Relaţia între o evaluare bibliometrică şi clasificarea spitalelor din România după performanţa profesională

REVISTA DE POLITICA ¸STIIN¸TEI ¸SI SCIENTOMETRIE — SERIE NOU˘ A Vol. 1, No. 2, Iunie 2012, p. 116–123 Rela¸tia între o evaluare bibliometric˘ a ¸si clasificarea spitalelor din România dup˘ a performan¸ta profesional˘ a (The relashionship between a bibliometric evaluation and the professional classification of Romanian hospitals) ALEXANDRU DAN CORLAN Spitalul Universitar de Urgen¸t˘a Bucure¸sti BACKGROUND. In 2011, the Romanian Ministry of Health and Family (MHF) issued a classification of Romanian hospitals based primarily to their ability to provide medical assistance to the population. Hospitals were classified into 5 MHF categories, from I—highest ability, to V—lowest ability, plus two subcategories, IM and IIM, for the clinical institutes, specialised hospitals focused on advanced diagnosis, treatment and research of specific conditions. PURPOSE. In this report we aimed to verify how this classification is related to bibliometric indices. METHODS. We performed descriptive statistics on indices found for hospitals in the Ad Astra White Book of Romanian Research, that reports all romanian institutions over the 2002–2011 interval, and the MHF classification results for 2011. RESULTS. Both the number of papers published in journals indexed in Web of Science and the cumulative relative influence score were strongly associated with the MHF category. The first four categories (I, IM, II and IIM) as established on professional grounds, that include 20% of the hospitals and clinical institute, amount for 94% of the main current publications. All these hospitals are located in cities that also host medical universities. Productive research groups were identified, however, in each of the MHF the categories. All of the professional category I hospitals published more than 10 papers per decade, however in the others there is a proportion of hospitals and institutions that have not been found at all in the ISI database, and this proportion increases monotonously with the category classification. The 10 papers per decade criterion is 90% specific and 50% selective for the first four categories. CONCLUSION. Despite the fact that the professional classification methodology largely ignored bibliometric evaluation of hospitals, its results were strongly associated with the results of an entirely independent, bibliometric, assessment that was designed for the evaluation of research institutions in general. This is an illustration of the relevance of certain bibliometric indices even for the evaluation of apparently unrelated parameters, such as institutional health services performance. 1 Introducere Cercetarea în spitale reprezint˘ a o component˘ a obligatorie a sistemului na¸tional de cercetare, fie ¸si numai datorit˘ a prezen¸tei aproape exclusive în spital a pacien¸tilor afla¸ti în st˘ ari clinice acute, care nu pot fi studia¸ti decât în acest cadru. În lipsa activit˘ a¸tilor de cercetare, multe informa¸tii esen¸tiale despre r˘ aspândirea ¸si evolu¸tia bolilor s-ar pierde, ceea ce ar duce la o sc˘ adere general˘ a a eficien¸tei asisten¸tei medicale. În anul 2011, Ministerul S˘ an˘ at˘ a¸tii ¸si Familiei (MSF) a realizat o clasificare [1,2] a unit˘ a¸tilor medicale cu paturi din România, în func¸tie de nivelul general de performan¸t˘ a, în cinci categorii, numerotate de la “I” la “V”, la care se adaug˘ a categoriile “IM” ¸si “IIM” pentru spitale de monospecialitate. Multe dintre spitalele de monospecialitate sunt de fapt actuale sau foste institute de cercetare cu paturi, care au ¸si func¸tia de a coordona metodologic diverse specialit˘ a¸ti. Metodologia de clasificare include criteriul “activitate de înv˘ a¸t˘ amânt ¸si cercetare ¸stiin¸tifico-medical˘ a, precum ¸si de educa¸tie medical˘ a continu˘ a” [1] care este obligatoriu numai pentru spitalele din categoriile I, IM, II ¸si IIM, criteriu care este luat în considerare doar sub aspectul prezen¸tei sau absen¸tei acestor activit˘ a¸ti. Clasificarea spitalelor vs indicatori bibliometrici 117 I IM II IIM III IV V 0 20 40 60 80 100 Figura 1. Propor¸tia