Ştiinţe Juridice// Legal Sciences, nr. 21/ 2025, ISSN 1857-0976, E-ISSN 2953-6898 209 CZU 343.1:342.7 DIALOGUL INTERPROFESIONAL – INSTRUMENT DE PREVENȚIE PENTRU REDUCEREA CAUZELOR DE RĂSPUNDERE DISCIPLINARĂ A JUDECĂTORILOR Natalia GAVRILENCO 1 Articolul subliniază importanța unui dialog interprofesional eficient între judecători, procurori și avocați, considerându-l un instrument esențial pentru reducerea procedurilor disciplinare. Autoarea a analizat activitatea Colegiului Disciplinar și acțiunile întreprinse pentru promovarea unui astfel de dialog, evidențiind implicarea directă în conferințe și ateliere de lucru ca pași importanți pentru consolidarea relațiilor între profesioniștii din domeniul juridic. Participarea activă a autoarei subliniază necesitatea unei comunicări continue, care să prevină conflictele, să asigure clarificarea responsabilităților fiecărei profesii și să contribuie la un sistem judiciar mai eficient și transparent. Analiza activității Colegiului Disciplinar subliniază necesitatea promovării unor comunicări eficiente între profesioniștii din domeniul juridic și relevă impactul pozitiv al participării directe la evenimentele profesionale. De asemenea, se recomandă revizuirea unor reglementări, precum Hotărârea CSM nr. 351/14, pentru a facilita colaborarea și a spori transparența proceselor administrative, contribuind astfel la îmbunătățirea comunicării între judecători, procurori și avocați. În final, se concluzionează că un dialog interprofesional continuu, susținut de inițiative strategice, nu doar că previne conflictele, dar și întărește încrederea publicului în integritatea și eficiența sistemului judiciar, creând astfel un cadru juridic mai echitabil și mai funcțional. Cuvintecheie: dialog interprofesional, deontologie, colaborare între profesii, răspundere disciplinară. INTERPROFESSIONAL DIALOGUE – A PREVENTIVE TOOL FOR REDUCING THE CAUSES OF DISCIPLINARY LIABILITY OF JUDGES Natalia GAVRILENCO 1 The article emphasizes the importance of effective interprofessional dialogue between judges, prosecutors, and lawyers, considering it an essential tool in reducing disciplinary procedures. The author analyzed the activity of the Disciplinary Board and the actions taken to promote such dialogue, highlighting direct involvement in conferences and workshops as important steps in strengthening relationships among legal professionals. The author’s active participation underscores the need for continuous communication to prevent conflicts, clarify the responsibilities of each profession, and contribute to a more efficient and transparent judicial system. The analysis of the Disciplinary Board's activity emphasizes the need to promote effective communication between legal professionals and highlights the positive impact of direct involvement in professional events. Furthermore, it recommends revising certain regulations, such as CSM Decision No. 351/14, to facilitate collaboration and enhance the transparency of administrative processes, thereby improving communication between judges, prosecutors, and lawyers. In conclusion, it is stated that continuous interprofessional dialogue, supported by strategic initiatives, not only prevents conflicts but also strengthens public trust in the integrity and efficiency of the judicial system, thus creating a more equitable and functional legal framework. Keywords: interprofessional dialogue, deontology, collaboration between professions, disciplinary responsibility. DOI 10.5281/zenodo.17318334 1 Doctorandă,ȘcoaladoctoralăȘtiințeJuridice,UniversitateadeStatdinMoldova,(ROR:https://ror.org/0475kvb92),e-mail:rector@ usm.md;e-mail:[email protected];ORCIDID:0000-0002-3820-8021 PhD Student, Doctoral School of Legal Sciences, Moldova State University (ROR: https://ror.org/036kvxa54); e-mail:
[email protected]; e-mail: [email protected]; ORCID ID: 0000-0002-3820-8021
Anale Știinţifice ale Academiei „Ştefan cel Mare” a MAI al Republicii Moldova Scientific Annals of the Academy “Stefan cel Mare” of MIA of the Republic of Moldova 210 INTRODUCERE Răspunderea disciplinară a judecătorilor este un instrument fundamental în arhitectura unui sistem judiciar echilibrat, în care independența magistratului coexistă cu obligațiaacestuiadearespectacelemaiînaltestandardeeticeșiprofesionale.Încontextul RepubliciiMoldova,acestmecanismdecontrol capătăoimportanțăsporităpefondultransformărilor legislative și instituționale orientate spreconsolidareastatuluidedreptșiaîncrederiipubliceînactuldejustiție. Articoluldefațăpropuneoanalizăaplicatăamoduluiîncares-aexercitatrăspunderea disciplinară a judecătorilor în anul 2023, prinexaminareasesizărilordepuselaColegiul disciplinar,acategoriilordeabaterireținuteși adeciziiloradoptate.Studiulscoateînevidență tipologia comportamentelor sancționate, gradul de responsabilitate al judecătorilor, precumșirelațiadintreacestesancțiunișicontextulprofesionalîncareapar. Un element central al lucrării îl reprezintă abordarea dialogului interprofesional caposibilăsoluțiedediminuareaconflictelor întreactoriisistemuluidejustiție–judecători, procurori, avocați – care, de cele mai multe ori, escaladează până la sesizări disciplinare.Pebazaanalizeihotărârilorpublicateșia interacțiunilor constatate între profesioniștii dreptului, se conturează ideea că o cultură instituționalăacomunicăriișiacooperăriiar puteapreveninudoarabaterile,cișipercepțiile eronatecuprivirelaacestea. Prinurmare,articolulurmăreștesărăspundă la următoarele întrebări: ce tipuri de abateri disciplinare sunt cele mai frecvente în practica recentă? În ce măsură poate un cadru solid de dialog interprofesional să contribuie la prevenirea procedurilor disciplinare? METODOLOGIE Metodelede cercetareutilizate înacest studiu se bazează pe o abordare mixtă, care combină cercetarea calitativă și cantitativă pentru a oferi o înțelegere completă a fenomenului studiat. Cercetarea include analiza documentară a reglementărilor și procedurilor