câmpul echivalenței. 98 Orsolya Hedvig Kardos | Conceptual Equivalence in Multilingual EU Terminology – Challenges and Possible Solutions 1. PRINCIPIUL ORIENTĂRII SPRE CONCEPTE ȘI ECHIVALENȚA TERMINOLOGICĂ Analiza conceptelor este esențială în terminologia multilingvă, deoarece terminologia se concentrează asupra conceptelor (abordarea onomasiologică)2, nu asupra cuvintelor (abordarea semasiologică sau lexicografică). Într-adevăr, trebuie mai întâi efectuată o analiză conceptuală comparativă pentru a găsi un echivalent în limba-țintă (LT) ori de câte ori activitatea terminologică implică mai mult de o limbă, așa cum se întâmplă în contextul UE. Tocmai datorită naturii orientate spre concepte a terminologiei, termenii nu sunt, strict vorbind, traduși dintr-o limbă în alta. În schimb, termenul echivalent din LT este selectat sau creat pe baza analizei conceptuale. Întrucât fiecare cultură conceptualizează lumea din propria perspectivă, conceptele nu sunt adesea identice de la o limbă la alta. ISO 860:2007 (clauza 3.5) definește „echivalența” ca „relația dintre denumiri în limbi diferite care reprezintă același concept”. ISO 25964-2:2013 recunoaște că termenii nu sunt adesea pe deplin echivalenți și clasifică gradele de echivalență drept echivalență exactă, inexactă sau aproape echivalență, parțială și non-echivalență. De asemenea, se admite că situațiile de echivalență nu pot fi descrise, de regulă, prin categorii net delimitate, ci mai degrabă prin „puncte de-a lungul spectrului posibilităților dintre extremele echivalenței exacte și absenței echivalenței” (ISO 25964-2:2013, 51). Într-adevăr, cazurile aflate de-a lungul acestui continuum sunt cele mai dificile. În secțiunea 5, vom analiza diferite situații de echivalență în raport cu categoriile de echivalență menționate mai sus. 2. AUTONOMIA CONCEPTUALĂ A TERMINOLOGIEI UE Regulamentul nr. 1/1958 al Consiliului CEE3 stabilește limbile oficiale și de lucru ale Uniunii și impune elaborarea multilingvă a documentelor, rezultând „versiuni lingvistice” care sunt la fel de autentice. În consecință, activitatea terminologică multilingvă, bazată pe texte și colaborativă este parte integrantă a traducerii. Totuși, existența unui sistem conceptual autonom al UE face ca traducerea sau „redactarea multilingvă” a textelor UE să fie cu adevărat 2 Standardul ISO 1087:2019 definește „termenul” drept „o denumire care reprezintă un concept general prin mijloace lingvistice”. Un „concept general” este definit mai departe ca un „concept care corespunde unui număr potențial nelimitat de obiecte perceptibile sau imaginabile, care formează un grup datorită proprietăților comune”. 3 Versiunea consolidată a Regulamentului nr. 1/1958 al Consiliului CEE de stabilire a limbilor care urmează să fie utilizate de Comunitatea Economică Europeană. Disponibil la: http://data.europa.eu/eli/reg/1958/1(1)/2013-07-01. Terminologija | 2024 | 31 99 Figura 1. Coexistența mai multor sisteme conceptuale în limbile selectate, pe baza Fischer (2010a: 165) unic. Curtea de Justiție a recunoscut autonomia conceptelor UE în cauza 283/81, afirmând că „dreptul comunitar utilizează o terminologie care îi este proprie” și că „conceptele juridice nu au neapărat aceeași semnificație în dreptul comunitar și în dreptul diferitelor state membre”. Ghidul practic comun al Parlamentului European, al Consiliului și al Comisiei pentru persoanele implicate în redactarea legislației Uniunii Europene (JPG) subliniază această autonomie în redactarea legislației UE, recomandând ca „conceptele sau terminologia specifice unui anumit sistem juridic național să fie utilizate cu prudență” (secțiunea 5) și ca „termenii prea strâns legați de un anumit sistem juridic național să fie evitați” (secțiunea 5.3.2). Scopul este evitarea diferențelor conceptuale prin alegerea unor termeni transparenți, care nu sunt legați de un sistem juridic specific. Această neutralizare culturală (Biel, Doczekalska 2020: 187) poate fi dificilă, deoarece majoritatea termenilor își au originea în sistemele juridice ale statelor membre ale UE (Fischer 2010b: 26; Stefaniak 2013: 64). Pe de altă parte, conceptele noi ale UE pot influența limbajul juridic național, demonstrând interacțiunea dintre limbajele juridice ale UE și cele naționale. Mulți autori (Klaudy 2007: 260; Rádai-Kovács 2009: 88; Fischer 2010a: 160; Schäffner, Adab 2001; Somssich et alii 2010: 66; Bergomi 2023) subliniază natura hibridă a dreptului UE, care îmbină concepte și termeni universali, specifici UE și specifici anumitor țări. Pe baza Fischer (2010a: 165), figura 1 ilustrează modul în care limbile oficiale descriu sistemele conceptuale ale UE și ale statelor membre. Prin urmare, activitatea terminologică comparativă intralingvistică este esențială pentru a limita interferența dintre conceptele naționale și cele ale UE. Acest lucru este deosebit de important pentru limbile care sunt oficiale în mai multe state membre. 100 Orsolya Hedvig Kardos | Conceptual Equivalence in Multilingual EU Terminology – Challenges and Possible Solutions Având în vedere autonomia conceptelor UE, orice termen poate deveni specific UE atunci când este definit într-un act legislativ al UE. De exemplu, termenul „consum de energie primară” este definit în Directiva 2012/27/UE privind eficiența energetică drept „consumul brut de energie primară în scopul furnizării de energie secundară consumatorilor”, devenind astfel un concept specific UE, cu origine UE în IATE (înregistrarea 3549696). Între timp, un termen universal mai larg, care include energia utilizată în scopuri non-energetice, este „consum de energie primară” (IATE 48366). În mod similar, termenul „lucrător frontalier” are două înregistrări în IATE: termenul universal „lucrător frontalier” (IATE 3550291), și anume „o persoană care lucrează într-un stat, dar locuiește într-un stat învecinat, în care se întoarce în mod regulat”, și „lucrător frontalier” (IATE 865809), ca termen specific UE, definit în Regulamentul (CE) nr. 883/2004 drept „orice persoană care desfășoară o activitate salariată sau independentă într-un stat membru și care locuiește în alt stat membru, în care se întoarce, de regulă, zilnic sau cel puțin o dată pe săptămână”. În multe cazuri, există nu doar o diferență conceptuală, ci și una lingvistică între termenii corespunzători (a se vedea termenul spaniol „trabajador transfronterizo” din înregistrarea 3550291, în comparație cu „trabajador fronterizo” din înregistrarea 865809). Prin urmare, traducătorul trebuie să identifice corect înregistrarea terminologică relevantă, ceea ce presupune înțelegerea cadrului conceptual și a originii termenului. 