spitalelor prezente în fluxul principal de publica¸tii în fiecare categorie MSF. Regiunea dens ha¸surat˘a reprezint˘a propor¸tia de spitale din fiecare categorie, din care în intervalul 2002–2011 s-au publicat peste 10 articole. Regiunea ha¸surat˘a rar reprezint˘a spitalele din care s-au publicat 1–10 articole. Regiunea neha¸surat˘a reprezint˘a spitalele care n-au putut fi identificate în afilierile autorilor la niciun articol ap˘arut în aceast˘a perioad˘a. Întrucât clasificarea nu pare s˘ a fi folosit direct indicatori bibliometrici ai activit˘ a¸tii de cercetare, ne-am pus întrebarea în ce m˘ asur˘ a exist˘ a sau nu o concordan¸t˘ a între o evaluare a spitalelor din perspectiva vizibilit˘ a¸tii ¸stiin¸tifice interna¸tionale [3] ¸si cea efectuat˘ a de MSF, în esen¸t˘ a pe baza capacit˘ a¸tii de asigurare a asisten¸tei medicale de înalt˘ a performan¸t˘ a ¸si pe proeminen¸ta în sistemul de s˘ an˘ atate. 2 Metode Am folosit rezultatele publicate în Cartea Alb˘ a Ad Astra a Cercet˘ arii din România [3]. Metodologia cu care a fost realizat˘ a respectiva evaluare este descris˘ a detaliat în [4]. Pe scurt, analiza Ad Astra folose¸ste baza de date Thompson/ISI, mai exact sec¸tiunile “Science Citation Index Expanded”, “Social Science Citation Index”, “Arts & Humanities Citation Index”. Cele mai multe publica¸tii biomedicale sunt indexate de prima sec¸tiune. Aceast˘ a parte a bazei de date mai este denumit˘ a ¸si “fluxul principal de publica¸tii” foarte pu¸tine lucr˘ ari din afara acestui flux fiind citate de reviste apar¸tinând fluxului. ● ●● ● ● ●● ● I IM II IIM III IV V 0 50 100 150 Figura 2. Num˘arul de articole publicate în curentul principal în perioada 2002–2011, cumulativ, din fiecare spital, dup˘a categoria MSF a spitalelor. Fiecare dreptunghi reprezint˘a distan¸ta între prima ¸si a treia cuartil˘a a distribu¸tiei. Linia orizontal˘a groas˘a reprezint˘a mediana num˘arului de articole. Liniile întrerupte cuprind intervalul de varia¸tie, iar cercule¸tele reprezint˘a cazuri neobi¸snuite. Sunt incluse în distribu¸tie numai spitalele din care s-a publicat cel pu¸tin un articol. Pentru fiecare institu¸tie sunt raportate, pe ani sau pe intervale, (1) num˘ arul de articole de tipul articol original complet, review sau letter, (2) scorul relativ de influen¸t˘ a (SRI) al revistelor în care sunt publicate articolele, cumulate pentru toate articolele ¸si (3) scorul relativ de influen¸t˘ a individualizat (SRII), în care scorul fiec˘ arui articol este împ˘ ar¸tit la numarul de autori, pentru fiecare institu¸tie luându-se în considerare o frac¸tiune a scorului propor¸tional˘ a cu num˘ arul de autori provenind de la acea institu¸tie. Institu¸tiile sunt identificate pe baza titulaturilor indicate de autori ca afilia¸tie. Scorul relativ de influen¸t˘ a [5] este un indicator care caracterizeaz˘ a o revist˘ a ¸si care este propor¸tional cu probabilitatea de citare a articolelor din acea revist˘ a, ponderat cu scorul revistelor care citeaz˘ a. Astfel, scorul de influen¸t˘ a este un indicator obiectiv al proeminen¸tei ¸si vizibilit˘ a¸tii unei reviste ¸stiin¸tifice. O a doua surs˘ a de date a constat în categoriile spitalelor rezultate în urma clasific˘ arii oficiale din 2011 [2]. Titulatura institu¸tiei cu paturi nu s-a supra- 118 Alexandru Dan Corlan ● ● ● ● ● ● ● ● ● ● ● ● I IM II IIM III IV V 0 50 100 150 200 250 Figura 3. Distribu¸tia sumei scorurilor relative de influen¸ta ale revistelor în care s-a publicat fiecare articol, pentru fiecare spital, dup˘a categoria MSF a spitalelor. Acelea¸si conven¸tii ca în figura 2. Sunt incluse în distribu¸tie numai spitalele din care s-a publicat cel pu¸tin un articol. ● ● ● ● ● ● ● ● ● ● ● I IM II IIM III IV V 0 10 20 30 40 Figura 4. Distribu¸tia sumei scorurilor relative de influen¸ta individualizate ale revistelor în care s-a publicat fiecare articol, pentru fiecare spital, dup˘a categoria MSF a spitalelor. Acelea¸si conven¸tii ca în figura 2. Sunt incluse în distribu¸tie numai spitalele din care s-a publicat cel pu¸tin un articol. pus întotdeauna cu titulatura din adresa furnizat˘ a, fiind uneori necesar˘ a examinarea sumar˘ a a istoriei sale. Am ignorat men¸tiunea necesit˘ a¸tii planului de conformare prezent˘ a la unele spitale, considerând-o irelevant˘ a pentru scopurile noastre statistice. Datele au fost prelucrate folosind sistemul de statistic˘ a R, versiunea 2.12.1, sub Ubuntu GNU/Linux V11.04. 