disciplinare din sistemul judiciar, precum șianalizadatelorstatisticeprivindplângerile INTRODUCTION The disciplinary liability of judges is a fundamentalinstrumentinthearchitectureof abalancedjudicial system, where judicial independencecoexistswiththeobligationtoupholdthehighestethicalandprofessionalstandards.InthecontextoftheRepublicofMoldova, thiscontrolmechanismgainsincreasedimportanceamidlegislativeandinstitutionalreforms aimedatstrengtheningtheruleoflawandpublictrustinthejusticesystem. Thisarticleoffersanappliedanalysisof howjudicialdisciplinaryliabilitywasexercised in2023byexaminingthecomplaintssubmitted totheDisciplinaryBoard,thecategoriesofmisconductidentified,andthedecisionsrendered. Thestudyhighlightsthetypesofbehaviorthat weresanctioned,thedegreeofaccountability demonstratedbyjudges,andtherelationship betweenthesesanctionsandtheprofessional contextinwhichtheyarose. Acentralelementofthepaperistheexploration of interprofessional dialogue as a potential solution to reduce conflicts among actorswithinthejusticesystem‒judges,prosecutors,lawyers‒whichoftenescalateintodisciplinarycomplaints.Basedonananalysisof publisheddecisionsandobservedinteractions among legal professionals, the idea emerges thataninstitutionalcultureofcommunication and cooperation could prevent not only misconductbutalsomisperceptionssurrounding suchbehavior. Therefore,thearticleseekstoanswerthe followingquestions:Whattypesofdisciplinary offensesaremostfrequentinrecentpractice? Towhatextentcanastrongframeworkforinterprofessionaldialoguecontributetothepreventionofdisciplinaryproceedings? METHODOLOGY Themethodsusedinthisstudyarebased onamixedapproachthatcombinesbothqualitativeandquantitativeresearchtoprovidea comprehensiveunderstandingofthephenomenonunderinvestigation.Theresearchincludes adocumentanalysisofdisciplinaryregulations andprocedureswithinthejudicialsystem,as wellasananalysisofstatisticaldataoncomplaintssubmittedtotheJudicialInspectionand
Ştiinţe Juridice// Legal Sciences, nr. 21/ 2025, ISSN 1857-0976, E-ISSN 2953-6898 211 depuselaInspecțiaJudiciarășicazuriledisciplinare examinate de Colegiul Disciplinar. În plus,s-autilizatanalizaraporturiloroficialeale Consiliului Superior al Magistraturii pentru a exploracadrulnormativșiinstituționalîncare sedesfășoarăproceseledisciplinare. Încadrulcercetării,unaspectesențiall-a constituitdialogulinterprofesional,careafost realizatprininteracțiunișischimburideperspectiveîntreprofesioniștidindiversedomenii alesistemuluijudiciar.Acestdialogainclusjudecători,avocați,reprezentanțiaiorganelorde autoadministrare. Înacestarticols-auutilizaturmătoarele abrevieri: • CSM-ConsiliulSuperioralMagistraturii • CD-Colegiuldisciplinar • CSP-ConsiliulSuperioralProcurorilor • UAM-UniuneaAvocațilordinMoldova • ABAROLI-InițiativapentruSupremația LegiiaAsociațieiBarourilorAmericane DISCUȚII ȘI REZULTATE Rezultatele cercetării din acest articol subliniază importanța unui dialog interprofesional eficient între judecători, procurori și avocați pentru prevenirea conflictelor și reducerea cazurilor de răspundere disciplinară. Studiul a evidențiat faptul că majoritatea plângerilor adresate Inspecției Judiciare provin din conflicte interprofesionale, iar aceste neînțelegeri ar putea fi evitate printr-o mai bună comunicare între profesioniștii din domeniuljuridic. Înplus,analizaactivitățiiColegiuluiDisciplinaralCSMarelevatoseriedeabaterifrecventecomisedejudecători,cumarfiîncălcarea termenelorprocedurale,comportamentelenepotrivitefațădeparticipanțiilaprocesșiatitudineanerespectuoasăîn relațiile cu colegii și avocații.Acesteabaterinudoarcăsubminează încrederea publicului în justiție, dar și au un impactnegativasupracolaborăriiprofesionale ceestenecesarăpentrufuncționareaunuisistemjudiciareficient. Înfinal,cercetareasugereazăcăaplicareaunuicadrudedialogstructuratșiclarîntre toate părțile implicate ar putea contribui semnificativ la prevenirea conflictelor și la menținereaunuiclimatdeîncredereșirespect disciplinarycasesreviewedbytheDisciplinary Board.Inaddition,thestudyincorporatesan analysis of official reports from the Superior CouncilofMagistracytoexplorethenormative andinstitutionalframeworkwithinwhichdisciplinaryprocessestakeplace. A key component of the research was the interprofessional dialogue, conducted through interactions and exchanges of perspectives among professionals from various sectorsofthejudicialsystem.Thisdialogueinvolvedjudges,lawyers,andrepresentativesof self-governingbodies. The following abbreviations were used inthisarticle: • CSM–SuperiorCouncilofMagistracy • CD–DisciplinaryBoard • CSP–SuperiorCouncilofProsecutors • UAM–MoldovanBarAssociation • ABAROLI–AmericanBarAssociation RuleofLawInitiative DISCUSSIONS AND RESULTS The findings of this study highlight the importance of effective interprofessional dialogueamongjudges,prosecutors,andlawyers inpreventingconflictsandreducinginstances ofdisciplinaryliability.Thestudyrevealedthat themajorityofcomplaintssubmittedtotheJudicial Inspection stem from interprofessional conflicts,whichcouldoftenbeavoidedthrough improvedcommunicationamonglegalprofessionals. Furthermore, the analysis of the activity of the Disciplinary Board of the Superior CouncilofMagistracy(CSM)revealedseveral common types of misconduct committed by judges, such as failure to observe procedural deadlines,inappropriatebehaviortowardtrial participants,anddisrespectfulattitudesininteractionswithcolleaguesandlawyers.These typesofmisconductnotonlyunderminepublic trustinthejusticesystembutalsonegatively affectthe professional collaboration essential foraneffectivejudiciary. Ultimately,theresearchsuggeststhatimplementingastructuredandclearframework fordialogueamongallpartiesinvolvedcould significantlycontribute to conflict prevention andthemaintenanceofaclimateoftrustand
