Take the Literary Character to See the Psychologist

Didactica Pro..., nr.2 (150) anul 2025 47 crize existențiale, ca o etapă de antrenament pentru viață. Am folosit această premisă într-un demers didactic, în cadrul unui atelier de scriere creativă pentru elevi, în care au realizat lecturi interactive, putând să rescrie texte literare pentru a obține finaluri multiple. Au trecut de la lectură la scriere creativă, de la receptarea estetică a literaturii la înțelegerea și aprofundarea elementelor subliminale, de la lectura critică analitică la joc de cuvinte și perspective literare, având impresia că ar concura cu scriitorul, pentru a crea o lume ficțională potrivită propriului univers de așteptare. Cuvinte-cheie: psihologie, subconștient, erou, scriere creativă, final multiplu. Abstract: In defining values and the personal profile the written word has a special role to play because it gives form to impulses and experiences coming from the subconscious, which are expressed through conflicts at narrative structure level. If these are consciously assimilated, they fulfil everyone’s potential to become the hero of his own existence. The psychoanalytical interpretation of the attitudinal and behavioral elements of a character provides a key to understanding the inner voice that explains a choice or anticipates solutions for a potential existential crises, as a training stage for life. I used this premise in a didactic context, in a creative writing workshop for students in which they did interactive readings, being able to rewrite literary texts to achieve multiple endings. They tackled reading, creative writing, the aesthetic reception of literature, understanding the subliminal elements, the analytical critical reading, and playing with words and literary perspectives, which gave the them the impression that they were competing with the writer to create a fictional world suited to their own universe of expectation. Keywords: psychology, subconscious, hero, creative writing, multiple ending. Simona STOICA gr. did. I, Colegiul Economic Virgil Madgearu din Galați Cu personajul la psiholog CZU 37.091 | Rezumat: În definirea valorilor și a profilului personal, cuvântul scris are rol deosebit, pentru că dă formă unor impulsuri și trăiri venite din subconștient, exprimate la nivelul structurilor narative prin stări conflictuale. Dacă sunt asimilate conștient, desăvârșesc potențialitatea fiecăruia de a deveni eroul propriei existențe. Interpretarea psihanalitică a elementelor atitudinale și comportamentale ale unui personaj oferă o cheie de înțelegere a resorturilor interioare care stau la baza unei alegeri sau anticipează soluții pentru eventualele SCHIMBAREA PARADIGMEI DE PREDARE A TEXTULUI LITERAR ÎN ERA DIGITALĂ CUVÂNT, LIMBĂ, COMUNICARE 48 Dincolo de orice intenţionalitate, literatura dă formă unor procese interioare, ştiindu-se, conform teoriei dublei intenţii a limbajului a lui Tudor Vianu, că autorul comunică şi se comunică. Textul este expresia arhetipului cultural, a unor valori sociale, morale şi purtătorul unor sensuri personale, scoase la iveală din subconştient. Prin scris, fiinţa umană îşi configurează arhetipul eroic, care este departe de idealitate, pentru că, se înțelege, perfecțiunea nu e conformă cu realitatea. Literatura contemporană demonstrează o migraţie a modelelor. Eroul se reinventează, ca și cum ar fi un puzzle, fiind realizat din însuşirea trăsăturilor fiecăruia dintre noi. A fi erou înseamnă a avea curajul să-ți spui povestea, a te expune în ochii celorlalți. Este exact ceea ce fac artiștii, scriitorii. Tocmai de aceea în fiecare dintre noi și în fiecare personaj este ceva eroic. Până şi răufăcătorul are o poveste care îl umanizează – de aceea empatizăm cu el. Fiecare are nevoie să-şi scoată costumul şi să fie el însuşi. Erou nu mai este neapărat cel care nu abandonează lupta, ci cel care se reinventează. Scrisul dobândeşte un rol terapeutic, pentru că oferă soluţii de ieşire dintr-o situaţie conflictuală. Decodate psihanalitic, elementele dintr-un text trasează hărți conceptuale ale geografiei interioare a scriitorului. Pentru exemplificare, aduc în atenție câteva elemente cu funcție simbolică din basmul lui Ion Creangă Povestea lui