2.1. Coapariția termenilor aparținând unor sisteme conceptuale diferite Rapoartele și recomandările specifice fiecărei țări sunt exemple tipice de texte hibride ale UE în care apar împreună termeni universali („rata ocupării forței de muncă”, „șomaj”, „piața muncii” etc.), termeni specifici UE („Tabloul de bord social”, „Pilonul european al drepturilor sociale”) și termeni specifici unei anumite țări („Programul de lucrări publice”): „Ungaria înregistrează rezultate relativ bune în ceea ce privește unii indicatori din Tabloul de bord social care sprijină Pilonul european al drepturilor sociale, dar persistă provocări importante. Rata ocupării forței de muncă este puțin peste media UE, iar șomajul este mult sub aceasta. Inegalitatea este mai redusă decât în multe alte state membre, deși este în creștere. Diferențele de ocupare a forței de muncă și de remunerare între femei și bărbați și între grupurile de calificare rămân mari în comparație cu restul UE. Rezultatele de pe piața muncii pentru femei și grupurile vulnerabile, inclusiv romi și persoane cu dizabilități, sunt slabe. Programul de lucrări publice s-a redus semnificativ, dar este încă supradimensionat și nu reușește să conducă participanții către locuri de muncă pe piața primară a muncii.” Source: COMMISSION STAFF WORKING DOCUMENT: Country Report Hungary 2020, SWD/2020/516 final. Terminologija | 2024 | 31 101 Clasificăm acești termeni în funcție de specificitatea sau universalitatea lor conceptuală, după cum urmează:4 a) Termenii universali sunt specifici unui domeniu, dar nu sunt legați de nicio comunitate sau organizație (Fischer 2010a: 67). Printre exemple se numără termenii care desemnează realități locale generale, precum „profesor”, „tribunal” sau „autoritate locală”. Unii derivă din dreptul internațional, precum „principiul universalității”, în timp ce alții, precum conceptul de „dezvoltare durabilă”, nu au definiții acceptate la nivel internațional (Somssich et alii 2010: 112). b) Concerning EU-specific concepts, there are two approaches (Rádai-Kovács 2009: 85–90; Fischer 2010a: 155–160; Fischer 2010b: 28). In the narrower sense, only terms that originate in the basic legal and institutional framework of the European Union can be considered EU terms. The broader approach includes all terms that appear in EU texts. A balanced approach (Biel, Doczekalska 2020: 185–189) considers ‘EU supranational terms’ a special category of legal terminology with characteristics such as autonomy, multilingualism and continuity. They include terms created by the EU, such as the ‘pandemic emergency purchase programme’ (IATE 3589188) and existing universal terms redefined by the EU for its purposes, such as ‘removal’ (IATE 778629) as defined in Directive No 2008/115/EC vs. ‘removal’ as a universal term (IATE 3584070). EU-specific terms in IATE are identified by the ‘European Union’ domain and/or origin and include legal and administrative terms, and terms belonging to different policy areas under EU competence. c) Termenii specifici unei anumite țări își au originea în țări specifice și sunt legați de structurile sociale, cultura sau tradițiile acestora. Acești termeni nu au un echivalent în limba țintă (LT) și prezintă cele mai mari dificultăți pentru traducători, după cum au arătat, de exemplu, Prieto Ramos și Cerrutti (2021: 166). În secțiunile următoare, vom vedea de ce înțelegerea naturii termenului (universal, specific UE sau specific unei anumite țări) este esențială pentru ca traducătorul să găsească termenul corect în limba țintă (LT). 4 Pentru o clasificare similară a termenilor pe baza „trăsăturilor discursive”, a se vedea Prieto Ramos, Cerutti (2021: 160). 102 Orsolya Hedvig Kardos Conceptual Equivalence in Multilingual EU Terminology – Challenges and Possible Solutions 2.2. Activitatea terminologică comparativă Traducătorii folosesc strategii diferite, în funcție de măsura în care un termen desemnează un concept universal, specific UE sau specific unei țări. a) Pentru termenii universali, traducătorii trebuie să stabilească echivalența conceptuală dintre termenul din limba-sursă (LS) și termenul din limba-țintă (LT). Fischer (2010a: 173) numește această comparație interlingvistică activitate terminologică comparativă orizontală. În mod ideal, termenii universali din LS au un echivalent exact în LT. Totuși, unii termeni universali nu au un echivalent exact în LT, ci doar unul inexact sau parțial ori nu au deloc un echivalent. În acest caz, traducătorii pot fie: i. să folosească un echivalent inexact sau parțial (un echivalent „funcțional”), adică un termen din LT care descrie un concept din LT cu aceeași funcție ca și conceptul din LS, fie ii. să folosească un „echivalent de traducere”, adică un termen din LT creat pentru a descrie conceptul din LS (Fischer 2010a: 86–88). Alegerea dintre echivalentele funcționale și cele de traducere în terminologie depinde de gradul de similitudine dintre conceptele din LS și LT, precum și de context. Se selectează un echivalent funcțional, adică se aplică o strategie de domesticire, atunci când există o suprapunere semnificativă, în timp ce se preferă un echivalent de traducere, adică o strategie de străinizare, atunci când diferența este semnificativă. Contextul poate influența, de asemenea, alegerea, uneori fiind preferată o strategie de domesticire pentru ca termenul să fie mai familiar. b) În cazul termenilor