Anale Știinţifice ale Academiei „Ştefan cel Mare” a MAI al Republicii Moldova Scientific Annals of the Academy “Stefan cel Mare” of MIA of the Republic of Moldova 212 reciproc.Aceastaarsprijininudoarprevenirea abaterilordisciplinare,cișiîmbunătățireageneralăatransparențeișicolaborăriiîncadrul sistemuluijudiciar. Răspundereadisciplinarăajudecătorilor reprezintă un mecanism fundamental pentru menținerea standardelor morale și profesionaleîncadrulsistemuluidejustiție.Aceastase bazeazăpeprincipiulcăjudecătorii,încalitatea lordeapărătoriaidreptății,trebuiesărespecte nudoarliteralegii,cișivalorileeticecareguverneazăprofesialor. Prinrăspundereadisciplinarăseinstituieoresponsabilitateclară:judecătoriicareîncalcănormeleprofesionaletrebuiesăfietrași larăspundereșisăsuporteconsecințelecorespunzătoare.Acestprocesnudoarcădescurajeazăabaterile,darpromoveazășirespectarea continuăastandardelor,asigurândcetățenilor acceslaojustițieechitabilășideîncredere. Astfel, în Republica Moldova, judecătoriirăspundpentrucomitereaabaterilordisciplinareprevăzutedeprezentalege.Încălcarea prevederilor altor acte normative atrage răspundereadisciplinarănumaiîncazurileîncare faptaconstituieoabateredisciplinarăînconformitatecuart.4alLegiinr.178/2014. Înanul2024,înadresaInspecțieiJudiciare auparvenit24deplângeri,majoritateadepusede avocațisaudeavocațicarereprezentauintereselecliențilorlor.Acesteplângeriauinvocatacțiuni presupusilegalealejudecătorilor,ceeaceindică ungradridicatdetensiuneșineînțelegereînraporturileinterprofesionale[1]. Această statistică reflectă faptul că o parte considerabilă a conflictelor din sistemuljudiciarderivănudoardininterpretările diferitealelegii,cișidinlipsadecomunicare eficientă între profesioniștii implicați. Fără o platformă de comunicare interprofesională, aceste neînțelegeri escaladează, fiind adesea transformate în plângeri oficiale care ajung pemasaInspecțieiJudiciare.Dinpăcate,acest proces contribuie la creșterea tensiunilor și la deteriorarea relațiilor profesionale, fără a abordacauzaprincipalăaconflictului:lipsadialogului.Dialogulnudoarpermitesoluționarea neînțelegerilorînaintedeadeveniconflicteoficiale,cișipromoveazărespectulreciprocșicolaborareaîncadrulsistemuluijudiciar. Obiectivulacestuiarticolestedeaanamutual respect. This would support not only thepreventionofdisciplinarymisconductbut alsotheoverallimprovementoftransparency andcooperationwithinthejudicialsystem. The disciplinary accountability of judges represents a fundamental mechanism for upholding moral and professional standards withinthejusticesystem.Itisgroundedinthe principle that judges, as guardians of justice, mustadherenotonlytotheletterofthelaw butalsototheethicalvaluesthatgoverntheir profession. Disciplinaryresponsibilityestablishesa clearobligation:judgeswhoviolateprofessionalnormsmustbeheldaccountableandfaceappropriateconsequences.Thisprocessnotonly discouragesmisconductbutalsopromotesthe continuous observance of standards, thereby ensuringcitizenshaveaccesstofairandtrustworthyjustice. In the Republic of Moldova, judges are disciplinarilyliableforcommittingtheinfractionsoutlinedintheapplicablelaw.Violations ofotherlegalprovisionsresultindisciplinary responsibilityonlywhentheactconstitutesa disciplinaryoffenseinaccordancewithArticle 4ofLawNo.178/2014. In2024,theJudicialInspectionreceived 24complaints,mostofwhichweresubmitted by lawyers or by lawyers representing their clients’interests.Thesecomplaintsallegedunlawfulactionsbyjudges,indicatingahighlevel oftensionandmisunderstandingininterprofessionalrelations.[1] This statistic reflects that a significant portionofconflictswithinthejudicialsystem arisesnotonlyfromdifferinginterpretationsof thelawbutalsofromalackofeffectivecommunicationamongtheprofessionalsinvolved.In theabsenceofaninterprofessionalcommunicationplatform,suchmisunderstandingsoften escalate into formal complaints submitted to theJudicialInspection.Unfortunately,thisprocesstendstoincreasetensionsanddeteriorate professionalrelationships,withoutaddressing therootcauseoftheconflict:thelackofdialogue. Dialoguenotonlyenablestheresolution ofmisunderstandingsbeforetheyevolveinto formalconflictsbutalsofostersmutualrespect andcollaborationwithinthejusticesystem.
Ştiinţe Juridice// Legal Sciences, nr. 21/ 2025, ISSN 1857-0976, E-ISSN 2953-6898 213 liza modul în care un dialog interprofesional structurat și eficient între judecători, procurori și avocați poate contribui la reducerea numărului de cazuri de răspundere disciplinară a judecătorilor, prin prevenirea conflictelor și a neînțelegerilor profesionale. Articolul evidențiază importanța colaborării șiacomunicăriideschisepentruconsolidarea transparenței, înțelegerii reciproce și promovareauneijustițiiechitabile,axatăperespectareastandardeloreticeșiprofesionale. Activitatea Colegiului Disciplinar al CSM pentru anul 2023 Colegiul disciplinar este un organ independent, care examinează cauzele disciplinare înprivințajudecătorilorînfuncțieșiajudecătorilor demisionați pentru faptele comise în timpulexercităriifuncțieidejudecătorșiaplică sancțiunidisciplinare.Reprezentândunorgancheieînprocesulderesponsabilizareajudecătorilorînvirtutealegii,activitateaColegiuluidisciplinarestereglementatădeRegulamentulcu privirelaactivitateaCD,aprobatprinHotărârea ConsiliuluiSuperioralMagistraturiinr.505/24 din13noiembrie2018șideLegeanr.178din25 iulie2014cuprivirelarăspundereadisciplinară ajudecătorilor,ceprevedetemeiurilerăspunderiidisciplinare,categoriileabaterilordisciplinarecomisedejudecători,sancțiuniledisciplinare aplicateacestora,etapeleproceduriidisciplinare,atribuțiileinstituțiilorimplicateînprocedura disciplinară, precum și procedura examinării, adoptării și contestării hotărârilor în cauzele disciplinareprivindjudecătorii. În anul 2023, Colegiul disciplinar a înregistrat 25 de cauze disciplinare (rapoarte întocmitedeInspecțiajudiciarăînurmaverificăriisesizărilorprivindfaptelecepotconstituiabateridisciplinarecomisedejudecători), ocauzăfiindrestantădinanulprecedent.Din numărultotaldeproceduridisciplinare(26de proceduri),10aufostconexate,7fiindrestanteșiurmândafiexaminateînanul2024[2]. AplicareasancțiuniideColegiuldisciplinarare