3 Rezultate Conform [4], între 2002 ¸si 2011, din România s-au publicat 45726 de articole ¸stiin¸tifice în curentul principal. Dintre acestea, institu¸tiile medicale au publicat 2045, reprezentând 4.47%. Categoria include ¸si alte organiza¸tii, cum ar fi institute sau direc¸tii de s˘ an˘ atate public˘ a. Spitalele clasificate de MSF au publicat împreun˘ a 1990 de articole, reprezentând 4.35% din total. În general, s-au publicat din România, în aceea¸si perioad˘ a, 3142 de articole clasificate de Thompson/ISI în domeniul “Medicin˘ a ¸si Farmacie”, cele 1990 publicate din spitale reprezentând 63%. Interpret˘ am aceast˘ a propor¸tie ca reprezentând faptul c˘ a peste jum˘ atate din articolele de medicin˘ a ¸si farmacie includ participarea cel pu¸tin a unui spital. Din cele 92 de spitale clasificate I, IM, II, IIM care aveau printre cerin¸tele obligatorii pentru clasificare ¸si organizarea de activit˘ a¸ti de cercetare, s-au publicat cumulativ 1865 de articole (94% din cele publicate din spitale), reprezentând 96% din suma SRI ¸si 97% din suma SRII. Spitalele au fost împ˘ ar¸tite în trei grupe: (1) cele din care s-au publicat cel pu¸tin 10 articole în perioada considerat˘ a—adic˘ a o medie de cel pu¸tin un articol pe an, (2) cele prezente în baza de date, dar cu mai pu¸tin de 10 articole în cursul acestui deceniu ¸si (3) cele care nu au putut fi identificate în baza de date. Figura 1 prezint˘ a propor¸tia fiec˘ arei grupe în fiecare categorie MSF. Tabelul I prezint˘ a lista tuturor spitalelor din prima grup˘ a, dup˘ a categoria MSF. Toate spitalele din aceast˘ a grup˘ a se g˘ asesc în ora¸se care au universit˘ a¸ti de medicin˘ a ¸si cele mai multe sunt spitale universitare sau clinice—care g˘ azduiesc activitatea clinic˘ a integrat˘ a a unor catedre universitare. Tabelul II prezint˘ a, individual ¸si cumulativ, contribu¸tia fiec˘ arei clase la fiecare indicator. Se observ˘ a c˘ a din toate cele 8 spitale din categoria I, spitale de urgen¸t˘ a generaliste, s-au publicat cel pu¸tin Clasificarea spitalelor vs indicatori bibliometrici 119 Tabelul 1. Spitalele din care s-au publicat peste 10 articole în curentul principal în perioada 2002–2011 Nr Titulatura Categ Nr SRI SRII crt spitalului MSF art 1 Sp. Cl. Jude¸tean de Urgen¸t˘ a, Cluj I 75 95.10 17.86 2 Sp. Univ. de Urgen¸t˘ a, Bucure¸sti I 72 100.57 16.45 3 Sp. Cl. Jude¸tean de Urgen¸t˘ a, Timi¸soara (nr.1) I 71 41.95 12.37 4 Sp. Cl. de Urgen¸t˘ a Floreasca, Bucure¸sti I 69 90.64 11.89 5 Sp. Cl. Jude¸tean de Urgen¸t˘ a, Târgu Mure¸s I 62 48.25 13.43 6 Sp. Univ. de Urgen¸t˘ a Militar Central Dr Carol Davila, Bucure¸sti I 38 52.16 10.46 7 Sp. Cl. Jude¸tean de Urgen¸t˘ a (Univ.) Sf. Spiridon, Ia¸si I 38 8.02 2.35 8 Sp. Cl. Jude¸tean de Urgen¸t˘ a, Constan¸ta I 12 19.71 2.04 9 Inst. Cl. Fundeni, Bucure¸sti IM 152 155.60 44.66 10 Inst. Oncologic Ion Chiricu¸t˘ a, Cluj IM 134 231.50 27.99 11 Inst. Na¸tional de Endocrinologie C. I. Parhon, Bucure¸sti IM 86 14.89 5.49 12 Inst. de Boli Cardiovasculare C.C. Iliescu, Bucure¸sti IM 78 181.93 21.84 13 Inst. de Diabet, Nutri¸tie ¸si Boli Metabolice, Bucure¸sti IM 64 241.30 32.72 14 Inst. Oncologic Al. Trestioreanu, Bucure¸sti IM 56 83.55 10.43 15 Inst. de Pneumoftiziologie Marius Nasta, Bucure¸sti IM 31 25.20 8.88 16 Sp. Cl. de Urgen¸t˘ a Bagdasar Arseni, Bucure¸sti IM 30 12.58 6.14 17 Inst. Na¸tional de Boli Infec¸tioase Matei Bal¸s, Bucure¸sti IM 27 18.18 5.59 18 Sp. Cl. de Psihiatrie Alexandru Obregia, Bucure¸sti IM 24 29.27 7.03 19 Inst. de Boli Cardiovasculare, Timi¸soara IM 14 10.50 5.38 20 Inst. Na¸tional de Gerontologie ¸si Geriatrie Ana Aslan, Bucure¸sti IM 12 23.37 3.03 21 Sp. Cl. Jude¸tean de Urgen¸t˘ a, Craiova II 81 11.99 4.05 22 Sp. Cl. de Urgen¸t˘ a Sf. Ioan, Bucure¸sti II 48 25.47 19.24 23 Sp. Cl. Colentina (N. Gh. Lupu), Bucure¸sti II 41 54.48 10.40 24 Sp. Univ. de Urgen¸t˘ a Elias, Bucure¸sti II 39 21.65 4.44 25 Sp. Cl. de Urgen¸t˘ a Sf. Pantelimon, Bucure¸sti II 26 