specifici UE, datorită autonomiei sistemului conceptual al UE, joacă un rol nu numai echivalența interlingvistică, ci și cea intralingvistică. Traducătorii verifică echivalența dintre conceptul specific UE și eventualele concepte existente în LT. Acest proces comparativ intralingvistic este numit de Fischer (2010a: 177) activitate terminologică comparativă verticală. Datorită autonomiei sistemului conceptual al UE, echivalentele de traducere sunt alese în mod regulat în detrimentul echivalentelor funcționale (numite și „termeni naționali” în Stefaniak 2013: 63), întrucât folosirea termenilor naționali ar putea denatura mesajul textului UE și nu ar fi clar că termenul desemnează un concept al UE. Această necesitate face ca textele UE să aibă adesea un caracter nefamiliar și nenativ, după cum au arătat mulți autori (de exemplu, în Koskinen 2000: 90). c) Termenii specifici unei singure țări sau organizații nu au un echivalent exact în alte limbi, cu excepția cazului în care țara sau Terminologija | 2024 | 31 103 organizația în cauză are mai multe limbi oficiale. Din nou, traducătorii pot fie i. să adopte o strategie de domesticire, alegând un echivalent funcțional, fie ii. să opteze pentru străinizare și să creeze un echivalent de traducere. Gradele posibile de echivalență pentru fiecare tip de termen descris mai sus, precum și strategiile corespunzătoare care pot fi folosite pentru a traduce termenii în LT, sunt sintetizate în tabelul de mai jos: Tabelul 1. Tipuri de termeni din LS, gradul de echivalență și strategiile posibile pentru găsirea/crearea echivalentului lor în LT TIPUL TERMENULUI DIN LS TERMENI CARE DESEMNEAZĂ CONCEPTE UNIVERSALE TERMENI CARE DESEMNEAZĂ CONCEPTE SPECIFICE UE TERMENI CARE DESEMNEAZĂ CONCEPTE SPECIFICE UNEI ȚĂRI Gradul de echivalență echivalență exactă echivalență aproximativă/parțială/inexistența echivalenței echivalență exactă echivalență apropiată/parțială/inexistentă Strategii de traducere pentru termenii din limba-țintă utilizarea termenului existent în limba-țintă crearea unui echivalent de traducere utilizarea unui echivalent funcțional crearea unui echivalent de traducere utilizarea unui echivalent funcțional crearea unui echivalent de traducere utilizarea unui echivalent funcțional 3. ORIENTAREA CĂTRE CONCEPT ÎN IATE Baza de date terminologică a UE, IATE (Terminologie interactivă pentru Europa: www.iate.europa.eu), este orientată către concepte, la fel ca majoritatea celorlalte baze de date. Cu peste 650 000 de intrări și aproape 7 milioane de termeni în 24 de limbi ale UE și în alte câteva limbi, este una dintre cele mai mari baze de date multilingve din lume. Este utilizată pentru gestionarea terminologiei specifice UE din 2004. Având în vedere caracterul puternic multilingv al IATE, toți termenii dintr-o intrare trebuie să fie legați de același concept. Acest lucru este asigurat, printre altele, de structura unei intrări și de câmpurile de date-cheie pe care le conține, după cum vom vedea mai jos. 3.1. Nivelul independent de limbă (LIL) Acest nivel conține date pentru întreaga intrare, inclusiv metadate administrative și informații legate de concept, precum DOMAIN, ORIGIN și CROSS-REFERENCES. Domeniile IATE sunt aliniate la EuroVoc, tezaurul multilingv al UE. Câmpul ORIGIN indică originea geografică sau instituțională (de exemplu, UE sau ONU) a unui concept. CROSS-REFERENCES fac legătura între intrări conexe. 104 Orsolya Hedvig Kardos Conceptual Equivalence in Multilingual EU Terminology – Challenges and Possible Solutions Figura 2. Nivelul independent de limbă al intrării IATE 853538 În mod ideal, definițiile ar trebui să fie independente de limbă, cu echivalente în fiecare secțiune lingvistică. Totuși, în absența unui sistem nonlingvistic de definire a conceptelor, fiecare secțiune lingvistică definește conceptul în mod independent. Acest lucru conduce la o divizare a informațiilor conceptuale între nivelurile independente de limbă și cele specifice limbii, ceea ce poate provoca neconcordanțe între definițiile din diferite limbi (Kardos, Rádai-Kovács 2014: 168). 3.2. Nivelul lingvistic (LL) Acest nivel se referă la concept, este formulat într-o anumită limbă și se aplică tuturor termenilor din limba respectivă. Aici apar definițiile în diferite limbi. IATE utilizează o limbă-ancoră ca referință pentru toate celelalte limbi, pentru a se asigura că definițiile se referă la același concept. Acest principiu esențial garantează că „fiecare intrare corespunde unui singur concept, care se aplică «orizontal» în toate limbile și «vertical» tuturor termenilor din fiecare limbă” (IATE Handbook, 81). Limba-ancoră, de obicei engleza sau franceza, este, în general, limba-sursă a textului în care termenul apare pentru prima dată. Totuși, în cazul conceptelor specifice unei țări, limba-ancoră ar trebui să fie limba oficială a țării sau a instituțiilor în cauză, iar țara/instituția relevantă ar trebui indicată în câmpul Origin. Informații suplimentare despre concept sunt furnizate în câmpul Notes. Absența unei limbi-ancoră sau definirea unor concepte diferite de către limbi diferite poate compromite integritatea unei intrări. Prin urmare, toate secțiunile lingvistice trebuie să se refere la același concept, astfel cum este definit de limba-ancoră. Terminologija | 2024 | 31 105 Figura 3. Nivelul lingvistic al fișei IATE 853538 3.3. Nivelul termenului (TL) Acest nivel conține unul sau mai mulți termeni într-o anumită limbă. Pe lângă TERMENI, acest nivel poate conține FORME SCURTE, SINTAGME, FORMULE, ABREVIERI sau ELEMENTE DE CĂUTARE (termeni sau variante ortografice care pot fi căutate, dar nu apar ca termen în lista de rezultate). În conformitate cu principiul „autonomiei termenului”, termenii ar trebui introduși în câmpuri TERMEN separate. Atunci când o fișă conține sinonime, este important să se asigure că toți termenii se referă la același concept, iar în cazul „sinonimelor apropiate” se pot utiliza note la nivelul TL pentru a explica modul de utilizare a acestora. Informațiile privind