dreptscop corijarea conduitei judecătorului care a comis o abatere disciplinară, precum şi prevenirea pe viitor a unor fapte similare. Din numărul total de proceduri disciplinare, în anul 2023 au fost examinate și pronunțate hotărâri în 19 cauze disciplinare, în același timp 10 proceduri disciplinare au Theaimofthisarticleistoanalyzehow a structured and effective interprofessional dialogueamongjudges,prosecutors,andlawyerscancontributetoreducingthenumberof disciplinarycasesinvolvingjudges,bypreventingconflictsandprofessionalmisunderstandings. The article emphasizes the importance of collaboration and open communication in strengthening transparency, mutual understanding, and the promotion of a fair justice systemgroundedinrespectforethicalandprofessionalstandards. ActivityoftheDisciplinaryBoardofthe SuperiorCouncilof Magistracy (SCM) for the Year2023 TheDisciplinaryBoard is an independentbodythatexaminesdisciplinarycasesconcerningsittingjudgesandjudgeswhohaveresigned,foractscommittedduringtheirtenure. Asakeybodyinensuringjudges’accountabilityunderthelaw,theactivityoftheDisciplinary Board is regulated by the Regulation on the ActivityoftheDisciplinaryBoard,approvedby DecisionNo.505/24oftheSuperiorCouncilof MagistracydatedNovember13,2018,andby LawNo.178ofJuly25,2014,ontheDisciplinaryLiabilityofJudges.Thislawoutlinesthe grounds for disciplinary liability, categories ofdisciplinaryoffenses committed by judges, applicablesanctions,thestagesofthedisciplinaryprocedure,theresponsibilitiesoftheinstitutionsinvolved,andtheprocedureforexamining,adopting,andappealingdecisionsin disciplinarycasesconcerningjudges. In 2023, the Disciplinary Board registered25disciplinarycases(reportsprepared by the Judicial Inspection following the review of complaints regarding acts that may constitutedisciplinaryoffensescommittedby judges), with one case carried over from the previousyear.Outofthetotal26disciplinary procedures, 10 were merged, and 7 remain pendingandarescheduledtobeexaminedin 2024. The purpose of applying disciplinary sanctionsbytheDisciplinaryBoardisbothto correcttheconductofjudgeswhohavecommitteddisciplinaryoffensesandtopreventthe recurrenceofsimilaractsinthefuture. Out of the total number of disciplinary procedures,in2023theDisciplinaryBoardex-
Anale Știinţifice ale Academiei „Ştefan cel Mare” a MAI al Republicii Moldova Scientific Annals of the Academy “Stefan cel Mare” of MIA of the Republic of Moldova 214 fostconexate[3,19].Astfel,înperioadaanului 2023aufostaplicateînprivințajudecătorilor: –4 sancțiuni disciplinare sub formă de avertisment; –15cauzedisciplinareaufostîncetate; –7cauzeaurămasînrestantă,urmânda fiexaminateîn2024. Conforminformațiilordisponibile,abaterilecomisedejudecătorișisancționatedeColegiulDisciplinarrelevăaspectecareafectează directcalitateaactuluidejustițieșiîncrederea publiculuiînsistemuljudiciar. Printrecelemaifrecventeabateriidentificatesenumără: 1.Atitudinea nedemnă față de participanții la proces • Un exemplu este cazul expus prin hotărârea CD nr. 1/1 din 27 ianuarie 2023, sancționată pentru manifestarea unei atitudini nedemne în relațiile cu colegii, avocații, experții,martoriisaualtepersoaneimplicate. Oastfeldeconduităaduceatingereprestigiului justiției și afectează colaborarea profesională esențialăîncadrulproceselorjudiciare. 2. Încălcarea obligațiilor de serviciu și a termenelor procedurale • Hotărârea CD nr. 3/4 din 21 aprilie 2023 și Hotărârea CD nr. 17/10 din 24 noiembrie 2023; judecătorii au fost sancționați pentru nerespectarea termenelor procedurale,ceeaceaafectatînmoddirectdrepturileși intereselelegitimealeparticipanțilorlaproces. Astfel de încălcări pun în pericol integritatea actuluidejustițieșipotducelapierdereaîncrederiiînimparțialitateasistemului. 3.Comportamente care aduc atingere onoarei și probității profesionale • HotărâreaCDnr.8/7din21iulie2023 evidențiază încălcări mai grave, care au adus atingere onoarei profesionale și prestigiului justiției. Astfel de fapte, indiferent dacă sunt comiseîntimpulexercităriiatribuțiilordeserviciusauînafaraacestora,auunimpactsemnificativasupraîncrederiipubliculuiînjustiție. Înanul2024,Colegiuldisciplinaraînregistrat28decauzedisciplinare,7fiindpreluate dinrestanțaanuluiprecedent.Demenționatcă în2024Colegiul disciplinar nu a aplicat nicio sancțiune în cauzele disciplinare intentate în privința judecătorilor. Importanța colaborării între judecăaminedandissueddecisionsin19cases.Additionally,10proceduresweremerged.Asaresult,in2023thefollowingactionsweretaken againstjudges: 4 disciplinary sanctions in the form of warningswereapplied; 15disciplinarycasesweredismissed; 7casesremainpendingandaretobereviewedin2024. According to available information, the offensescommittedbyjudgesandsanctioned bytheDisciplinaryBoardrevealissuesthatdirectlyimpactthequalityofjusticeandpublic confidenceinthejudicialsystem. Among the most frequent disciplinary violations identified are: 1.Unworthy attitude toward trial participants • An example can be found in the decisionoftheDisciplinaryBoard(DB)No.1/1 ofJanuary27,2023,whereajudgewassanctionedfordisplayinganunworthyattitudein relations with colleagues, lawyers, experts, witnesses,orotherinvolvedindividuals.Such conductunderminestheprestigeofjusticeand affectstheprofessionalcooperationthatisessentialinjudicialproceedings. 2.Violation of official duties and procedural deadlines • In decisions DB No. 3/4 of April 21, 2023,andDBNo.17/10ofNovember24,2023, judges were sanctioned for failing to comply withproceduraldeadlines,whichdirectlyimpacted the rights and legitimate interests of trial participants. These types of violations jeopardizetheintegrityofthejudicialprocess andcanleadtoalossoftrustinthesystem’s impartiality. 3.Conduct that damages professional honor and integrity • DecisionDBNo.8/7ofJuly21,2023, highlightsmoreseriousviolationsthatharmed thejudge’sprofessionalhonorandtheprestige of the judiciary. Such actions, whether committedduringtheexerciseofofficialdutiesor outsideofthem,haveasignificantimpacton publictrustinthejusticesystem. In 2024, the Disciplinary Board registered28disciplinarycases,with7ofthemcarriedoverfromthepreviousyear’sbacklog.It isworthnotingthatin2024,theDisciplinary