Harap-Alb. Ca o alternativă la cenușiul cotidian sau ca zonă de antrenament pentru viață, basmul configurează situații conflictuale și soluții posibile de ieșire din acestea. Aventura descoperirii propriei identități sau a sensului existenței presupune încercări, temeri, indiferent de gradul de maturitate. Se conturează, astfel, posibilitatea interpretării basmelor printr-o nouă grilă de lectură, psihanalitic. Sedimentând tipare textuale și elemente ale mitologiei populare, arhaice, autohtone sau universale, autorul le filtrează artistic, nuanțând interpretarea. Parte din ființa acestuia se regăsește oglindită în scriere. Formula introductivă „Amu, cică era odată” stabilește cronotopul undeva la marginea conștientului, într-un timp al începuturilor primordiale. Pentru Împăratul Verde, existența unor descendenți ajunși la vârsta căsătoriei anticipează tema predării puterilor, iar pentru păstrarea echilibrului lumii, basmul urmărește vicisitudinile identificării succesorului valid. Deoarece nu are descendenți pe linie masculină, iar în mentalitatea arhaică există convingerea că un băiat este mai potrivit pentru administrarea treburilor gospodărești, el îl solicită pe cel mai destoinic dintre nepoți pentru a-i fi urmaș la împărăție. Elementele pe baza cărora este ales candidatul sunt cele care îl individualizează pe erou: integrarea puterilor inconștientului, echilibrul între polaritățile masculină și feminină și dobândirea unor capacități superioare. Solicitarea craiului echivalează cu o trezire a eului interior și anunță trecerea acestuia spre etapa următoare firească, spre adolescență. Prezența figurii feminine, Sfânta Duminică, funcționează ca o promisiune că paradisul copilăriei nu va fi pierdut. Antagonistul este oricum o prezență necesară, pentru că reconstituie unitatea polivalentă a realului uman, înfățișându-i și aspectele negative. Răul este un alter ego al eroului, reprezentând laturile întunecate ale personalității sale: invidie, gelozie, ambiție, dorința de putere. Și în acest caz, traseul basmului pleacă de la o reprezentare clară a tendințelor potențial periculoase ale sufletului uman, pentru a indica apoi calea pe care acestea pot fi depășite. Atunci când rivalul din basm este o reprezentare a valențelor negative ale personalității, el este înfățișat ca o figură cu puteri destul de limitate, cu sentimente omenești de înțeles, care acționează prin mijloacele obișnuite ale intrigii și minciunii. Deși Spânul are o înfățișare aparte, mai puțin plăcută, constatăm că Harap-Alb se lasă călăuzit de acesta și îl urmează necondiționat. Asistăm la o acomodare progresivă cu ceea ce era inițial interzis, negat în mod conștient, dar ispititor la nivel subconștient, întrucât tânărul uită de învățăturile părintești. Ușurința acceptării și a încălcării interdicției echivalează cu supremația dorințelor personale, care fuseseră reprimate până atunci. Desăvârșirea protagonistului este condiționată de stăpânirea elementelor fundamentale pământ, apă, aer și foc. Apa și pământul reprezintă simbolic polaritatea feminină prin potențialitatea lor germinativă, creatoare. Eroul va face tranziția de la lumea originară, invizibilă a femininului, în lumea diurnă, vizibilă, solară a masculinului. Putem trasa o linie de demarcație simbolică între cer si pământ, între masculin și feminin, între conștient și inconștient, urmărind granița dintre vizibil și invizibil. Deasupra pământului afară din fântână se întinde împărăția vizibilului, a celor ce se arată privirii. La polul opus, cerul și focul reprezintă energia masculină. La lumina soarelui, printre cele ce se arată privirii, e locul conștiinței. Cum noaptea și întunericul sunt reprezentările simbolice ale inconștientului, tot astfel soarele, focul, lumina reprezintă simbolic acele conținuturi care provin din inconștient și sunt integrate de conștiință. Cerul este locul spiritului, în timp ce pământul e locul materiei. Procesul de evoluție ascendentă pornește din straturile telurice ale biologicului, unde își are rădăcinile, prin care își extrage forța necesară pentru a ajunge la regiunile aeriene ale spiritului. Harap-Alb va reuși să treacă de proba de foc în camera de aramă încinsă și va domina spațiul astral prin recuperarea