15.72 2.32 26 Sp. Cl. Municipal de Urgen¸t˘ a, Timi¸soara II 17 14.61 2.58 27 Sp. Cl. Sf. Maria, Bucure¸sti II 17 8.43 1.13 28 Sp. Cl. Municipal, Cluj II 12 4.25 1.07 29 Sp. Cl. I. C. Parhon (nr. 2), Ia¸si IIM 86 107.23 38.04 30 Sp. Cl. de Pneumoftiziologie, Ia¸si IIM 38 30.54 18.35 31 Sp. Cl. de Nefrologie dr. Carol Davila, Bucure¸sti IIM 28 27.76 15.48 32 Sp. Cl. de Urgen¸t˘ a pentru Copii, Cluj IIM 23 11.86 3.27 33 Inst. pentru Ocrotirea Mamei ¸si Copilului A. Rusescu, Bucure¸sti IIM 23 12.81 1.24 34 Sp. de Urgen¸t˘ a pentru Copii Sf. Maria, Ia¸si IIM 17 14.61 1.63 35 Sp. Cl. de Recuperare, Cluj IIM 15 9.46 3.75 36 Sp. Cl. de Urgen¸t˘ a pentru Copii Maria Curie, Bucure¸sti IIM 14 6.33 2.59 37 Sp. Cl. de Dermato-Venerologie Scarlat Longhin, Bucure¸sti IIM 12 9.76 3.01 38 Sp. Cl. de Obstetric˘ a ¸si Ginecologie Filantropia, Bucure¸sti IIM 11 9.30 2.46 39 Sp. Cl. Dr. I. Cantacuzino, Bucure¸sti III 29 11.46 1.70 40 Sp. Col¸tea, Bucure¸sti III 11 4.08 1.99 41 Sp. Cl. Municipal Filantropia (Sp. Cl. Nr. 2), Craiova IV 28 0.99 0.69 42 Centrul de Boli Reumatismale Dr Ion Stoia, Bucure¸sti V 14 23.92 3.72 120 Alexandru Dan Corlan Tabelul 2. Contribu¸tia individual˘a a fiec˘arei clase ¸si cumulativ˘a a primelor clase la fiecare indicator. clasa Nr. spitale Nr. articole SRI SRII n cum % cum n cum % cum SRI cum % cum SRII cum % cum I 8 8 1.74 437 437 21.95 456.39 456.39 21.89 86.83 86.83 19.15 IM 22 30 6.53 747 1184 59.49 1052.42 1508.82 72.38 189.57 276.41 60.97 II 20 50 10.89 321 1505 75.62 175.53 1684.35 80.81 52.76 329.18 72.6 IIM 42 92 20.04 360 1865 93.71 315.96 2000.31 95.96 108.50 437.68 96.55 III 51 143 31.15 70 1935 97.23 43.68 2044.00 98.06 9.63 447.31 98.68 IV 168 311 67.75 34 1969 98.94 5.53 2049.54 98.33 0.99 448.30 98.89 V 148 459 100 21 1990 100 34.77 2084.31 100 4.99 453.29 100 10 articole în ultimul deceniu. Toate celelalte categorii includ ¸si spitale pentru care nu s-a g˘ asit niciun articol. De¸si cea mai mare parte a vizibilit˘ a¸tii ¸stiin¸tifice interna¸tionale este asigurat˘ a de spitalele din primele patru categorii, care cumulativ reprezint˘ a doar 20% din num˘ arul total de spitale, exist˘ a ¸si în celelalte 80% dintre spitale cercet˘ atori care public˘ a, chiar sus¸tinut. Distribu¸tia statistic˘ a a num˘ arului de articole ¸si a scorurilor pentru spitalele pentru care s-au identificat publica¸tii este prezentat˘ a în figurile 2,3 ¸si 4. Se remarc˘ a variabilitatea mare a tuturor indicatorilor în cadrul grupei institutelor de specialitate (IM). 4 Discu¸tii Datele prezentate demonstreaz˘ a o asociere între capacitatea profesional˘ a a unui spital ¸si capacitatea sa ¸stiin¸tific˘ a. Presupunând c˘ a evaluarea profesional˘ a a MSF reprezint˘ a standardul “de aur” în identificarea spitalelor de categoria I ¸si II, utilizarea unui indicator bibliometric indirect, chiar cel mai simplu (minimum 10 articole in ultimii 10 ani) ar fi detectat spitalele de aceast˘ a categorie cu o specificitate de cca 90% si o sensibilitate de cca 50%. Acest rezultat ilustreaz˘ a utilitatea general˘ a a unor indici bibliometrici, chiar pentru evaluarea unor activit˘ a¸ti aparent f˘ ar˘ a leg˘ atur˘ a direct˘ a cu diseminarea rezultatelor ¸stiin¸tifice—cum ar fi perfoman¸ta în acordarea asisten¸tei medicale. Performan¸ta curent˘ a a oric˘ arei institu¸tii este rezultatul modului în care s-a dezvoltat ¸si a func¸tionat în trecut. În acest studiu am comparat indicatori ai performan¸tei clinice actuale (din anul 2011) a spitalelor cu indicatori ai vizibilit˘ a¸tii interna¸tionale a rezultatelor de cercetare ¸stiin¸tific˘ a ale acelora¸si entit˘ a¸ti, cumulate pentru ultimii 10 ani. De¸si este un studiu transversal, care nu poate demonstra singur, f˘ ar˘ a dubiu, rela¸tii de cauzalitate, aceste rezultate sunt compatibile cu ipoteza c˘ a activitatea de cercetare, desf˘ a¸surat˘ a la un nivel ¸si cu o intensitate care s˘ a duc˘ a la o vizibilitate interna¸tional˘ a m˘ asurabil˘ a, reprezint˘ a o precondi¸tie a atingerii unei performan¸te clinice superioare la nivel institu¸tional. În general, datele prezentate nu ne ofer˘ a o explica¸tie a mecanismului din care rezult˘ a aceast˘ a rela¸tie între indicatori, dar