Leksiniai germanizmai Žemaičių Naumiesčio šnektoje

LIETUVIŲ KALBOTYROS KLAUSIMAI, XXVIII (1989) KALBŲ RYŠIAI IR SĄVEIKOS JANINA JANAVIČIENĖ GERMANISME LEXICALE ÎN GRAIUL DIN ŽEMAIČIŲ NAUMIESTIS Se afirmă că, în limba lituaniană standard, germanismele sunt folosite de aproximativ trei ori mai puțin decât slavismele (Sabaliauskas, 1967, 72). Situația este similară și în multe dialecte. Totuși, după cercetarea detaliată a graiului din Žemaičių Naumiestis, se poate afirma că în acesta proporția este aproximativ inversă. O interferență atât de puternică a limbii germane în vorbirea locuitorilor din zonă a fost determinată în primul rând de numeroși factori extralingvistici, deoarece aceștia influențează interferența lingvistică mai mult decât diferențele structurale dintre limbi (Weinreich, 1953, 3). Principalii factori extralingvistici care au determinat încetățenirea elementelor lexicale germane în vorbirea locuitorilor din Žemaičių Naumiestis au fost poziția geografică a graiului și istoria acestuia. Încă din Evul Mediu, Žemaitija de la frontieră a avut legături economice și comerciale strânse cu Prusia Orientală și regiunea Klaipėda. Locuitorii din zonă își amintesc că bunicii lor duceau produse agricole la vânzare la Tilžė, Ragainė, Rusnė și chiar la Karaliaučius (a se vedea și Кушнер, 1951, 229). Începând cu secolele al XVIII-lea și al XIX-lea a avut loc migrația lietuvininkilor (și a germanilor) către Žemaitija. Odată cu ascensiunea și dezvoltarea capitalismului în Lituania, tinerii și țăranii fără pământ din aceste localități plecau să câștige bani în Prusia Orientală și regiunea Klaipėda. La început a avut loc și procesul invers. Graiul din Žemaitija este bogat în germanisme, mai ales în vorbirea cotidiană a generației mai în vârstă. Aici, când se vorbește despre obiecte de uz casnic, meșteșuguri, prepararea hranei și a furajelor, îngrijirea animalelor etc., unul din cinci-șase termeni este german. Aproape toate denumirile construcțiilor, mijloacelor de transport, uneltelor agricole și părților acestora au fost, de asemenea, aduse de meșterii germani itineranți care construiau case în Žemaitija. De pildă, după ce în Prusia Orientală și Žemaitija vechile acoperișuri cu capetele coborâte în unghi au fost înlocuite cu acoperișuri noi în două ape, frontoanele au început să fie numite gėveliais (cf. germ. Giebel; Gimbutas, 1958, 156). Toate germanismele prezente în vorbirea localnicilor din Žemaitija se împart în: 1) împrumuturi vechi, rămase probabil încă din vremea cuceririi de către teutoni, de exemplu: diktas «solid» (< dial. germ. dicht), pučoti «a mânca, a înfuleca» (< dial. germ. putzen), skūnė «șură» (< dial. germ. schune, skunia, skuma), staldīs «grajd» (< dial. germ. stald), stubà «cameră» (dial. germ. stuba, stub, stöbe)1 și 2) împrumuturi mai recente, care sunt de două tipuri în ceea ce privește originea: a) aduse de lietuvininki și b) însușite prin contact direct cu germanii și cu lietuvininkii germanizați. 1 Aceste germanisme și unele altele din aceeași categorie sunt folosite nu doar în graiul care ne interesează, ci și de alți žemaițieni din sudul și vestul regiunii de lângă Prusia. 