Ştiinţe Juridice// Legal Sciences, nr. 21/ 2025, ISSN 1857-0976, E-ISSN 2953-6898 215 tori, procurori și avocați pentru prevenirea conflictelor. Colaborareaeficientăîntrejudecători,procurorișiavocațiesteesențialăpentru prevenirea conflictelor și asigurarea unei justiții echitabile și eficiente. Această cooperarecontribuielaclarificarearolurilorfiecărei părți,lareducereatensiunilorîncadrulproceselorșilacreareaunuiclimatdeîncredereîntrepărțileimplicate. Conform principiului colegialității [4], relația judecătorului cu colectivul de muncătrebuiesăfiebazatăperespectreciprocși bună-credință, reflectând un comportament exemplar.Judecătorultrebuiesăfieunmodel decomunicareadecvatășiatitudineechilibrată îninteracțiunileprofesionale.Criticilepublice laadresaprobitățiiprofesionalesaumoralea colegilorsuntinterzise,iarjudecătorultrebuie să manifeste reținere în exprimarea opiniilor despre activitatea altor magistrați. Totodată, esteesențialcajudecătorulsărămânăsolidar cucolegiisăi,opunându-sefermacuzațiilornefondate,declarațiilorjignitoareșidiscriminării profesionale. Judecătorul trebuie să mențină o pozițieimparțială,evitândpreferințelefațăde anumițiangajațișisădepășeascăeventualele animozități personale [5]. Un comportament nepotrivit,cumarfiremarcilejignitoare,sarcasmulsauglumelecrude,nudoarcăsubmineazăatmosferadelucru,darafecteazășiîncredereaînsistemuljudiciar.Judecătoruleste reprezentantulactuluidejustiție,iarcomportamentulsăutrebuiesăreflecteresponsabilitateșiprofesionalism. La exercitarea atribuțiilor sale judiciare, judecătorul este obligat să își mențină independențafață de colegii magistrațiînluarea deciziilor. Această independență garanteazăcăhotărârilesuntluateexclusivpebaza legiișiaconștiințeiproprii,fărăpresiunisau influențeexterneoriinterne. Judecătorul,îninteracțiunilesalecualți profesioniștiaidreptuluicareactiveazăînmod constantîninstanță,trebuiesăevitesituațiile carearputeagenerasuspiciunirezonabilede favorizare sau părtinire [6]. Transparența, echitatea și profesionalismul în aceste relații sunt esențiale pentru menținerea încrederii înactul dejustițieșipentruevitareaoricărei aparențedeimparțialitate. Boarddidnotimposeanysanctionsinthedisciplinary cases initiated against judges. The Importance of Cooperation Between Judges, Prosecutors, and Lawyers in Preventing Conflicts Effective cooperation between judges, prosecutors,andlawyersisessentialforpreventingconflictsandensuringfairandefficient justice. This collaboration helps clarify each party’srole,reducestensionsduringtrials,and fostersaclimateoftrustamongthepartiesinvolved. According to the principle of collegiality,[4] a judge’s relationship with the professional community must be based on mutual respect and good faith, reflecting exemplary conduct.Ajudgeshouldbeamodelofappropriate communication and balanced attitude in professional interactions. Public criticism targetingtheprofessionalormoralintegrityof colleaguesisprohibited,andajudgemustshow restraintwhenexpressingopinionsaboutthe workofothermagistrates.Atthesametime,it isessentialforajudgetoremaininsolidarity with colleagues, firmly opposing unfounded accusations,offensivestatements,andprofessionaldiscrimination. A judge must maintain an impartial stance,avoidingfavoritismtowardcertainstaff members and overcoming any personal animosities.[5] Inappropriate behavior‒such as offensiveremarks,sarcasm,orcrudejokes‒not onlyunderminestheworkingatmospherebut alsodamagestrustinthejudicialsystem.Asa representativeofjustice,thejudge’sbehavior must reflect responsibility and professionalism. In exercising judicial duties, a judge is obligedtomaintainindependencefromfellow magistrateswhenmakingdecisions.Thisindependenceensuresthatrulingsaremadesolely basedon the lawandthejudge’s conscience, freefromanyinternalorexternalpressureor influence. Wheninteractingwithotherlegalprofessionalswhoregularlyappearincourt,ajudge must avoid situations that could give rise to reasonablesuspicionoffavoritismorbias.[6] Transparency,fairness,andprofessionalismin theseinteractionsareessentialtomaintaining trustinthejusticesystemandavoidinganyap-
Anale Știinţifice ale Academiei „Ştefan cel Mare” a MAI al Republicii Moldova Scientific Annals of the Academy “Stefan cel Mare” of MIA of the Republic of Moldova 216 Prinurmare,judecătorultrebuiesămanifeste o conduită ireproșabilă, respectând atât principiul colegialității, cât și pe cel al independenței și imparțialității, astfel încât să consolideze prestigiul sistemului judiciar. În aceeași ordine de idei, menționăm despre opinia consultativă nr. 4 a Comisiei de etică și conduită profesională a judecătorilor[7], care seconcentreazăpereglementareacomunicării judecătorilorcupersonalulinstanței,procurorii,avocațiișialțijudecători,punândaccentpe prevenireainfluențelorșicomunicărilornepotrivite. Opinia subliniază importanța respectăriiindependențeișiimparțialitățiijudiciare, stipulândcăjudecătoriitrebuiesăeviteorice influențe interne sau externe care ar putea afectaîncredereaînsistemuljudiciar. Coduldeeticăprevedecăjudecătoriinu potiniția,permitesauluaînconsiderarecomunicărileex parte(înabsențatuturorpărților) privind dosarele aflate pe rol, cu excepția situațiilor strict administrative și fără impact asupra fondului cauzei. Judecătorii trebuie, de asemenea, să dezvăluie astfel de comunicăripermiseșisăraportezeoriceîncercarede influențare.Comunicareacualțijudecătorieste permisă doar pentru consultări asupra problemelorteoreticesaujuridice,darnupentru influențareadeciziilor. Pentru a evita aparențele de imparțialitate, accesul participanților la proces în birourile judecătorilor este strict interzis,iar interacțiunileîncontexte sociale