putem formula o serie de ipoteze speculative plauzibile plecând de la legi generale ale sociologiei cercet˘ arii ¸stiin¸tifice [7]. Trebuie s˘ a preciz˘ am c˘ a prin cercetare nu în¸telegem numai activit˘ a¸tile raportate în articole din curentul principal, care au fost luate în calcul aici. Unele rezultate, preliminare sau finale, sunt valorificate prin alte mijloace de comunicare ¸stiin¸tific˘ a, de stabilire a protec¸tiei drepturilor intelectuale sau de arhivare în vederea utiliz˘ arii ulterioare. Totu¸si, curentul principal reprezint˘ a un mijloc esen¸tial de valorificare, recunoscut de întreaga comunitate ¸stiin¸tific˘ a interna¸tional˘ a. Orice activit˘ a¸ti de cercetare de suficient˘ a anvergur˘ a urm˘ aresc ¸si diseminarea prin acest instrument iar indicatorii determina¸ti pe baza acestuia vor fi în general corela¸ti cu cei care m˘ asoar˘ a al¸ti parametri ai activit˘ a¸tilor ¸stiin¸tifice [7]. 4.1 Importan¸ta cercet˘ arii ¸stiin¸tifice pentru performan¸ta clinic˘ a Practica medical˘ a se bazeaz˘ a pe decizii de optimizare a evolu¸tiei prezise a pacien¸tilor prin alegerea între mai multe tratamente posibile. În medicina modern˘ a, alopatic˘ a, bazat˘ a pe dovezi, a c˘ arei practic˘ a este legitim˘ a în sistemul medical, formul˘ arile logice pe baza c˘ arora se face predic¸tia evolu¸tiei trebuie s˘ a fi fost în prealabil validate ¸stiin¸tific, prin experimente reproductibile. Aceast˘ a concep¸tie asupra adev˘ arului ¸si validit˘ a¸tii confer˘ a metodei ¸stiin¸tifice un loc central Clasificarea spitalelor vs indicatori bibliometrici 121 în practica medical˘ a, chiar dac˘ a asisten¸ta medical˘ a îns˘ a¸si nu este în general o activitate de cercetare. Un exemplu imediat al relevan¸tei capacit˘ a¸tii predictive a medicilor este cuprins în criteriul “i” din [1]: “propor¸tia pacien¸tilor care se reinterneaz˘ a cu patologie de acela¸si tip în 48 de ore”. Actul de externare include în general predic¸tia implicit˘ a ¸si, deseori, dificil˘ a, c˘ a pacientul nu mai beneficiaz˘ a imediat de internare, iar performan¸ta predictiv˘ a în aceast˘ a chestiune este într-adev˘ ar definitorie pentru competen¸ta general˘ a a unui spital. Deprinderea metodei ¸stiin¸tifice, sau fie ¸si doar a intrepret˘ arii adecvate a literaturii ¸stiin¸tifice, se poate face în general doar prin participarea la activit˘ a¸ti de cercetare. Validarea metodelor predictive este o activitate continu˘ a, care implic˘ a verificarea ¸si raportarea limitelor acestora ¸si a aplicabilit˘ a¸tii lor la diverse popula¸tii, poten¸tial diferite ca localizare geografic˘ a, istoric personal ¸si social sau profil genetic, decât cele pe baza c˘ arora s-au introdus metodele respective. Aceste motive confer˘ a cercet˘ arii un loc esen¸tial în serviciile clinice: performan¸ta ¸stiin¸tific˘ a este o condi¸tie a performan¸tei în evaluarea ¸si predic¸tia obiectiv˘ a ¸si, în consecin¸t˘ a, o precondi¸tie a performan¸tei clinice. 4.2 Distribu¸tia activit˘ a¸tilor de cercetare Datele din tabelele I ¸si II ilustreaz˘ a o lege a distribu¸tiilor multor indicatori bibliometrici: un num˘ ar mic de entit˘ a¸ti (institute, spitale, universit˘ a¸ti, grupuri) cumuleaz˘ a cea mai mare parte din suma indicatorului—indiferent c˘ a este vorba de lucr˘ ari, cit˘ ari, factori de impact, scoruri de influen¸t˘ a. Altfel spus, distribu¸tia probabilistic˘ a a indicatorului bibliometric este o distribu¸tie de tip Pareto [7]. Aceast˘ a lege, care este valabil˘ a ¸si pentru mul¸ti indicatori economici (de exemplu: pu¸tin boga¸ti de¸tin cea mai mare parte a bog˘ a¸tiei, indiferent c˘ a este vorba de persoane, firme sau ¸t˘ ari) este la rândul ei legat˘ a de o lege numit˘ a în sociologia cercet˘ arii “legea (sau efectul) Matei” [8,9]. Legea distribu¸tiei Pareto descrie situa¸tia la un moment dat. Efectul Matei corespunde cineticii din care rezult˘ a aceast˘ a situa¸tie: cei care au sunt ¸si mai afluen¸ti. Legea lui Matei este numit˘ a dup˘ a un citat din Evanghelia dup˘ a Matei [10]: “C˘ aci celui ce are i se va da ¸si-i va prisosi, iar de la cel ce nu are, ¸si ce are i se va lua”. Efectul Matei ¸si apari¸tia unei distribu¸tii Pareto au loc atunci când rezultatul unei tendin¸te