127 După cum se vede din exemple, majoritatea lexemelor germane au pătruns în graiul samogițian și în cel al lietuvininkilor nu din germana standard, ci din varianta ei dialectală vorbită în Lituania Mică de atunci, mai ales din Plattdeutsch și Niederdeutsch, de exemplu: kiulkis (lit. — kìlkis) «gălușcă din cartofi fierți și făină» (cf. germ. dial. kilke), plūmė «prună» (cf. germ. dial. < vok. dial. plūme, cf. germana standard Pflaume), štyvas «nemişcat, înțepenit» (cf. germ. dial. < vok. dial. štiw, cf. germana standard steif), špicbukas «sos» (cf. germ. < vok. spitz «ascuțit, mușcător» + germ. dial. bübe «copil»). Samogițienii de la periferie au primit multe împrumuturi germane prin intermediul lietuvininkilor. Aceștia au adus multe cuvinte germane din Prusia Orientală și din regiunea Klaipėda. Este greu de stabilit acum care germanisme au fost împrumutate de samogițieni direct din germană și care au ajuns la ei prin intermediul lietuvininkilor. Un singur lucru este cert: sub influența lietuvininkilor, multe germanisme au devenit foarte populare în dialectul samogițian. Necunoscând limba germană, samogițienii de obicei nu disting care dintre cuvintele lor sunt germane și care sunt lituaniene. Împrumuturile care denumesc obiecte foarte concrete, aduse sau create, îmbogățesc și completează fără îndoială vocabularul (Weinreich, 1953, 53). Astfel erau denumirile germane menționate ale unor unelte agricole și obiecte de uz casnic, de exemplu: dišlius «proțapul căruței», strangas «lanț», rymas «curea tehnică», liūdinge «parte a căruței», repas «janta roții», dar nu cunosc deloc echivalentele lor lituaniene. În general, lietuvininkii au adus multe obiecte necunoscute samogițienilor, împreună cu denumirile lor. Au numit toate aceste realități cu denumiri proprii, cel mai adesea de origine germană, pe care le-au preluat apoi și samogițienii. Cu ajutorul lietuvininkilor, samogițienii au adoptat și multe calc-uri semantice, de exemplu: girinė kiaulė «mistreț» (cf. germ. wildes Schwein), girinė antis «rață sălbatică» (cf. germ. wilde Ente) etc. Printre aceste germanisme semantice trebuie incluse și apstatyti «a tivui cu tricotaje» (cf. germ. absetzen), tykôji pėtnyčia (lietuvininkii spun piėtnyčia) «Vinerea Mare» (germ. stille Woche). Cf. și šampos žodis «înjurătură» (germ. Schimpfwort), šampuoti (lietuvininkii spun šėmpuoti «a înjura, a ocărî» (din germ. schimpfen). Unele cuvinte, trecând într-o altă limbă, își schimbă sensul, cel mai adesea lărgindu-l. Uneori își pierd cu totul sensul inițial (Weinreich, 1953, 48, 49). Astfel de lexeme germane se găsesc și în dialectul samogițian. De exemplu, verbul šapiuoti (din germ. schöpfen) înseamnă pentru lietuvininkii, ca și pentru germani, «a lua cu polonicul», iar pentru samogițieni «a mânca». S-a restrâns și sensul verbului pucúoti, «a mânca, a înfuleca» (germ. dial. putzen). Lietuvininkii au păstrat acest sens, dar pentru samogițieni cuvântul înseamnă doar «a mânca», de exemplu, viską supucavo «a mâncat tot». Un exemplu interesant de schimbare semantică este cuvântul ùlenderis «negustor de cai» (din germ. Holländer «olandez»), legat odinioară de cumpărarea și vânzarea cailor. Cu timpul, și-a pierdut sensul etnonimic inițial de «olandez», iar acum ùlenderis înseamnă pentru samogițieni «negustor de cai». Un alt exemplu: samogițienii au adaptat cuvântul adus de lietuvininkii, kėžas «brânză» (din germ. Käse), pentru a denumi doar brânza topită. În limba samogițiană, brânza de casă a rămas «brânză». Lietuvininkii numesc kėžu orice