utilizarea gramaticală, lingvistică sau regională sunt, de asemenea, incluse la acest nivel. Figura 4. Nivelul termenului din fișa IATE 853538 106 Orsolya Hedvig Kardos Conceptual Equivalence in Multilingual EU Terminology – Challenges and Possible Solutions 4. SCENARII DIFERITE Această secțiune examinează posibilele scenarii de echivalență. Ea arată că, în cazurile în care nu există echivalență exactă între termenii definiți în limbi diferite, este necesară examinarea atentă a diferitelor câmpuri de date pentru a stabili relațiile de echivalență. În plus, adesea nu este clar dacă termenii TL sunt echivalenți de traducere sau echivalenți funcționali. Și în acest caz, acest lucru poate fi stabilit numai prin examinarea aprofundată a mai multor câmpuri de date. Exemplele prezentate provin dintr-o varietate de limbi și domenii de competență juridică ale UE. 4.1. Termeni universali cu dimensiuni specifice fiecărei țări Termenii universali din diferite domenii au, în majoritatea cazurilor, echivalente exacte în TL: de exemplu, EN: „carbon sink”, FR: „puits de carbone”, DE: „Kohlendioxidsenke”, IT: „pozzo di assorbimento” (IATE 897482). Nu numai termenii tehnici, ci și, de exemplu, neologismele financiare pot fi universale: termenul „crowdfunding” (IATE 3542067) are echivalente exacte în toate limbile UE: FR „financement participatif”, DE „Schwarmfinanzierung”, ES „financiación participativa” etc. În astfel de cazuri, terminologia existentă specifică domeniului este adoptată, de regulă, în actele UE (precum Regulamentul (UE) 2020/1503 privind furnizorii europeni de servicii de finanțare participativă), pentru a evita crearea unor terminologii paralele ale UE și naționale pentru același concept universal. Cu toate acestea, unor concepte universale le lipsește o definiție larg acceptată, ceea ce duce la relații de echivalență inexactă sau parțială din cauza diferențelor dintre regiuni, țări sau organizații. Acest lucru este deosebit de evident în domeniile juridic, social, cultural și politic, caracterizate de structuri diferite. De regulă, termenii juridici pot avea echivalente exacte în unele limbi, dar nu și în altele, din cauza diferențelor dintre sistemele juridice ale statelor membre. De exemplu, termenul francez „procureur général”, adică „magistrat qui représente le ministère public auprès des juridictions supérieures” (IATE 803207), are echivalente funcționale în unele limbi, dar nu și în altele. În maghiară, de exemplu, termenul „főügyész” desemnează un concept similar, în timp ce în engleză se propune echivalentul de traducere „Prosecutor-General”, deoarece această instituție juridică nu există în Regatul Unit, care era încă stat membru al UE la momentul înregistrării acestei fișe în baza de date. În Irlanda, acest rol este îndeplinit de Directorul Procuraturii Publice, însă acest posibil echivalent funcțional nu este indicat în fișă. În secțiunea germană, Terminologija | 2024 | 31 107 sunt afișați mai mulți echivalenți specifici anumitor țări: „Generalstaatsanwalt” pentru Germania și „Generalprokurator” pentru Austria și Belgia. În italiană este sugerat un echivalent de traducere: „procuratore generale”, iar o notă din fișă precizează că această funcție are o denumire diferită în sistemul juridic italian. Astfel, în timp ce unele limbi propun echivalenți funcționali sau mai mulți termeni specifici anumitor țări, altele sugerează echivalenți de traducere. Totuși, aceste informații pot fi deduse numai din trimiteri, din contextul termenilor sau din note. Terminologia din domeniul educației poate fi, de asemenea, o provocare. Termenul „teacher” (IATE 770695) („persoană a cărei funcție este de a transmite cunoștințe, know-how sau competențe cursanților într-un context de educație sau formare”) are mai mulți echivalenți în unele limbi. Termenul italian „docente” include toate categoriile de cadre didactice, în timp ce „insegnante” se referă numai la cadrele didactice din școli și din învățământul profesional și nu îi include pe profesorii universitari. Prin urmare, echivalența este doar parțială în cazul termenului „insegnante”. De asemenea, în maghiară, „tanár” este cel mai frecvent echivalent și se referă la cadrele didactice din învățământul primar, secundar și terțiar (și nu îi include pe educatorii din creșe și grădinițe, numiți „óvodapedagógus”), în timp ce termenul mai specific „pedagógus” se referă la cadrele didactice din învățământul preșcolar, primar și secundar (și nu îi include pe profesorii angajați în învățământul superior). Potrivit IATE, termenul mai universal „tanár” trebuie utilizat în contextul UE, în timp ce „pedagógus” are o etichetă de evaluare „admis”. Pentru un traducător, aceste informații pot fi suficiente pentru a alege termenul corect în funcție de context. În același timp, relația de echivalență dintre termenii englez și maghiar este doar parțială, deoarece niciunul dintre cei doi termeni maghiari nu acoperă toate cadrele didactice, de la învățământul preșcolar până la cel superior; prin urmare, ambii termeni sunt echivalenți funcționali. În anumite cazuri, absența informațiilor privind echivalența și confuzia dintre conceptele universale și cele specifice anumitor țări pot compromite acuratețea fișelor terminologice. Termenul „numéro d’identification fiscale”, adică „numéro permettant d’identifier les contribuables et de faciliter ainsi l’administration des affaires fiscales” (IATE 913647, având franceza ca limbă pivot), este definit în germană prin raportare la regimul fiscal german ca „elbstellige Identifikationsnummer, die jeder Bürger erhält und die von der Geburt bis höchstens 20 Jahre nach dem Tod gilt und in dieser Zeit einmalig und unverändert bleibt”. În mod similar, definiția în spaniolă face referire la numărul de identificare fiscală spaniol. Acest lucru nu creează probleme de traducere, deoarece 108 Orsolya Hedvig Kardos Conceptual Equivalence in Multilingual EU Terminology – Challenges and Possible Solutions termenii „Steuer-Identifikationsnummer” și „número de identificación