accentueaz˘ a tendin¸ta. De exemplu, entit˘ a¸tile mai bogate (care se ¸si pricep mai bine la bani ¸si afaceri) dispun ¸si de mijloace de a-¸si cre¸ste bog˘ a¸tia, pentru c˘ a, de exemplu, pot investi mai mult, sunt mai pu¸tin vulnerabile la riscuri ¸si sunt mai atractive ¸si mai credibile pentru clien¸ti, într-un sens larg al acestui termen. Tot a¸sa, o institu¸tie cunoscut˘ a ¸si prestigioas˘ a atrage ¸si mai multe fonduri, î¸si permite s˘ a selecteze cei mai buni candida¸ti la angajare ¸si negociaz˘ a cu ei dintr-o pozi¸tie mai lejer˘ a decât o institu¸tie marginal˘ a. Desigur, de¸tine ¸si inteligen¸ta institu¸tional˘ a necesar˘ a pentru a organiza lucrurile de o manier˘ a productiv˘ a. Efectul prin care existen¸ta unei concentr˘ ari accentueaz˘ a concentrarea nu este prezent numai în societ˘ a¸ti omene¸sti—de exemplu în formarea ora¸selor sau a fabricilor—ci ¸si în alte sisteme relativ complexe. Cel mai simplu exemplu ar putea fi orice sistem solar (stelar) care ia na¸stere prin concentrarea materiei dintr-un nor interstelar, dând na¸stere unei stele, pentru c˘ a formarea unei concentr˘ ari de mas˘ a într-o zon˘ a a spa¸tiului determin˘ a c˘ aderea maselor din jur în acea concentrare ¸si accentuarea concentr˘ arii. Alte exemple ar putea fi concentrarea structurilor nervoase la nivelul unor organe (creier, m˘ aduva spin˘ arii, ganglioni) în cursul evolu¸tiei speciilor sau a pompelor de sânge ¸si a vaselor mari. În aceste din urm˘ a exemple, motivul este optimizarea utiliz˘ arii energiei ¸si a timpului de r˘ aspuns, care reprezint˘ a un avantaj competitiv în evolu¸tie; pe m˘ asur˘ a ce specia sau clasa respectiv˘ a ocup˘ a ni¸se ecologice care beneficiaz˘ a de aceste optimiz˘ ari, devine tot mai relevant˘ a competitiv intensificarea optimiz˘ arii, care avantajeaz˘ a muta¸tiile ce accentueaz˘ a concentrarea. Am recurs la aceste exemple pentru c˘ a, fiind relativ simple, este u¸sor de v˘ azut cum pe lâng˘ a efectul de concentrare (efectul Matei) apar ¸si efecte contrare, care limiteaz˘ a intensitatea concentr˘ arii. Natura acestor efecte contrare variaz˘ a func¸tie de natura sistemului. De exemplu, în cazul sistemelor stelare, for¸ta centrifug˘ a de iner¸tie corespunz˘ atoare momentului ini¸tial de rota¸tie al norului face ca sistemele s˘ a nu fie formate doar din steaua principal˘ a, ci ¸si din alte corpuri (stele, planete, etc). Aceste corpuri nu cad nici ele în propriul centru de greutate ¸si nu formeaz˘ a în general g˘ auri negre pentru c˘ a energia intern˘ a (termic˘ a) ¸si alte fenomene, de respingere între atomi ¸si în interiorul acestora, previn, pân˘ a la un punct, colapsul. În evolu¸tia speciilor, sistemele nervoase ¸si circulatorii (¸si alte sisteme similare) nu se pot centraliza în întregime 122 Alexandru Dan Corlan pentru c˘ a asta ar afecta utilitatea biologic˘ a ini¸tial˘ a (perfuzia cu sânge, coordonarea efectorilor ¸si sistemelor senzoriale, etc) ¸si dincolo de un anumit punct ar deveni un dezavantaj competitiv. În economie, entit˘ a¸tile bogate nu pot concentra toat˘ a bog˘ a¸tia, pentru c˘ a bog˘ a¸tia are sens doar în contextul mai general al rela¸tiilor comerciale, iar f˘ ar˘ a cump˘ ar˘ atori acestea intr˘ a în criz˘ a rezultând, de exemplu, o infla¸tie sau o ¸stergere a datoriilor care dilueaz˘ a acumularea. În fine, în sistemele institu¸tionale nu este posibil ca un singur centru s˘ a monopolizeze întreaga activitate, personal, prestigiu ¸si venituri, pentru c˘ a aceasta ar bloca fluxurile de personal ¸si pentru c˘ a acel centru are limit˘ ari fizice (de spa¸tiu, de exemplu) ¸si limit˘ ari impuse de rela¸tiile interpersonale între angaja¸ti. Cu cât un sistem este mai complex, cu atât num˘ arul de efecte care pot ac¸tiona în sens de concentrare (într-o anumit˘ a dimensiune) sau în sens centrifug este mai mare. Fenomenele prin care o combina¸tie de efecte de acest gen duc la propriet˘ a¸ti structurale larg r˘ aspândite—cum e distribu¸tia Pareto—sunt studiate de exemplu într-o direc¸tie de cercetare numit˘ a ‘Constructal Analysis’. O aplica¸tie recent˘ a [11] demonstreaz˘ a c˘ a top-urile universit˘ a¸tilor sunt relativ stabile în timp, rela¸tia de tip lege de putere (power law, cum