fetei și întrecerea turturelei de către cal. Realizează aceasta cu ajutorul lui Gerilă, Setilă, Flămânzilă, Ochilă, Păsări-Lăți-Lungilă – duCU PERSONAJUL LA PSIHOLOG CUVÂNT, LIMBĂ, COMUNICARE Didactica Pro..., nr.2 (150) anul 2025 49 huri străvechi ale pământului sau impulsuri lăuntrice pe care eroul învață să le domine. Faptul că animalele din basm sunt deseori animale vorbitoare, inteligente indică faptul ca ele reprezintă deja forme de tranziție dinspre lumea instinctuală inconștientă către universul de semnificații deja achiziționate de conștiință. Fiica Împăratului Roșu este scopul ascuns al căutărilor eroului. Faptul că în basme e vorba tocmai de o prințesă subliniază simbolic marea valoare care se dorește a fi atribuită acestei figuri și nicidecum nu intră în joc conotații socioeconomice. Pentru a-și alege soțul, Prințesa îi supune de multe ori pe adoratorii nepoftiți la o lungă serie de încercări. Sensul acestor acțiuni este de a măsura potențialitățile „masculine” ale viitorului soț. La nivel simbolic, nunta validează compatibilitatea principiului masculin cu cel feminin. Eroul trece printr-o inițiere, intrând în contact cu „lumea de dincolo”, a necunoscutului. Iese victorios după ce înfruntă situații-limită. Își pierde viața, dar este reînviat datorită faptului că intră în contact cu adâncurile necunoscute ale propriului inconștient și iese la suprafață îmbogățit. Acest lucru îl face apt de a realiza obiectivul de a gestiona cu înțelepciune împărăția. Plecând de la premisa interpretării psihanalitice a textelor, am urmărit să le dau elevilor posibilitatea de a-și scrie ei înșiși textul, pentru a obține o lectură interactivă după modelul seriei de cărți pentru copii și adolescenți în America în ani ’80, Choose Your Own Adventure (Alege-ți aventura singur) de Edward Packard. Acestea sunt scrise la persoana a doua și, convențional, cititorul își asumă rolul protagonistului, ia decizii care influențează evoluția epică și acțiunile personajelor. Psihoterapeutul Paola Santagostino în lucrarea sa Cum să te vindeci cu o poveste descrie în mod aplicat folosirea tiparului narativ al basmelor în scop terapeutic, pentru ca pacientul să-și interiorizeze anumite situații, să-și asume decizii pe care ulterior să le aplice în viața reală. Unele dintre intervențiile ce pot facilita depășirea fazei critice a basmului constau în: sugerarea apariției unui adjuvant; invitarea subiectului să „privească în jur”, în imaginar, pentru a vedea dacă nu găsește posibilități de continuare a narațiunii; determinarea naratorului să povestească trecutul tuturor personajelor basmului în momentul intrării în impas, pentru o gândire analitică și obiectivă. Scrierea creativă dă glas unor procese interioare profunde, care rămân ascunse conștiinței în viața de zi cu zi, facilitând înțelegerea și gestionarea unor situații. În plus, imaginarul constituie un minunat teren de experimentare a unor parcursuri fără consecințe în plan real, în căutarea unor modalități cât mai adecvate pentru a gestiona situațiile dificile. Am folosit ideea textelor interactive pentru a promova lecturi și pentru a exersa scrierea creativă. Pentru început, s-au format grupuri de patru elevi, care au ales o carte din lista de lecturi personale. Au citit-o și au discutat-o. Echipele au decis ce elemente din carte folosesc în crearea noului produs sau ce aduc nou. Au stabilit tema, perspectiva narării, tipologia personajelor, locul și timpul plasării acțiunii, respectiv, situația inițială. Ilustrez un fragment din basmul lui Ion Creangă pe care s-a lucrat și care începe cu o atenționare explicită cititorului, ca și când cartea ar fi însoțită de un pachet de instrucțiuni: Dragă cititorule, Acum ai șansa de a-ți scrie singur textul chiar în timp ce îl citești. Nu îl parcurge direct de la început până la sfârșit! Ți se va cere să faci câteva alegeri. Textul se va scrie în funcție de deciziile tale. O greșeală poate fi ultima… sau poate conduce spre succes. Ești responsabil de tot ceea ce se va întâmpla. Ulterior, fiecare grup se împarte în două. Fiecare subgrup propune o evoluție epică distinctă, cititorul urmând să aleagă între alternative. Astfel, îi creează acestuia impresia că are controlul acțiunii potrivit