fiscal” din germană și, respectiv, spaniolă nu sunt specifici contextului german sau spaniol și pot fi utilizați fără probleme și în textele UE, deși conceptele definite diferă de cel francez. O notă din secțiunea în limba engleză precizează, într-adevăr, că „această fișă se referă la conceptul generic”, nu la numerele de identificare specifice fiecărei țări. Definiția în italiană, pe de altă parte, este în concordanță cu cea în franceză, însă fișa afișează doi termeni, amândoi utilizați în Italia: unul pentru contribuabilii italieni, iar celălalt pentru rezidenții străini. Acest lucru este explicat în note, dar nu este clar care dintre cei doi echivalenți funcționali trebuie utilizat în textele UE. Ca un alt exemplu, cităm fișa IATE 1392157, care definește „unemployment benefit” și „jobseekers’ allowance” drept „plată efectuată de stat unei persoane șomere”. Deși conceptul este universal, în mai multe limbi, pe lângă termenul universal, sunt afișate și una sau mai multe variante specifice anumitor țări. Termenul „jobseeker’s allowance” este utilizat în Regatul Unit, „Arbeitslosengeld” în Germania, „Arbeitslosenentschädigung” în Elveția, iar „prestazione di disoccupazione” în Italia. Pentru a clarifica natura specifică unei țări a unui termen, unele limbi folosesc note la nivelul termenului, după cum arată nota din secțiunea în germană: „Dies ist der richtige Terminus im Zusammenhang mit EU-Recht. Die Bezeichnungen in den Sozialsystemen einzelner Staaten weichen davon ab.” În mod similar, secțiunea în maghiară precizează că termenul „munkanélküli ellátás” este un echivalent funcțional, care trebuie utilizat în traducerile UE și care diferă de conceptele folosite în legislația maghiară în vigoare. Alte limbi nu menționează în mod explicit nici natura specifică unei țări a unui anumit termen, nici nu oferă îndrumări cu privire la care dintre termenii enumerați în fișă ar fi cel mai potrivit pentru utilizarea într-un text UE. Amestecarea termenilor universali și a celor specifici anumitor țări în fișe poate genera confuzie, deoarece UE utilizează adesea termeni universali fără definiții explicite, ceea ce permite interpretări diferite în limbi diferite. Acest lucru poate submina securitatea juridică.5 În plus, dacă un concept din legislația UE are un înțeles diferit de cel al conceptelor naționale, această autonomie conceptuală ar trebui să se reflecte și la nivel lingvistic. În acest caz, utilizarea termenilor specifici anumitor țări este înșelătoare (Somssich et alii 2020: 74). 5 În multe cazuri, Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) este chemată să clarifice sau să definească concepte juridice ale UE în lipsa unei definiții clare sau a oricărei definiții. Sensul unui concept al UE este întotdeauna determinat în lumina contextului și a obiectivelor dispoziției în cauză. Prin urmare, conceptele astfel cum sunt interpretate de CJUE pot diferi de conceptele deja utilizate în unele state membre (Somssich et alii 2010: 133). Terminologija | 2024 | 31 109 4.2. Termeni specifici UE cu dimensiuni specifice anumitor țări Echivalența exactă este întotdeauna posibilă în cazul conceptelor create de UE, deoarece termenii corespunzători sunt creați în paralel în toate limbile oficiale ale UE și, în multe cazuri, sunt definiți în actele juridice relevante. De exemplu, „pandemic emergency purchase programme” („PEPP”), instituit prin Decizia (UE) 2020/440 a BCE, este un program de achiziții al Eurosistemului, cu un buget de 750 de miliarde EUR (articolul 1 alineatul (1) din decizie). Problemele care apar la traducerea termenilor specifici UE sunt de natură lingvistică, nu conceptuală.6 În schimb, directivele, deși nu sunt direct aplicabile în statele membre, trebuie transpuse în dreptul național. În cursul acestui proces, termenii utilizați în actul original al UE pot fi modificați. Din motive de securitate juridică, terminologia directivei UE trebuie urmată în actele ulterioare ale UE conexe, nu terminologia legii naționale prin care aceasta a fost transpusă. În consecință, termenii utilizați în legislația UE pot diferi de cei utilizați în legislația națională. Totuși, în majoritatea cazurilor, terminologia națională se aliniază la cea a directivei UE originale, ceea ce conduce la termeni identici în legislația UE și în cea națională. Un exemplu este termenul „distance contract”, definit inițial prin Directiva 97/7/CE, abrogată ulterior prin Directiva 2011/83/UE, cu modificările ulterioare. Termenii definiți în directivă, precum „contrat à distance” în franceză, „contratto a distanza” în italiană și „Fernabsatzvertrag” în germană, au fost introduși în legislația națională. În alte cazuri, armonizarea juridică, în special transpunerea directivelor, poate duce la convergență terminologică. De pildă, termenul „fiscal fraud” (IATE 3550212) nu avea un echivalent exact în maghiară până când Ungaria, pentru a-și îndeplini obligațiile de armonizare cu UE, a modificat Legea C din 2012 privind Codul penal, instituind infracțiunea de fraudă fiscală. Termenii UE și cei naționali care denumesc același concept pot, de asemenea, coexista. Această variație denominativă este adesea cauzată de faptul că o directivă a fost transpusă în dreptul național folosind o terminologie diferită, uneori deoarece termenul UE nou creat (adesea o traducere literală) nu este bine acceptat de comunitatea lingvistică. Termenul „passenger ship” (IATE 897918) are doi echivalenți în maghiară: „személyhajó” în legislația UE (un calc după termenul englezesc utilizat în Directiva (UE) 2016/1629) 6 Pentru informații suplimentare privind strategiile utilizate pentru redarea acestor termeni în limba țintă, trimitem la Stefaniak (2013: 63). 