este ¸si distribu¸tia Pareto) între indicatorii lor fiind relativ constant˘ a. Efectul centripet (Matei) const˘ a în fluxuri de personal între universit˘ a¸ti, guvernate de atractivitatea crescut˘ a pentru studen¸ti, cercet˘ atori ¸si finan¸tatori ai universit˘ a¸tilor mai proeminente. Acest efect este îns˘ a contracarat de constrângerile geografice, de limit˘ arile fizice ale capacit˘ a¸tii diverselor universit˘ a¸ti, de specializ˘ arile diferite ¸si de alte fenomene de interac¸tiune în cadrul fiec˘ arei institu¸tii. Admitem c˘ a nu putem explica exact, oricum nu doar pe baza acestor date, care sunt ¸si cum ac¸tioneaz˘ a anume diversele efecte centripete sau centrifuge în sistemul spitalicesc cu privire la sensul vizibilit˘ a¸tii ¸stiin¸tifice. Indiferent de natura exact˘ a a acestor mecanisme pare, îns˘ a, plauzibil ca acestea s˘ a se men¸tin˘ a în timp ¸si ca, la fel ca în cazurile eviden¸tiate prin analiza constructal˘ a, rela¸tiile relative între institu¸tii s˘ a r˘ amân˘ a relativ constante. Aceasta înseamn˘ a c˘ a nici nu se va restrânge cercetarea într-un singur spital, ¸si nici un se va ajunge, pe termen lung, la o egalizare a vizibilit˘ a¸tii spitalelor. Spitalele mai vizibile ast˘ azi vor fi în general mai vizibile ¸si în viitor, ¸si invers. Men¸tinerea acestei situa¸tii relative se va face îns˘ a prin eforturi propor¸tionale, continue, în toate institu¸tiile. Efectele centripete includ plauzibil atractivitatea pentru personal ¸si adresabilitatea pacien¸tilor cu cazuri complicate (interesante) corespunz˘ atoare fiec˘ arui spital, care atrag ¸si finan¸tarea preferen¸tial˘ a. Efectele centrifuge includ faptul c˘ a spitalele din diversele categorii din clasificarea MSF difer˘ a prin performan¸t˘ a, dar ¸si prin scopul lor, satisf˘ acând necesit˘ a¸ti complementare de s˘ an˘ atate public˘ a. De exemplu, spitalele din categoria I sunt spitale mari de urgen¸t˘ a care acoper˘ a numeroase specialit˘ a¸ti. De¸si sunt încadrate la nivelul maxim de competen¸t˘ a, de fapt, în aceste spitale nu se trateaz˘ a boli care nu sunt într-o faza foarte acut˘ a ¸si se trateaz˘ a în general afec¸tiuni relativ comune, nu boli ¸si tulbur˘ ari rare. Sunt numeroase tipuri de patologie (afec¸tiuni psihiatrice, degenerative, cele mai multe afec¸tiuni dermatologice, boli infec¸tioase) care nu ¸tin de profilul acestor spitale. Spitalele de tipul IM ¸si IIM sunt în schimb specializate pe astfel de afec¸tiuni. Alte spitale sunt încadrate în tipuri corespunz˘ atoare resposabilit˘ a¸tilor circumscrise geografic ¸si dup˘ a alte obiective. În toate sistemele în care se creeaz˘ a o anumit˘ a diviziune a func¸tiilor, parametrii distribu¸tiei anumitor indicatori pot avea o valoare optim˘ a sau mai pu¸tin optim˘ a. De exemplu, toate economiile se caracterizeaz˘ a printr-o distribu¸tie Pareto a veniturilor. În unele economii îns˘ a, inegalitatea este mai mare iar in altele mai mic˘ a. Valori extreme, artificiale ale acestei inegalit˘ a¸ti, de exemplu inegalit˘ a¸tile extrem de mari din statele corupte, cu institu¸tii slabe, sau inegalit˘ a¸tile artificial sc˘ azute, prin limitarea administrativ˘ a a veniturilor, se asociaz˘ a în general cu o dezvoltare economic˘ a încetinit˘ a. Un nivel cvasioptim al acestei inegalit˘ a¸ti caracterizeaz˘ a economiile func¸tionale. 4.3 Implica¸tii pentru politicile de dezvoltare a cercet˘ arii în spitale Cercetarea biomedical˘ a în România este insuficient dezvoltat˘ a în raport cu alte domenii pentru o ¸tar˘ a european˘ a în secolul XXI. Profilul pe domenii al cercet˘ arii de la noi este în continuare cel caracteristic ¸t˘ arilor dezvoltate la mijlocul secolului trecut, cu accent pe ¸stiin¸tele naturii—în principal fizica ¸si chimia—¸si industrie ¸si secundar pe domeniul biomedical. [12] Domeniul biomedical, inclusiv asisten¸ta medical˘ a, va fi sectorul cu cea mai important˘ a cre¸stere Clasificarea spitalelor vs indicatori bibliometrici 123 în perspectiva urm˘ atoarelor decenii. Aceast˘ a oportunitate a fost anticipat˘ a deja în economiile mai avansate, unde s-a investit preferen¸tial în cercetarea biomedical˘ a, care reprezint˘ a ast˘ azi peste jum˘ atate din cercetarea din SUA sau din