fel de brânză. Trebuie remarcat că multe cuvinte germane s-au conservat în limba samogițienilor și a lietuvininkilor din Žemaičių Naumiestis. Lietuvininkii din fosta Prusie Orientală și germanii din regiunea Klaipėda nu le mai cunosc, în special pe cele care au trecut în limba lituaniană din germană 128 variant dialectal, de exemplu: karnõlė «spărtură, șanț» (din germ. dial. karnõle), rigelis «bară de care se leagă caii» (germ. dial. rigel), štrãm «rezistent» (germ. dial. štrãm) etc. În graiul din Žemaičių Naumiestis, lexicul german formează următoarele grupuri semantice mai proeminente: obiecte de uz casnic și gospodăresc: akšelėnė «mașină pentru pregătirea nutrețului tocat» (din germ. Hacksel «nutreț tocat»), bliūberis «radio» (din germ. blubern «a bolborosi»), bríliai (pronunțat brylė) «ochelari» (din germ. Brille), kėdikė «lanț, șirag» (hibrid, din germ. dial. kėde), kūrbds «coș» (cf. kurbelis «coșuleț», germ. Korb), liõdė «cutia mașinii de tocat frunze» (cf. germ. dial. lôd «cutie»), pildekis «pătură de blană» (din germ. Pelz «blană», Decke «cuvertură»), rantúotas (rántūts) viedra «găleată cu benzi de măsurare» (hibrid, cf. germ. Rand «margine»), rigelis «bară de care se leagă caii» (din germ. dial. rigel), šiūpundė «plasă pentru transportat fân și paie» (cf. germ. schöpfen «a scoate cu polonicul», Bund «legătură, snop»), štérkis «apret pentru rufe» (germ. Stärke), cf. šterkiuoti (šterkiūti) «a apreta» (germ. stärken), tūžė «săculeț» (din germ. Dose; cf. tabõktūžė «săculeț hibrid pentru tutun»), vãnė «cadă» (germ. Wanne), žãkas (žãks) «sac» (cf. germ. Sack). Mâncăruri, băuturi: bydelis «făină cernută fin» (cf. germ. beuteln «a cerne fin făina», probabil dintr-o variantă dialectală a acestuia; cf. žemaițiană bydeluoti «a cerne fin»), fýmbriūnė «turtă dulce, prăjitură îmbunătățită» (cf. germ. Pfingsten «Rusalii», Brot «pâine»), gívierčai «condimente» (din germ. Gewürze), karentai «fructe de pădure violete» (cf. germ. Korinthe «stafide mici»), kliūpsai «chiftele» (din germ. Klops), krýgės «prune mici» (din germ. Kriecke), lývervurstas «cârnat de ficat» (din germ. Leber «ficat», Wurst «cârnat»), marmaliõdė «marmeladă» (din germ. Marmelade), mašinà (mašýna) «plită» (cf. Kochmaschine «plită țărănească»), plūmė «prună» (din germ. dial. plūme), pryštekis «mic dejun» (din germ. Frühstück; cf. žemaițiană pryštekiauti «a lua micul dejun»), plėkiai «fulgi de ovăz» (din germ. Flocke), šmántà «smântână» (din germ. dial. šmãnd), šmúltė «untură de porc» (cf. germ. Schmalz), šmekiuoti «a gusta» (schmecken), šmerlekiuoti «a se delecta cu mâncăruri» (din germ. dial. smer licken «a linge grăsimea»), šliūrpti «a sorbi» (germ. schlürfen), šliūpyti «a mânca lacom» (cf. germ. schlüpfen «a aluneca, a scăpa»; cf. și šliūpas «persoană care mănâncă mult»), šukuliõdė «ciocolată» (germ. Schokolade), ùr kštas «cârnat» (cf. germ. Wurst), žamgurkis «castravete pentru semințe, murat» (cf. germ. Samen «semințe», Gurke «castravete»), žán kukas «prăjitură în straturi» (cf. germ. Sandkuchen «prăjitură cu nisip»). Îmbrăcăminte, încălțăminte: áncugas «costum» (germ. Anzug), élškis «cravată» (din germ. dial. hälschen; cf. žemaițiană pasielskiuoti «a-și lega cravata; a se împodobi»), kedėlys «fustă» (din germ. dial. kedele), kleidė «rochie» (din germ. Kleide; cf. kleidikė hibrid «rochiță»), kuzjākas (kuzjāks) «sacou» (cf. germ. dial. koz jake «mantie de călătorie»), germúlka «șapcă» (cf. germ. dial. germõle), mùčė «căciulă» (din germ. dial. mutze; cf. mučikė «căciuliță de femeie»), šiūržis «șorț» (din germ. Schürze), štrūmpos «ciorapi» (din germ. Strümpfe), štýfeliai «cizme» (germ. Stiefeln), zandālės «pantofi de vară» (germ. Sandale). Unelte de lucru, mașini, aparate: ākas «săpăligă» (din germ. Hacke; cf. akãtis < akãitis «săpăligă mică»; cf. și akūoti «a toca, a prăși», din germ. hacken, kūpstakis «săpăligă» hibrid), drėšmašynė «mașină de treierat» (germ. dreschen «a treiera»), ėkelis «croșetă» (din germ. Häckel; cf. ėkeluoti «a croșeta» (germ. häckeln), kāras 9. 678 129 «roabă» (din germ. Karren; cf. karioti «a transporta cu roaba» – din germ. karren), kripė «scară» (din germ. dial. krüppe; cf. kripės «grilaje de căruță», kripikė «scăriță»), krūzai «volănașe» (din germ. Krause; cf. apkrūziuoti «a garnisi cu volănașe»), maṅgalis «aparat de călcat haine» (din germ. Mangel), mangaliuoti «a trece cu cilindrul, a mototoli» (germ. mangeln), hibrid susimaṅgaliavęs «mototolit», šlegą «ciocan» (germ. Schlägel), štapnotelis «ac de cusut» (din germ. dial. stopnōdel; cf. štapuoti «a cârpi» din germ. stopfen), cf. și štapinė adata «ac de cusut», vīndas «roată de tors» (cf. germ. Winde «trolii»). Terminologie a construcțiilor, mobilier: beṅkis || baṅkis «bancă» (din germ. Bank pl. Bänke), dakponė «țiglă» (din germ. Dachpfanne), ėvelis «rindea, raboteză» (din germ. dial. hėwel), ėveliuoti «a rindelui» (germ. dial. hėwelṇ), ėveliodė «nivelă mică» (din germ. dial. hewelōde), gėvelis «cosoroabă» (din germ. dial. gebel), kraše «scaun moale», fotelis (cf. germ. Krasse «fotoliu împletit»), kėlnorius «pivniță» (din germ. Keller), liōdė «sertar» (germ. dial. lōde «cutie»), mūrluotas «cununa pereților pe care se așază căpriorii, cu căpriori» (din germ. dial. mūrenlatte), stenderis «stâlp de gard» (din germ. Ständer), šveris «obturatorul sobei» (din germ. Schieber), šiurkštainis «coș de fum» (germ. Schornstein), špygelis «oglindă» (germ. Spiegel), štūlė «scaun» (Stuhl), švelis «grindă transversală» (cf. germ. Schwelle «prag transversal»), trėmpelis «partea de jos a casei, deasupra fundației» (din germ. Trempel), viṅkelis «echer, colț» (din germ. Winkel; cf. į viṅkelį «în unghi»). Cuvinte care descriu activitatea și munca omului: býgaras || bàgaras «prăjină, băț» (cf. germ. Bagger «excavator folosit la extragerea chihlimbarului»; cf. býgaruoti || bàgaruoti «a flutura o prăjină, un băț»), bilderiuoti «a fotografia» (din germ. Bild pl. Bilder «imagine, fotografie»), brūkuoti «a fi necesar» (germ. brauchen), berštuoti «a freca cu o perie» (cf. germ. Bürste «perie»), bérštas «perie», liodúoti «a încărca, a ambala» (germ. laden; cf. liódingė «încărcătură, parte a căruței»), pletúoti «a netezi (postavul)» (din germ. platten), ruliuoti «a nivela pământul cu tăvălugul, a rostogoli» (din germ. rollen «a rostogoli»; cf. rūlis «copil rotofei»), šapuoti «a îndesa» (din germ. dial. šāpen; cf. šapinė «saltea»), šporuoti «a aduna mușuroaie» (germ. sparen), šneideriuoti «a lucra ca croitor» (cf. germ. Schneider «croitor», cf. šnėideraitis «croitoruș», šnėiderka «croitoreasă»). Copii, rechizite școlare: bōlė «minge» (germ. Ball; cf. bolikė «minge mică»), gibūrzdūkas «zi de naștere» (germ. Geburtstag), klingeris «sonerie» (din germana