suntreglementatepentruaprevenipercepția deincorectitudine.Opiniareflectăangajamentul sistemului judiciar de a păstra standarde eticeînalteșideaprotejaautoritateașiintegritateafuncțieidejudecător. Aceeașipozițieesteexpusăprinhotărârii CSMnr.351/14din15.11.2007.Acestereglementăripot genera dificultăți în menținerea unui dialog interprofesional eficient. Dialogulinterprofesional,careestecrucialpentrucoordonareaadministrativășiclarificareaunoraspecteprocedurale,poatefiîngreunatdeacesterestricțiistricte.Interdicția comunicărilorinformalesauaaccesuluiînbirourilejudecătorilorpoatefiperceputădrepto barierăartificială, îngreunând colaborareape subiectecarenuinfluențeazăfondulcauzelor. Înplus, reglementarea interacțiunilor în conpearanceofpartiality. Therefore,ajudgemustdemonstrateimpeccableconduct,upholdingboththeprinciple ofcollegialityandtheprinciplesofindependence and impartiality, in order to strengthen theprestigeofthejudiciary. In the same vein, we refer to Advisory Opinion No. 4 of the Commission on Judicial EthicsandProfessionalConduct[7],whichfocuses on regulating judges’ communication withcourtstaff,prosecutors,lawyers,andotherjudges,emphasizingthepreventionofundue influenceandimpropercommunications.The opinionhighlightstheimportanceofrespecting judicial independence and impartiality, statingthatjudgesmustavoidanyinternalor externalinfluencethatcouldunderminepublic confidenceinthejudiciary. The Code of Ethics states that judges must not initiate, allow, or consider ex parte communications(intheabsenceofallparties) regardingcasesinprogress,exceptinstrictly administrative matters that do not affect the meritsofthecase.Judgesarealsorequiredto discloseanypermittedcommunicationsofthis natureandreportanyattemptsatundueinfluence. Communication with other judges is allowed only for consultations on theoretical or legal issues, but not for influencing decisions. Toavoidanyappearanceofbias,access bytrialparticipantstojudges’officesisstrictly prohibited,andinteractionsinsocialcontexts areregulatedtopreventperceptionsofunfairness.Thisopinionreflectsthejudiciary’scommitment to upholding high ethical standards andsafeguardingtheauthorityandintegrityof thejudicialoffice.ThesamepositionisreflectedinCSMDecisionNo.351/14of15.11.2007. These regulations may create difficulties in maintaining effective interprofessional dialogue. Interprofessionaldialogue,whichiscrucial for administrative coordination and clarifying procedural aspects, may be hindered bysuch strictrestrictions.The prohibitionof informal communication or access to judges’ officescanbeperceivedasanartificialbarrier,hamperingcollaborationonmattersthatdo notinfluencethemeritsofthecase.Further-
Ştiinţe Juridice// Legal Sciences, nr. 21/ 2025, ISSN 1857-0976, E-ISSN 2953-6898 217 textesocialepoateinhibaschimburiledeidei șibunepracticiprofesionale,esențialepentru dezvoltarea unui mediu juridic sănătos și de colaborare. Deși aceste prevederi urmăresc prevenireaoricăreipercepțiidepărtinire,ele pot,înunelecazuri,săconducălaoizolareprofesionalăajudecătorilor,afectânddialoguldeschisșiînțelegereareciprocăîntreprofesioniștii implicațiînactuldejustiție.Acestechilibrudificilsubliniazănecesitateadeagăsisoluțiicare săprotejezeimparțialitatea,fărăacompromite comunicareaprofesionalăconstructivă. Conform punctului 6.8.4 din Codul de eticăalProcurorilor[8],aceștiatrebuie să adopte un comportament bazat pe respect, politețe și lipsă de aroganță în relațiile cu colegii, participanții la proces, instanțele de judecată, organele de urmărire penală și investigație, precum și reprezentanții autorităților publice și ai instituțiilor de drept.Însituațiilededivergență, procuroriisuntobligațisăreacționezeadecvat, păstrânduncomportamentcaresăeviteescaladareaconflictelorșisăasigureunclimatprofesionalechilibrat. DeșitextulCoduluinumenționeazăexplicit respectul față de judecători și avocați, comentariul [9] oferă clarificări importante, extinzândcerințelederespectșipolitețefață deacestecategoriiprofesionale,precumșifață deorganeledeurmărirepenalășialteinstituții relevante.Uncomportamentincorectalprocurorilorfațădeacestepersoanenudoarcăafecteazăonoareașidemnitateacelorvizați,darși subminează reputația profesiei de procuror, punând în pericol standardele de integritate profesională. Cutoateacestea,Coduldeeticănuface referire la necesitatea unei colaborări deschise și constructive între procurori, judecători, avocați și ceilalți profesioniști ai dreptului. Această lacună poate crea dificultăți în menținereaunuidialoginterprofesionaleficient,careesteesențialpentrubunafuncționare asistemuluidejustiție.Lipsauneireglementări expliciteînaceastăprivințăpoateconducela neînțelegerisautensiunicareafecteazăcoordonareaîncadrulproceselorjudiciare. Pentru a remedia aceste aspecte, ar fi util ca normele etice să includă prevederi care să încurajeze colaborarea deschisă și respectuoasă între profesioniștii din domemore,regulatinginteractionsinsocialsettings mayinhibittheexchangeofideasandprofessional best practices, which are essential for developing a healthy and collaborative legal environment. Although these provisions aim topreventanyperceptionofbias,theymay,in somecases,leadtotheprofessionalisolation of judges, affecting open dialogue and mutual understanding among legal professionals. This delicate balance highlights the need to findsolutionsthatprotectimpartialitywithout compromisingconstructiveprofessionalcommunication. Accordingtopoint6.8.4oftheCode of Ethics for Prosecutors[8], prosecutors must adopt a respectful, polite, and non-arrogant attitudeintheirrelationswithcolleagues,trial participants, the judiciary, criminal investigation and prosecution bodies, as well as representatives of public authorities and law enforcementinstitutions.Incasesofdisagreement,prosecutorsarerequiredtorespondappropriately, maintaining conduct that avoids escalating conflicts and ensures a balanced professionalenvironment. Althoughthe text of theCode doesnot