vestul Europei. Faptul este ilustrat, de exemplu, prin raportul de aproximativ 5:1 între bugetul National Institutes of Health (finan¸tatorul federal al cercet˘ arii biomedicale în SUA) ¸si National Science Foundation (finan¸tatorul ¸stiin¸telor naturale). Diferen¸ta fa¸t˘ a de România în aceast˘ a privin¸t˘ a se înscrie în prezen¸ta istoric˘ a a unor decalaje structurale, pe care ¸tara noastr˘ a se straduie¸ste s˘ a le recupereze, de fiecare dat˘ a foarte târziu [13]. Anticip˘ am c˘ a, în continuarea acestei tendin¸te istorice, ¸si la noi se va face, cu necesitate, restructurarea cercet˘ arii la un moment dat, poate destul de curând. Aceasta va însemna continuarea ¸si cre¸sterea investi¸tiilor în cercetarea industrial˘ a ¸si în ¸stiin¸tele naturii, dar ¸si cre¸sterea considerabil mai accentuat˘ a a investi¸tiilor în medicin˘ a ¸si în domeniile direct relevante pentru s˘ an˘ atate. Op¸tiunea corespunde ¸si recomand˘ arilor din [14]. În consecin¸t˘ a, poate cu unele fluctua¸tii, tendin¸ta de a¸steptat în urm˘ atorii ani pare a fi cre¸sterea investi¸tiilor în cercetarea biomedical˘ a, inclusiv în cea de la nivelul spitalelor. Implica¸tiile acestor analogii ¸si argumente speculative sunt: 1. vizibilitatea interna¸tional˘ a a cercet˘ arii ¸stiin¸tifice în spitale este asociat˘ a cu nivelul de performan¸t˘ a profesional˘ a ¸si poate fi una din condi¸tiile preliminare atingerii performan¸tei, a c˘ arei cre¸stere poate necesita ¸si stimularea cercet˘ arii; 2. o distribu¸tie inegal˘ a, de tip Pareto, a oric˘ arui indicator bibliometric este natural˘ a; parametrul acestei distribu¸tii, adic˘ a gradul de inegalitate, are îns˘ a un punct de optimum, deocamdat˘ a necunoscut; devia¸tiile mari de la acel optimum ar fi asociate cu o dezvoltare improprie sau cu lipsa dezvolt˘ arii; 3. stimularea mai accentuat˘ a a cercet˘ arii în centrele de excelen¸t˘ a (de exemplu, excelen¸t˘ a în sensul bibliometric al termenului) trebuie combinat˘ a ¸si cu stimularea cercet˘ arii într-un segment relativ larg al sistemului, pe m˘ asura nivelului de dezvoltare din fiecare institu¸tie. Bibliografie [1] Ordinul Ministrului S˘ an˘ at˘ a¸tii ¸si Familiei, nr 323/2011 privind clasficarea spitalelor în func¸tie de competen¸t˘ a. [2] Clasificarea Spitalelor din România în Func¸tie de Competen¸t˘ a, 2011. Disponibil˘ a la http://www.romania-actualitati.ro/files/ CLASIFICAREA%20SPITALELOR-1.pdf [3] Asocia¸tia Ad Astra a cercet˘ atorilor români. Carta alb˘ a a cercet˘ arii ¸stiin¸tifice, 2002–2011. http://www.ad-astra.ro/cartea-alba [4] Asocia¸tia Ad Astra. Metodologie pentru carta alb˘ a a cercet˘ arii ¸stiin¸tifice, 2002–2011. http://www.ad-astra.ro/cartea-alba/methodology.php [5] Bergstrom, C. 2007. Eigenfactor: Measuring the value and prestige of scholarly journals. C&RL News 68(5). [6] The R Project. http://www.r-project.org [7] Derek J de Solla Price. ¸Stiin¸t˘ a mic˘ a, ¸stiin¸t˘ a mare. Editura ¸Stiin¸tific˘ a, 1971. [8] R.K. Merton. The Matthew Effect in Science: The reward and communication systems of science are considered. Science, 159(3810):56-63, 1968. Disponibil la: http://garfield.library.upenn.edu/merton/matthew1.pdf [9] R.K. Merton. The Matthew Effect in Science, II: Cumulative advantage and the symbolism of intellectual property. ISIS, 79: 606-623, 1988. http://garfield.library.upenn.edu/merton/matthewii.pdf [10] Sfânta Evanghelie dup˘ a Matei, 13:12. Disponibil la: http://www.bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=55&cap=13 [11] A. Bejan. Why University Rankings Do Not Change: Education As A Natural Hierarchical Flow Architecture Int. Journal of Design & Nature. Vol. 2, No. 4 (2007) 319–327 [12] Voicu Lupei. Cercetarea româneasc˘ a, încotro? RPSS serie nou˘ a, nr 1, 2012, p. 15–19. [13] Bogdan Murgescu. România ¸si Europa. Acumularea decalajelor economice: 1500-2010. Ed. Polirom, 2011. [14] Fritz Ohler, Alfred Radauer, Niki Vermeulen, Madalin Ionita, Flaviana Rotaru, Ana-Cristina ¸Toncu, Dragos Pislaru, Manfred Horvat. Evaluarea Intermediar˘ a a Strategiei Na¸tionale ¸si a Planului Na¸tional CDI 2007–13, Raport final, februarie 2012. Disponibil la http://www.ancs.ro/uploads/comunicate/raport-final.pdf