prusacă orientală Klinger, germ. standard Klingel; cf. klingeriuoti «a suna din sonerie»), pernolė «peniță» (din germ. dial. pernōle), spridikis «învățătură, admonestare» (cf. germ. dial. predigt), špyliúoti «a se juca» (germ. spielen; cf. pra špyliuoti kārą «a pierde războiul»), šūlė «școală» (la Lietuvininkai) (germ. Schule), tōbytis «a face pozne, a se zbengui» (din germ. toben). Mijloace de transport: bōnė «tren» (din germ. Bahn; cf. hibridul bōnikelis «șine de cale ferată»), gránta «drum pietruit, drum» (germ. Grand «pietriș»), liódingė «parte a căruței, încărcătură» (din germ. dial. lióding), liōgeris «lagărul osiei» (din germ. dial. lōger), pýpeliuoti «a semnaliza» (din germ. dial. pīpeln), pýpelis «claxon de automobil» (germ. dial. pīpel), reīpas «bandajul roții» (germ. dial. reif), rūngas «traversa roților» (germ. dial. runge), rātas «bicicletă» (germ. Rad), šėpis «navă» (germ. Schiff), šlýpkos «sanie» (hibrid, din germ. dial. sleppe și sufixul slav -k-; cf. šlypkūtės «săniuțe»), špānegelis «știft metalic de căruță» (germ. Span ne gel). 130 Comerțul: (pa)burguoti „a vinde pe credit” (germ. borgen, cf. ant būrgos „pe datorie”), pygelininkas „mic comerciant la piață” (cf. germ. dial. pigel „chioșc”), reñčelis „povară” (germ. Ranzen), štūkis „bucată” (germ. Stück, cf. stukėlis || stukelytis „bucățică”), šmūkuliuoti „a se ocupa cu comerțul, contrabanda” (cf. germ. schmuggeln; cf. šmukulis || šmukūlninkas „afacerist, speculant”), ūlenderis „negustor de cai” (din germ. Holländer „olandez”). Exprimarea timpului: jūnis „iunie” (germ. Juni), mumėnt „imediat”, miniūta „minut” (germ. Minute); cf. miniūtininkas „minutar”); štūmda || štūnda „oră” (germ. Stunde); cf. štūndininkas || štūmdininkas „orar”; cf. hibr. piėtstundė „pauza de prânz”). Statul, administrația: caitunga „ziar” (germ. Zeitung), kaliūžė „închisoare” (cf. germ. Klause „locuința unui pustnic”), rubėžgrabė „graniță de stat, limită între parcele de teren” (hibrid din germ. Graben „șanț” și sl. рубеж). Cuvinte care denumesc starea interioară și înfățișarea omului: drimelis „adolescent voinic” (cf. germ. dial. drimmel), fėliūoti „a lipsi” (germ. fehlen, cf. fėle „lipsă (fizică)”, furši „femeie descurcăreață” (germ. fursch), giliūkis „noroc, fericire” (germ. Glück, cf. giliūkingas „fericit” din glücklich, giliūkingai „cu fericire”, negiliūkis „nenorocire”), liūstas „bună dispoziție” (germ. Lust „dispoziție”, cf. liūstavóti „a avea gânduri vesele”), špūkioti „a se arăta” (germ. dial. spūken), špūkas „fantomă”, „stafie” (din germ. dial. spūke), štimuoti „a se potrivi” (germ. stimmen, cf. įštimuoti „a fi încă în stare bună de sănătate”), štarkūs „voinic” (germ. stark), švičiuoti „a transpira” (germ. schwitzen), šakarinė „femeie escroacă” (cf. germ. schachern „a specula, a se ocupa cu lucruri dubioase”), špibukauti „a face pozne” (cf. germ. dial. Spitzbube „copil neastâmpărat”), ūnkulis „bărbat voinic” (cf. germ. Onkel „unchi”). Relațiile dintre oameni: dryveliuoti „a bolborosi (în germană), depreciativ” (din germ. dial. drivel), dūneriuoti „a ocărî, a înjura” (cf. germ. donnern „a tuna”, cf. uždūneriuoti „a rosti o înjurătură”), ergeliuotis „a se certa, a se mânia” (germ. ärgel’n), ergelis „necaz, mânie” (germ. Ärger), kamarātas || kamarōts (germ. Kamerad), liūosininkas (l’ūsininks) „chiriaș” (cf. germ. Lossman; cf. și