110 Orsolya Hedvig Kardos Conceptual Equivalence in Multilingual EU Terminology – Challenges and Possible Solutions and ‘személyszállító hajó’ in the corresponding Hungarian law (Act XIX of 2012)7. Despite the conceptual equivalence, translators have created a translation equivalent specifically for the EU context. This practice is not uncommon in EU texts, as translators should choose neutral terms, that are not linked to any national legal system, as explained in section 2. However, they sometimes create unnecessary synonyms by trying to distinguish between EU and national terms, even when there is no conceptual difference between them. It is recommended to avoid creating parallel terminologies unless it is necessary to fill a terminological gap or to create a term to distinguish a specific EU concept from those of the Member States (Rádai-Kovács 2009: 91; Biel, Doczekalska 2020: 207). Termenilor existenți specifici unei țări li se poate atribui și un sens specific UE: termenul „parteneriat înregistrat” (IATE 3583592), astfel cum este definit de Regulamentul (UE) 2016/1104, este în același timp un concept specific UE și specific unei țări, fapt indicat în câmpul ORIGIN al fișei. Acesta arată că, pe lângă legislația UE, conceptul există și în legislația națională din Cehia, Grecia, Spania, Finlanda, Lituania și Țările de Jos. Acești echivalenți funcționali pot fi utilizați în special atunci când conceptul este definit într-un act juridic sau când contextul arată clar caracterul specific UE al conceptului. Pentru limbile celorlalte state membre în care acest instrument juridic nu există, se propune un echivalent de traducere, după cum se indică în câmpul NOTE: „Originea referinței: Legislația UE”. Această informație importantă le arată traducătorilor că termenul nu există în sistemul juridic al statului membru în cauză. Se întâmplă, de asemenea, ca un termen universal („ouvrier qualifié” în IATE 797154) să fie utilizat de UE în propriul Statut al funcționarilor, cu un sens specific, fără ca specificitatea sa UE să fie indicată în câmpul ORIGIN. Putem deduce acest lucru numai din domeniu și din comentariu. După cum s-a arătat mai sus, pentru a distinge clar conceptele specifice UE de cele specifice unei țări, ar trebui adoptați termeni diferiți, astfel încât diferențele conceptuale să fie evidente. Totuși, dacă nu există nicio diferență conceptuală sau aceasta este neglijabilă, în principiu se va utiliza termenul național existent. 7 În acest caz, divergența terminologică se datorează faptului că ambii termeni sunt rezultatul creării secundare de termeni. De fapt, legislația maghiară însăși este o traducere, întrucât cuprinde promulgarea traducerii în limba maghiară a Convenției internaționale din 1978 privind standardele de pregătire, certificare și efectuare a serviciului de cart, astfel cum a fost modificată la Manila în 2010. Terminologija | 2024 | 31 111 4.3. Termeni specifici unei țări După cum s-a explicat mai sus, în secțiunea 3.1, principalul instrument de identificare a termenilor specifici unei țări (sau unei instituții) în IATE este câmpul Origin, plasat în mod justificat la nivelul lingvistic independent (LIL) al fișelor. Completarea sistematică a acestui câmp și verificarea sa de către traducători sunt esențiale pentru selectarea corectă a termenilor. O altă caracteristică importantă este că, în cazul termenilor specifici unei țări, limba-ancoră este întotdeauna o limbă oficială a țării/organizației căreia îi este specific termenul. În principiu, echivalența exactă este imposibilă în cazul termenilor specifici unei țări, care există doar în anumite țări și, prin urmare, nu au echivalenți exacți în alte limbi. Aceștia pot fi redați prin echivalenți inexacti sau parțiali (funcționali) ori, în absența echivalenței, prin echivalenți de traducere. După cum s-a arătat mai sus, textele juridice ale UE fac adesea referire la concepte specifice unei țări. Prin urmare, este extrem de important ca aceste concepte să fie distinse de alte concepte universale sau specifice UE, inclusiv la nivelul termenilor. Așadar, traducătorii sunt încurajați să folosească echivalenți de traducere. În textele UE, termenii specifici unei țări sunt probabil cel mai frecvent întâlniți în jurisprudența Curții de Justiție. De exemplu, termenul „Corte di Cassazione” (IATE 3585131) este specific Italiei, astfel încât limba-ancoră este italiana. Caracterul specific unei țări al termenului este indicat și de câmpul ORIGIN din LIL, iar definiția și notele explică rolul său în sistemul juridic italian. Termenul englezesc este un echivalent de traducere, fapt indicat clar în nota TL: „Originea referinței: Document intern al Unității de limbă engleză, Direcția Generală Multilingvism, Curtea de Justiție a Uniunii Europene, 2019 (formulare IT > EN)”. Această informație despre „originea termenului” este utilizată în fișele IATE ale Curții de Justiție atunci când conceptul nu există în TL.8 Având în vedere diversitatea sistemelor juridice din cele 27 de state membre, lipsa echivalenței conceptuale reprezintă o provocare cotidiană pentru traducătorii Curții. Indicarea sistematică a absenței unor termeni echivalenți conceptual în TL este o informație valoroasă pentru traducători. Totuși, după cum am văzut, fișele altor instituții pot fi întocmite după o abordare diferită și pot prezenta echivalenți funcționali și de traducere drept echivalenți exacți ai termenului din limba-ancoră. 8 După cum se menționează în broșura Curții de Justiție privind terminologia juridică în IATE (Vocabular juridic comparativ multilingv. O colecție structurată de date terminologice, 2020). 112 Orsolya Hedvig Kardos | Conceptual Equivalence in Multilingual EU Terminology – Challenges and Possible Solutions De exemplu, termenul „Amtsgericht” (IATE 889426), instanța de prim grad de jurisdicție de drept comun din Germania, este redat în franceză printr-un echivalent funcțional aparținând sistemului judiciar elvețian: „Tribunal cantonal („Amtsgericht”)”, iar o notă din LL precizează că acest concept este specific contextului german; în engleză, în schimb, este propus un echivalent de traducere: „Local Court”, deși definiția în engleză nu menționează că acest concept este specific Germaniei. 