explicitlymentionrespecttowardjudgesand lawyers,commentary [9]providesimportant clarifications, extending the requirements of respect and politeness to these professional categories,aswellastocriminalinvestigation bodiesandotherrelevantinstitutions.Inappropriate behavior by prosecutors toward these individualsnotonlyaffectsthehonoranddignityofthoseinvolved,butalsounderminesthe reputationoftheprosecutorialprofessionand endangersprofessionalintegritystandards. Nevertheless,theCodeofEthicsdoesnot address the need for open and constructive collaboration between prosecutors, judges, lawyers,andotherlegalprofessionals.Thisgap cancreatedifficultiesinmaintainingeffective interprofessional dialogue, which is essential for the proper functioning of the justice system.Theabsenceofexplicitregulationinthis regardmayleadtomisunderstandingsortensionsthathindercoordinationwithinjudicial proceedings. Toaddresstheseissues,itwouldbeuseful forethicalstandardstoincludeprovisionsthat encourage open and respectful collaboration
Anale Știinţifice ale Academiei „Ştefan cel Mare” a MAI al Republicii Moldova Scientific Annals of the Academy “Stefan cel Mare” of MIA of the Republic of Moldova 224 le.Acestaesteunmecanismdecontrolcarenu doar sancționează abaterile profesionale, dar șiprevine repetarea acestora, asigurândastfel încredereapubliculuiînintegritateașicorectitudineaactului dejustiție.Deasemenea,acest sistem are scopul de a proteja independența judecătorilorșideapreveniinfluențeleexterne carearputeaafecta imparțialitateaprocesului judiciar.Totuși,analizastatisticilorrelevăfaptul că un număr semnificativ de plângeri disciplinare apar din cauza lipsei unui sistem de comunicareeficientîntrejudecători,procurori și avocați. Aceasta subliniază importanța unei abordări proactive în promovarea unui dialog interprofesionaleficient,caresăreducăriscuriledeconflictșisăîmbunătățeascăcooperareaîn cadrulproceselorlegale. 2.Undialogdeschisșitransparentîntre profesioniștii din domeniul justiției este un factor important în vederea prevenirii și rezolvăriiconflictelorcarepotapăreaîncadrul proceselor de judecată. Acesta contribuie la clarificarearolurilorșiresponsabilitățilorfiecăreiprofesiiimplicate,reducândastfeltensiunileșineînțelegerilecarepotdeteriorarelațiile interprofesionale.Practiciledecomunicareinterprofesionalănudoarcăajutălagestionarea dilemeloreticeșilaasigurareaunuivolumde muncămaiechilibrat,darșisprijinădezvoltareaunorsoluțiicolectivelaprovocărilecomunealesistemuluidejustiție.Inițiativeprecum instruirea, desfășurarea competițiilor tinerelortalentedinprofesiilejuridice,organizarea deateliereregionaleșiconferințeanualesunt pașisemnificativipentruconsolidareaacestei comunicări. 3. Carta Interprofesională a Judecătorilor,ProcurorilorșiAvocaților,semnatăîn2017, constituieundocumentdereferințăcarereafirmă importanța unei colaborări continue între profesioniștii din domeniul justiției, subliniind valori fundamentale precum respectul față de lege,integritateași echitatea. În ciuda progreselorrealizate,documentulnecesităorevizuire pentruarăspundeprovocăriloractualedindomeniuljustiției,cumarfievoluțiiletehnologice șischimbărileînreglementărilenaționale. 4.RevizuireaHotărâriiCSMnr.351/14 din15.11.2007pentruîmbunătățireacomunicăriiinformaleconstituieunaltaspectesențial pentru promovarea unui dialog eficient între thissystemaimstoprotecttheindependence ofjudgesandpreventexternalinfluencesthat could affect the impartiality of the judicial process.However,ananalysisofstatisticsrevealsthatasignificantnumberofdisciplinary complaintsariseduetothelackofaneffective communicationsystembetweenjudges,prosecutors, and lawyers. This highlights the importanceofaproactiveapproachinpromoting effectiveinterprofessionaldialogue,whichcan reducetherisksofconflictandimprovecooperationwithinlegalprocesses. 2. Open and transparent dialogue between professionals in the justice system is animportantfactorinpreventingandresolving conflicts that may arise during judicial proceedings. It contributes to clarifying the roles and responsibilities of each profession involved,therebyreducingtensions and misunderstandings that can damage interprofessional relationships. Practices of interprofessional communication not only help manage ethicaldilemmasandensureamorebalanced workloadbutalsosupportthedevelopmentof collectivesolutionstothecommonchallenges ofthejusticesystem.Initiativessuchastraining, organizing competitions for young legal talents, holding regional workshops, and annualconferencesaresignificantstepstoward strengtheningthiscommunication. 3.TheInterprofessionalCharterofJudges,Prosecutors,andLawyers,signedin2017, serves as a reference document reaffirming the importance of continuous collaboration between justice professionals, emphasizing fundamentalvaluessuchasrespectforthelaw, integrity, and fairness. Despite the progress made, the document requires revision to addresscurrentchallengesinthejusticesystem, including technological advancements and changesinnationalregulations. 4.RevisionofDecisionCSMno.351/14 for improving informal communication Another essential aspect in promoting effective dialogue between justice professionals istherevisionofDecisionCSMno.351/14of 15.11.2007. This decision imposes strict restrictions on informal communications betweenparticipantsinacaseandjudges,which canleadtoadistancingatmosphereanddifficulties in quickly resolving administrative or