liūosinininkauti „a fi chiriaș”), lėbė (liebi) „viață bună” (germ. Leben „viață”), liutėrija „risc” (germ. Lotterie „loterie”), štrydūotis „a se certa, a se mânia” (germ. dial. strīde, cf. susištrydūoti „a se certa, a se lua la ceartă”; (š)trydals „om iute la mânie”, (š)trydmikis „om iute la mânie”), ūmeriuoti „a vorbi prostii” (cf. germ. Humor „umor”). Bolile și tratarea lor: anyšai „anason” (germ. Anies), špūliuoti „a avea diaree” (germ. spülen „a clăti”), šlektūoti „a se simți rău” (cf. germ. schlecht „rău, prost”; cf. și šlektumas užėjo „i s-a făcut rău”, mán šlektai „mi-e rău”), štinkspirutis „amoniac” (cf. germ. stinken „a mirosi”), verkiūoti „a funcționa, a ajuta” (germ. werken). Diverse alte cuvinte: bybelis „biblie” (germ. Bybel), furši moteris „femeie descurcăreață” (germ. fursch), jėrgau || jār̄gau interj. „vai” (cf. germ. Herr Gott), jūksai „gunoi” (germ. Jucks), karnōlė „șanț, tranșee” (din germ. dial. karnōl), kliūperis „plată pentru muncă în produse” (cf. germ. dial. kluper „bacșiș”), krėpelis „olog” (germ. Krüppel, cf. krėpeliuoti „a șchiopăta”; cf. și kripal, kripal interj. pentru a descrie șchiopătatul), knīpelis „bâtă” (germ. Knüppel), kūrė „curcă” (din germ. dial. kure, cf. kūrinas „curcan”; cf. și kurūks || kurūtis || kurūtis hibrid „curcan mic”), rige- 9* 131 lis „bulgăre, bucată” (din germ. Riegel, cf. sušālo į rigeļi „a înghețat într-un bulgăre, într-un bloc”), švākai „slab” (cf. germ. schwach „slab”), sturkis „barză” (germ. Storch). Cuvintele germane intrate în graiul local al žemaiților s-au adaptat la normele corespunzătoare ale acestuia. Acum este greu de distins în ce cazuri au primit formante derivaționale ale lietuvininkai și în care pe cele ale žemaiților. Un lucru este însă cert: žemaiții au remodelat considerabil cuvintele germane preluate de la lietuvininkai. De pildă, din šūpelė „polonic” (cf. germ. schöpfen „a lua cu polonicul”), preluat de la lietuvininkai, žemaiții au format šūpelinė și au început să folosească acest cuvânt cu sensul „femeie cu fața mare”; din spātas „lopată” (germ. Spaten), preluat de la lietuvininkai, au format spātinas „lopățică”. La denumirile germane ale supelor s-a adăugat sufixul žemaitic -ynė, de exemplu, plūmynė „supă dulce”, mūžynė „supă cu lapte”, ryžynė „supă cu găluște rase” etc. Žemaiții au adoptat numeroase hibriduri, adică cuvinte compuse, de la lietuvininkai sau le-au format ei înșiși (acest lucru este greu de stabilit astăzi). Unul dintre componentele lor este german, iar celălalt lituanian, de exemplu, bonkelis „cale ferată” (hibrid din germ. Bahnė și lit. kelias), drānkubilis „butoi pentru păstrarea lăturilor” (din germ. dial. drānk „lături” și lit. kubilas „butoi”), žūkspiros „rumeguș” (din germ. Jucks „gunoi, resturi” și lit. spiros), šienkripės „grilaje laterale ale căruței” (germ. Krippe „scară”, cf. și šienkripė „scară lungă”), strūmpryšis „jartieră” (germ. Strumpf pl. Strümpfe). Se întâlnesc și cuvinte de-a dreptul foarte lituanizate, remodelate, de exemplu, šnipštukas; lietuvininkai pronunță šnipeldukas „batistă” (germ. Schnupftuch, germ. dial. snūveldok „batistă”). Lietuvininkai vor fi preluat varianta dialectală snūveldok cât încă locuiau în Prusia Orientală și în regiunea Klaipėda și au adus-o în partea Lituaniei. În ceea ce privește adaptarea flexionară a substantivelor germane, trebuie constatat că