5. CUM ÎI POATE AJUTA BAZA DE DATE TERMINOLOGICĂ PE TRADUCĂTORI SĂ SE ORIENTEZE După cum am văzut, primul pas în alegerea termenului potrivit este să identificăm cât de sistemic este termenul. Aceasta presupune să stabilim dacă termenul este universal, specific UE sau specific unei țări. Apoi poate fi selectată intrarea IATE corespunzătoare. S-a constatat că lipsa echivalenței exacte nu este o problemă doar pentru termenii specifici unei țări/unor instituții, ci și pentru termenii universali care pot avea dimensiuni specifice unei țări. Pe de altă parte, în absența unei echivalențe exacte, nu pare să existe o modalitate sistematică de a indica dacă un anumit termen este un echivalent de traducere sau un echivalent funcțional (cu excepția intrărilor IATE ale Curții de Justiție). Pentru a aborda această problemă, terminologii introduc adesea NOTE la nivel de limbă sau de termen în intrare. În alte cazuri, numai prin studierea atentă a referințelor sau prin analiza conceptuală putem determina nivelul de echivalență și dacă termenul propus este un echivalent de traducere sau unul funcțional. Uneori se folosesc etichete de evaluare a termenului precum „preferat”, „acceptat” sau „nerecomandat”, deși, în principiu, acest câmp ar trebui să indice adecvarea unui termen în contextul UE, nu relațiile de echivalență. Pentru a aborda provocările și a promova indicarea sistematică a relațiilor de echivalență, în special în absența unui echivalent exact, propunem: a) Indicarea sistematică a caracterului specific UE sau specific unei țări al unui termen, prin includerea țării/organizației relevante în câmpul ORIGIN pentru termenii specifici unei țări. Un câmp ORIGIN necompletat ar indica faptul că acest concept nu este asociat niciunei țări sau organizații și, prin urmare, poate fi considerat universal. NOTE la nivel de limbă ar putea fi folosite, de asemenea, pentru a explica particularitățile conceptului în cauză. b) Introducerea unui nou câmp de date opțional: câmpul TRANSFER COMMENT, adică o „notă într-o colecție de date terminologice care oferă informații despre Terminologija | 2024 | 31 113 gradul de echivalență, direcționalitatea sau alte caracteristici speciale care afectează echivalența dintre o desemnare într-o limbă și o altă desemnare într-o a doua limbă” (ISO 12616-1:2021). Acest câmp opțional ar indica dacă un termen este un echivalent funcțional sau de traducere. Utilizarea unui câmp de echivalență este frecventă în bazele de date terminologice multilingve. WIPO Pearl, baza de date a Organizației Mondiale a Proprietății Intelectuale, include un câmp TRANSFER COMMENT care indică gradul de echivalență dintre termeni în limbi diferite (Valentini et al. 2016: 197; WIPO Pearl User Guide). În mod similar, Termium Plus, baza terminologică a Guvernului Canadei, folosește etichete specifice (adică „parametri semantici”, precum „generic” și „specific”) pentru a indica faptul că termenul de intrare are un sens mai larg/mai restrâns decât echivalentul său dintr-o altă limbă. De asemenea, IUSTerm, baza de date a Oficiului Maghiar pentru Traduceri și Legalizare, include un câmp EQUIVALENCE care clasifică termenii ca echivalenți perfecți, funcționali sau de traducere (Tamás et alii 2020: 126). 6. CONCLUZIE După cum am văzut, în multe cazuri, dificultatea pentru traducător constă în faptul că textul-sursă conține o combinație de concepte universale, concepte specifice culturii (aparținând unei culturi naționale sau unui sistem juridic) și concepte omogenizate (aparținând sistemului conceptual al UE). Prin urmare, traducătorii trebuie să poată identifica natura universală, specifică UE sau specifică unei țări a unui concept indicat de un anumit termen, pentru a-l putea încadra în sistemul conceptual corespunzător. În plus, IATE, principalul instrument de gestionare a terminologiei al instituțiilor UE, nu indică în mod sistematic natura universală, specifică UE sau specifică unei țări a unui termen și nici nu prezintă relațiile de echivalență într-o formă formalizată. În prezent, câmpul ORIGIN, notele privind limba și nivelul termenului, etichetele de evaluare, termenul și referințele contextuale îi ajută pe traducători să ia decizii terminologice informate. Câmpul ORIGIN, destinat acestui scop, este cel mai potrivit pentru a furniza informații despre caracterul dependent de un sistem al termenilor și, prin urmare, completarea sa sistematică este esențială în cazul termenilor specifici instituțiilor/țărilor. Mai mult, pentru a clarifica condițiile de echivalență, propunem includerea unui nou câmp de date opțional, TRANSFER COMMENT, a cărui completare ar fi recomandată mai ales în cazul termenilor care nu au echivalente exacte. Acesta ar putea preciza dacă termenul indicat este un echivalent perfect, funcțional sau 114 Orsolya Hedvig Kardos Conceptual Equivalence in Multilingual EU Terminology – Challenges and Possible Solutions echivalent de traducere. Furnizarea acestui tip de informații privind relațiile de echivalență conceptuală îi poate ajuta pe traducători să ia decizii terminologice informate în funcție de context. REFERENCES Bergomi Caterina 2023: Exploring Judicial Interpretation: Comparative Law Methodology and the Hybridisation Paradigm. – Global Jurist 23(3), 243–253. Available at: https://doi.org/10.1515/gj-2023-0119. Biel Łucja, Doczekalska Agnieszka 2020: How do supranational terms transfer into national legal systems? A corpus-informed study of EU English terminology in consumer protection directives and UK, Irish and Maltese transposing acts. – Terminology 26(2), 184–212. Available at: https://doi.org/10.1075/term.00050.bie. Commission Staff Working Document – Country Report Hungary 2020. Available at: https://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/?qid=1584543810241&uri=CELEX:52020SC0516. Court of Justice of the European Union 2020: Comparative legal vocabulary. A structured collection of terminological data. Available at: https://curia.europa.eu/trad/Affiche%20VJM_en.pdf. European Commission, Legal service 2015: Joint practical guide of the European Parliament, the Council and the Commission