Ştiinţe Juridice// Legal Sciences, nr. 21/ 2025, ISSN 1857-0976, E-ISSN 2953-6898 225 profesioniștii din domeniul justiției. Această hotărâre impune restricții stricte asupra comunicărilor informale între participanții la proces și judecători, ceea ce poate duce la o atmosferădedistanțareșigeneradificultățila rezolvarearapidăaunoraspecteadministrativesauprocedurale.Omodificaresauanulare a acestei hotărâri ar permite relaxarea acestorrestricții,facilitândomaibunăcolaborare între profesioniștii din domeniul dreptului și îmbunătățireaaccesuluilasoluțiirapidepentruproblemeleadministrative,fărăapuneîn pericolimparțialitateașiindependențajudecătorilor.Creareaunuicadrumaideschispentru dialogulinterprofesionalarcontribuisemnificativlaeficiențașitransparențaprocesuluijudiciar. Comunicareaeficientăîntreprofesioniștii din domeniul justiției nu este doar esențială pentru prevenirea și rezolvarea conflictelor, darreprezintășiunfactordeterminantînvedereaconsolidăriiîncrederiicetățenilorînsistemuljudiciar.Undialoginterprofesionalcontinuu,susținutdeinițiativestrategiceșibazat perespectareaprincipiiloreticefundamentale,vacontribuiladezvoltareaunuisistemde justiție modern, echitabil și transparent. Este necesar să continuăm să investim în promovareaunuimediumarcatdecolaborareîntre judecători,procurorișiavocați,prinactualizarea reglementărilor existente, implementarea denoimecanismetehnologiceșiintensificarea activitățilordeformareșieducareprofesională, astfel încât să răspundem provocărilor și cerințelorunuisistemdejustițiedinceînce maicomplexșidinamic. Este cert că dialogul interprofesional reprezintăuninstrumentesențialpentruprevenireacauzelorderăspunderedisciplinarăa judecătorilor, contribuind la reducerea tensiunilorșilapromovareauneicomunicărieficienteîntreprofesioniștiidindomeniuljustiției. Princreareaunuicadrutransparentșidecolaborare, se pot rezolva conflictele înainte ca acesteasăescaladeze,întărindastfelîncredereapubliculuiînsistemuljudiciarșiasigurând unproceslegalcorectșiechitabil. proceduralissues.Amodificationorcancellationofthisdecisionwouldallowfortherelaxation of these restrictions, facilitating better collaborationbetweenlegalprofessionalsand improvingaccesstorapidsolutionsforadministrativeissueswithoutcompromisingtheimpartialityandindependenceofjudges.Creating amoreopenframeworkforinterprofessional dialoguewouldsignificantlycontributetothe efficiencyandtransparencyofthejudicialprocess. These initiatives reflect the continuous commitmentofthelegalcommunityintheRepublic of Moldova to promote open dialogue basedonmutualrespectandconstructivecollaboration,essentialforstrengtheningtrustin thejusticesystem. In conclusion, effective communication betweenprofessionalsinthejusticesystemis not only essential for preventing and resolving conflicts but also a determining factor in strengthening citizens’ trust in the judiciary. Ongoing interprofessional dialogue, supportedbystrategicinitiativesandgroundedinthe respectforfundamentalethicalprinciples,will contributetothedevelopmentofamodern,fair, andtransparentjusticesystem.Itisnecessary tocontinueinvestinginpromotingacollaborativeenvironmentbetweenjudges,prosecutors, andlawyers,byupdatingexistingregulations, implementingnewtechnologicalmechanisms, andintensifyingprofessionaltrainingandeducationactivities,inordertoaddressthechallengesanddemandsofanincreasinglycomplex anddynamicjusticesystem. We assert with certainty that interprofessional dialogue is an essential tool in preventing disciplinary accountability of judges, helpingtoreducetensionsandpromoteeffective communication between justice professionals.Bycreatingacollaborativeandtransparent framework, conflicts can be resolved before they escalate, thereby strengthening publictrustinthejudiciaryandensuringafair andjustlegalprocess.
Anale Știinţifice ale Academiei „Ştefan cel Mare” a MAI al Republicii Moldova Scientific Annals of the Academy “Stefan cel Mare” of MIA of the Republic of Moldova 226 BIBLIOGRAPHICAL REFERENCES REFERINȚE BIBLIOGRAFICE 1. Hotărârile Colegiului Disciplinar pentru anul 2024. Disponibil la adresa: https:// www.csm.md/ro/hotaririle/hotarari-cd/ documents.html 2. RAPORTUL DE ACTIVITATE AL CONSILIULUI SUPERIOR AL MAGISTRATURII ȘI ALSISTEMULUIJUDECĂTORESCÎNANUL 2023.Disponibilla:https://www.csm.md/ files/RAPOARTE/2023/CsmRaportAnual2023._pdf.pdf 3. Raport anual de activitate a Colegiului disciplinar pentru anul 2023. Disponibil la https://www.csm.md/files/RAPOARTE/2023/RAPORT_IJ_2023.pdf 4. CODUL DE ETICĂ ȘI DE CONDUITĂ PROFESIONALĂ AL JUDECĂTORULUI, aprobat prinHotărâreaAdunăriiGeneraleaJudecătorilornr.8din11septembrie2015(modificatprinHotărâreaAGJnr.12din11martie 2016). 5. COMENTARIUPRACTICASUPRACODULUI DEETICĂȘICONDUITĂALJUDECĂTORULUI(CAPITOLULII).Disponibillahttps:// voxjust.md/feed/doc_file-0-1657876174. pdf 6. PRINCIPIILEDELABANGALOREPRIVIND CONDUITAJUDICIARĂ2002.Disponibilla: https://www.unodc.org/res/ji/import/ international_standards/bangalore_principles/bangalore_principles_romanian.pdf 7. Opinia consultativă nr. 4 a Comisiei de etică Emisă la 01 iulie 2019 COMUNICAREA JUDECĂTORILOR CU PERSONALUL INSTANȚEI, PROCURORII, AVOCAȚII ȘI ALȚI JUDECĂTORI. Disponibil la adresa: https://www.csm.md/files/Ordinea_Etica/2019/02/Opnia4.pdf 8. CODUL DE ETICĂ AL PROCURORILOR, aprobatprinHotărâreaAdunăriiGeneralea Procurorilornr.4din27mai2016.Disponibilla:https://csp.md/sites/default/files/ inline-files/CODUL%20de%20Etica%20 Redactat%2015.07.2019_0.pdf 9. CSP, Comentariul codului de etică al procurorilor, Chișinău 2021. Disponibil la: https://csp.md/sites/default/files/inline-files/Ghid%20de%20etica%20coperta%20web%20pages.pdf 10.CODUL DEONTOLOGIC AL AVOCAȚILOR DIN REPUBLICA MOLDOVA (Adoptat de Congresul Avocaților din 20 decembrie 2002, cu modificările și completările adoptate de Congresul Avocaților la 23 martie 2007 și la 01 iulie 2016). Disponibil la: https://uam.md/wp-content/uploads/2024/02/codul_deontologic_5358927.pdf 11.CARTA INTERPROFESIONALĂ A JUDECĂTORILOR,PROCURORILORȘIAVOCAȚILOR DINREPUBLICAMOLDOVAdin2017.Disponibil la: https://csm.md/files/Acorduri/2017/2017_CARTA_INTERPROFESIONALA.pdf 12.REZOLUȚIACONFERINȚEIANUALEAACTORILORÎNDOMENIULJUSTIȚIEI.EDIȚIA A III-A. PROFESIILE JURIDICE ÎN TRANSFORMARE: ETICĂ, DEONTOLOGIE ȘI COMUNICAREINTERPROFESIONALĂ. 13.Anunțul Ministerului Justiției privind lansarea Concursului Național în Materie de Drept.Disponibil la adresa: https://www. justice.gov.md/ro/content/ministerul-justitiei-lanseaza-concursul-national-materiede-drept