în limba lituaniană cuvintele care se terminau în consoană dură sau vocală au devenit substantive cu tema în ō, de exemplu, kurbas „coș împletit” (germ. Korb), bėrš tas „burete” (germ. Bürste „perie”) etc. Singularul substantivelor era adesea format din tema de plural a limbii germane, de exemplu, bilderis „imagine, fotografie” (germ. Bild pl. Bilder), kiñderis „copil” (din germ. Kind pl. Kinder) etc. Multe substantive au primit sufixe diminutivale lituaniene: -ytis, -elis, -aitis (ž. -ātis), -ikė, -inė, de exemplu, kurūtis „curcan mic” (din germ. dial. kure), mucikė „căciuliță” (germ. Mütze), plecaitis (plecātis) „petic, parcelă mică de pământ” (germ. Platz „loc”), stukėlis „bucată” (germ. Stück), stubinė „cameristă, servitoare” (germ. dial. stub, stōbe „cameră”). Au existat și cazuri inverse (rare), în care, pornind de la cuvinte de bază lituaniene, s-au format derivate cu un sufix german, de exemplu, kiaulerija „porcărie, dezordine” (cf. germ. Schweinerei — sufixul -erei), pinkerija „încurcătură, ceea ce este încurcat”. Cf. și fotografistas „fotograf”, elektristas „electrician” etc. Adjectivele germane intrate în limba lituaniană locală primeau de obicei sufixul lituanian -ingas², de exemplu, giliukingas „fericit” (germ. glücklich), listingas „viclean” (germ. listig). Cf. adverbele corespunzătoare giliukingai, listingai. Adjectivele ² Acesta amintește de germ. -ig-, -(l)ich și are un sens asemănător. 132 ruūdinās „rotund” (germ. rund), kantīnas „a se face mulțumit” după modelul lituanian kūpinds. Verbele erau adaptate în principal prin adăugarea sufixelor -uoti (že. -ūti, -auti), mai rar a sufixului de origine slavă -avoti, de exemplu, dekīuoti „a acoperi cu o pătură de cal” (germ. decken), fėliūoti „a lipsi” (germ. fehlen), knibeliuoti „a meșteri, a trebălui” (cf. germ. knibbeln „a lega”), liūstavoti „a se distra” (din substantivul german Lust „bună dispoziție”), pryš-tekiauti „a lua micul dejun” (germ. Frühstück „mic dejun”), šlekčiūoti „a se simți rău” (din germ. schlecht „rău”) etc. Uneori, un sufix lituanian se adaugă la unul german, de exemplu, dū-neriūoti „a blestema” (germ. donnern „a tuna”), planeriūoti „a planifica” (germ. planieren), turnerūoti „a face sport, a se antrena” (germ. turnieren). Verbele de origine germană au adesea prefixe lituaniene, de exemplu, apšam-pūoti „a certa”, ištimūoti „a fi într-o dispoziție bună, a fi sănătos”, nudnūoti „a obosi” (germ. ahnen), pasteliūoti „a comanda, a procura” (germ. stellen), supučūoti „a mânca”, susištrydūoti „a se certa, a se învrăjbi” (germ. dial. streiden), uždūneriūoti „a înjura”, užklingiūoti „a încuia” (germ. Klinke „clanță”). Se întâlnesc destule cuvinte germane deloc adaptate, de exemplu, ūmama „bunică” (germ. Oma „bunicuță”), ūpapa „bunic” (germ. Opa), papā „tătic” (germ. Papa), briūt „pâine” (germ. Brot), špėk „slănină” (germ. Speck), męser „cuțit” (germ. Messer), štrām „fermă” (germ. dial. štrām), štrēng „strict” (germ. streng), fēst „solid” (germ. fest) etc. Ele au rămas invariabile atât în caz, cât și în număr. În prezent, germanismele discutate în acest articol, deși sunt bine cunoscute de locuitorii mai în vârstă ai zonei, dispar deja rapid sub influența limbii lituaniene literare. De regulă, le folosesc numai oamenii din generațiile mai în vârstă, mai ales lietuvininkai. Tinerii care au frecventat școala