for persons involved in the drafting of European Union legislation, Publications Office. Available at: https://data.europa.eu/doi/10.2880/89965. Fischer Márta 2010a: A fordító mint terminológus, különös tekintettel az európai uniós kontextusra. Doktori disszertáció, Budapest: ELTE. Available at: http://www.euenglish.hu/wp-content/uploads/2012/05/PHD-FISCHERM%C3%81RTA-2010.pdf. Fischer Márta 2010b: Translation(policy) and terminology in the European Union. – Thelen Marcel, Steurs Frieda (eds). Terminology on everyday life, Amsterdam/Philadelphia: John Benjamins, 21–34. Available at: https://doi.org/10.1075/tlrp.13.03fis. IATE Handbook. Available at: https://iate.europa.eu/assets/IATE_Handbook_public.pdf. ISO 860:2007 Terminology work – Harmonization of concepts and terms. ISO 25964-2:2013 Information and documentation – Thesauri and interoperability with other vocabularies — Part 2: Interoperability with other vocabularies. ISO 1087:2019 Terminology work and terminology science – Vocabulary. ISO 121616-1:2021 Terminology work in support of multilingual communication – Part 1: Fundamentals of translation-oriented terminology. Judgment of the Court of 6 October 1982. Srl CILFIT and Lanificio di Gavardo SpA v Ministry of Health. Reference for a preliminary ruling: Corte suprema di Cassazione – Italy. Case 283/81. ECLI:EU:C:1982:335 Kardos Orsolya, Rádai-Kovács Éva 2014: IATE – An indispensable tool for EU translations. – Muráth Judit (ed.). Hungarian Lexicography III. LSP lexicography, Budapest: Akadémiai Kiadó, 163–181. Koskinen Kaisa 2000: Beyond Ambivalence. Postmodernity and the Ethics of Translation. – Acta Universitatis Tamperensis, Tampere: Tampere University Press. Available at: https://urn.fi/urn:isbn:951-44-4941-X. Klaudy Kinga 2007: Az EU-szakszövegek fordításának oktatása. – Klaudy Kinga (ed.). Nyelv és fordítás. Válogatott fordítástudományi tanulmányok, Budapest: Tinta Kiadó, 255–266. Prieto Ramos Fernando, Cerutti Giorgina 2021: Terminology as a source of difficulty in translating international legal discourses: an empirical cross-genre study. – International Journal of Legal Discourse, 6(2), 155–179. Available at: https://doi.org/10.1515/ijld-2021-2052. Rádai-Kovács Éva 2009: Az euroterminus, avagy az európai uniós terminológia jellemzői, különös tekintettel az újlatin nyelvekben megjelenő sajátosságokra, ELTE Nyelvtudományi Doktori Iskola, Budapest. Schäffner Christina, Adab Beverly 2001: The idea of the hybrid text in translation revisited. – Across Languages and Cultures, 2(2), 277–302. Available at: https://doi.org/10.1556/Acr.2.2001.2.11. Somssich Réka, Várnai Judit, Bérczi Anna 2010: Study on Lawmaking in the EU Multilingual Environment, European Commission, Directorate General For Translation. Available at: https://termcoord.eu/wp-content/uploads/2013/08/Study_on_lawmaking_in_the_EU_multilingual_environment.pdf. Stefaniak Karolina 2013: Multilingual Legal Drafting, Translators’ Choices and the Principle of Lesser Evil. – Meta, 58(1), 58–65. Available at: https://doi.org/10.7202/1023809ar. Terminologija | 2024 | 31 115 Tamás Dóra Mária, Polácska Edina, Klenk Márk 2020: A hiteles fordítás terminológiai támogatásának lehetőségei. – Szoták Szilvia (ed.). A hiteles fordítás mint közfeladat, Budapest: OFFI Zrt., 113–130. Available at: https://www.offi.hu/offi-akademia/kiadvanyok/a-hiteles-forditas-mint-kozfeladat. Valentini Christina, Westgate Geoffrey, Rouquet Philippe 2016: The PCT Termbase of the World Intellectual Property Organization. Designing a database for multilingual patent terminology. – Terminology 22(2), 171–200. Available at: https://doi.org/10.1075/term.22.2.02val. WIPO Pearl – User Guide. Available at: https://www.wipo.int/reference/en/wipopearl/guide.html. KONCEPTUALUSIS LYGIAVERTIŠKUMAS DAUGIAKALBĖJE ES TERMINIJOJE: IŠŠŪKIAI IR GALIMI SPRENDIMAI Santrauka Sąvokų analizė yra pagrindinė terminijos darbo dalis, ypač daugiakalbiuose ir į vertimą orientuotuose kontekstuose. Šiame straipsnyje nagrinėjama orientavimosi į sąvokas reikšmė į vertimą orientuotame terminologijos darbe Europos Sąjungoje. Europos Teisingumo Teismo pripažinta ES teisės sistemos autonomija reiškia, kad teisės terminai ES teisėje ir nacionalinėje teisėje gali turėti skirtingas reikšmes. Terminų tipų įvairovė ES tekstuose reikalauja, kad vertėjai suvoktų universalų, specifinį ES ar konkrečiai šaliai terminų pobūdį, kad parinktų geriausią konkrečios kalbos atitikmenį. Straipsnyje aprašomos strategijos, kurias vertėjai gali naudoti dirbdami su įvairių tipų terminais (universaliais, būdingais ES ar būdingais konkrečiai šaliai). Nagrinėjami sunkumai verčiant universalius terminus, turinčius konkrečiai šaliai būdingų aspektų. Straipsnyje parodoma, kaip informacijos apie lygiavertiškumą trūkumas ir universalių bei konkrečiai šaliai būdingų terminų painiojimas gali susilpninti terminų įrašus. Taip pat akcentuojami specifinių ES terminų perkėlimo į nacionalinės teisės kalbą iššūkiai. Pabrėžiama, kad kalbant apie konkrečiai šaliai būdingus terminus, nesant atitikamo termino vertimo kalboje, gali tekti vartoti netikslius ar dalinius atitikmenis. ES terminologijos duomenų bazėje IATE pateikiama (nors ne visada sistemingai) tam tikra informacija apie terminų kilmę ir lygiavertiškumo santykius. Dažnai ją galima gauti tik nuodugniai išnagrinėjus kelis duomenų laukus. Kad būtų išspręstos šios problemos, straipsnyje rekomenduojama sistemingai nurodyti sąvokos kilmę ir įvesti naują neprivalomą duomenų lauką PERKĖLIMO KOMENTARAS, kuriame būtų paaiškinti konceptualiojo lygiavertiškumo santykiai. Teigiama, kad šis neprivalomas duomenų laukas galėtų būti naudingas vertėjams, nes padėtų jiems suvokti lygiavertiškumo santykius ir priimti pagrįstus sprendimus parenkant vertimo kalbos terminus. Gauta 2024-01-30 Orsolya Hedvig Kardos Rue de la Loi/Wetstraat 175. B-1048 Bruxelles/Brussel. Belgique/België E-mail [email protected] 116 Orsolya Hedvig Kardos Conceptual Equivalence in Multilingual EU Terminology – Challenges and Possible Solutions