înțeleg foarte bine că aceste cuvinte sunt deja barbarisme și, prin urmare, încearcă să le înlocuiască cu echivalente lituaniene, deși nu le reușește întotdeauna. Desigur, žemaičiai mai în vârstă nu se pot lipsi de aceste germanisme atunci când vorbesc despre trecut, despre realitățile Lituaniei Mici și când doresc uneori să-și facă vorbirea mai expresivă. Ei folosesc multe germanisme când vorbesc cu lietuvininkai din zonă, în a căror vorbire acestea sunt încă destul de numeroase. LITERATŪRA Кушнер/Кнышев П. И. Этнические территории и этнические границы. М.: Изд-во АН СССР, 1951. 280 с. Gimbutas J. Lietuvių sodžiaus architektūra Mažojoje Lietuvoje. New York, 1958. 156 p. Kurchat H. Das Memelländische ABC: Volkskundliches Wörterbuch des Memelländisches Niederdeutsch. Oldenburg: Siebert, 1964. 160 S. Sabaliauskas A. Lietuvių kalbos leksikos raida, jos turtėjimas tarybiniais metais // Lietuvių kalba tarybiniais metais. V., 1967. P. 68–102. Zinkevičius Z. Lietuvių kalbos istorija. D. 1: Lietuvių kalbos kilmė. V.: Mokslas, 1964. 387 p. Weinreich U. Languages in Contact. N. Y.; Philadelphia, 1953. 147 p. 133 GERMAN LOANWORDS IN THE LOCAL DIALECT OF ŽEMAIČIŲ NAUMIESTIS Summary In the paper the author analyses a linguistically complicated situation in the small locality of Žemaičių Naumiestis. Here the local Samogitian dialect was greatly influenced by the so-called lietuvininkai, newcomers from former Eastern Prussia and the Klaipėda District. Furthermore, the local Samogitian dialect had also been influenced by the German language for long centuries. The interference of the German language in the local dialect implied the rearrangement of patterns in all domains of the language, such as the phonetic system, partly morphology and syntax and almost all areas of the vocabulary. As we know, lexical borrowing occurs when a recipient vocabulary is inadequate in the cultural environment of a given locality. The paper attempts to disclose the extent of interference determined by the structure of two languages in contact as well as by non-linguistic factors in the socio-cultural context of language contacts. The interference was mutual. Up till now one can trace many Lithuanian words in the oral speech of the Germans. The most concrete German loanwords, such as designations for newly invented and imported objects were mere additions to the vocabulary of the local Samogitian dialect. Quite a number of Germanisms extended their content, many discarded their old meanings and acquired new ones. Many German semantemes were borrowed from the German dialect, used in former Lithuania Minor of the time. German loanwords, used in the Žemaičių Naumiestis local Samogitian dialect, form fourteen semantic groups. The borrowed words were adapted in the recipient dialect, i. e. the local Samogitian dialect according to the phonetic and morphological patterns of the Lithuanian language. Among the hybrid compounds we can also distinguish those in which the stem remains German but another component acquires the Lithuanian word-forming elements: suffixes, prefixes, endings. Some of the German words did not obey the norms of the recipient dialect at all. Lately the loanwords have lost gradually their significance in the local Samogitian dialect and are used mostly in the speech of elder Samogitians and lietuvininkai.