propriilor așteptări. Cele două soluții epice se vor subdivide din nou la primul moment de răscruce, când fiecare dintre cei patru membri ai echipei propune o altă soluție narativă. Se obțin patru finaluri diferite. Textele sunt scrise neliniar, permițând confruntarea ipotetică a modului în care se poate rezolva o anumită situație. Fiecare pagină scoate la iveală o dilemă cu două sau trei rute posibile de parcurs. Dacă se alege opțiunea A, se recomandă în continuare lectura de la o anumită pagină. Opțiunea B conduce la o parte complet diferită a textului. Se poate citi cartea în mod repetat și de fiecare dată se obține o poveste diferită. După încercările fără succes ale fraților mai mari, care au dat năvală ca la pomul lăudat spre împărăție, i-a venit rândul lui Harap-Alb să purceadă la drum. […] 1.1. Dacă dorești ca Harap-Alb să încerce noi provocări, evitându-l pe Spân, citește la pagina 4. 1.2. Dacă dorești ca Harap-Alb să îl înfrunte pe Spân, citește la pagina 6. 1.1. Abia intrați în pădure, dăm nas în nas cu o arătare pe care o mai cunoscusem eu în tinerețe. Iese din bârlogul ei când simte un suflet rătăcit ce poate fi ușor de păcălit și este însoțit de adversarul meu pe care îl credeam mort, Dark Horse. Îl trag deoparte pe stăpânul meu și-i suflu o vorbă despre sfatul tătâne-său. Dar cum e vorba, „Dă-i, Doamne, românului mintea cea de pe urmă!”, că ce-i spui să nu facă mezinului, tocmai acolo îl trage păcatul. CU PERSONAJUL LA PSIHOLOG CUVÂNT, LIMBĂ, COMUNICARE 50 Spânului i-au trebuit trei vorbe mieroase să-l facă pe Harap-Alb a-l urma până la ieșirea din pădure. Decide să ocolim pe un drum șerpuit și zărim o fântână. Stăpânul meu s-a dus ca la pomul lăudat și aia i-a fost. Coboară în fântână și rămâne sub capacul acesteia până-i jură ascultare Spânului. Rămășițe de trup uman din fântână spun că nu e Harap-Alb, prima vrabie care a mâncat mălai din palma Spânului. Când se vede eliberat, Harap-Alb, iute de fire, se și aruncă în luptă cu Spânul, dar este rănit. Creez o diversiune și fug cu prințișorul de acolo. Prin pădure, dăm de o peșteră acoperită de o cascadă. Îl las pe Harap-Alb înăuntru și mă duc după ceva plante vindecătoare. Cum umblam eu cu ochii după fragi și mure, numai că dau nas în nas din nou cu Spânul și Dark Horse pe care îl încerc la luptă dreaptă, că prea îmi stăteau pe suflet toate isprăvile lui din vechi. O picătură din sângele lui Dark Horse rănit și o infuzie de tătăneasă îmi e de ajuns ca să îmi vindec stăpânul. Textul poate rescrie ideea unei cărți sau poate fi compoziție originală în totalitate. Se pretează mai multor grile de lectură: aventură, parodie, fantasy, romantic etc. Uneori, s-a respectat tiparul narativ original, iar textul a fost rescris secvențial din perspectiva altor personaje, așa cum s-a întâmplat în fragmentul anterior, pentru care a servit ca model cartea lui Florin Bican Și v-am spus povestea așa. La diferite etape de scriere, elevii se pot consulta în cadrul realizării propriei secvențe narative. Ei au stiluri de scriere și ezitări proprii și produsul final nu are neapărat o calitate literară deosebită, dar faptul că s-au alăturat unui demers comun și au exersat câteva competențe-cheie asociate disciplinei este important. Ei au acceptat implicarea mai mult ca o provocare jucăușă și au fost motivați de libertatea oferită de a-și valorifica propria concepție de epică. În concluzie: Proiectul are meritul de a-i fi adus pe elevi în contextul unei discuții autentice și al unei negocieri în vederea alegerii unei cărți, a presupus lectura individuală în baza recomandării venite din partea altui elev – evident, cu mai mare putere de convingere decât dacă venea din partea unui cadru didactic, mai ales că titlurile se apropie de opțiunile lor literare potrivit vârstei. Pe de altă parte, au analizat în profunzime textul-suport, s-au pus în postura scriitorului și au generat perspective inedite de abordare epică. Au alternat lucrul în echipă cu cel individual, iar la final și-au prezentat textele sub formă de cărți digitale, în care au inclus și ilustrări originale ale unor secvențe din texte. Prin Google Docs Slide s-a putut realiza și transpunerea digitală a textului, în formă interactivă, ceea ce a sporit atractivitatea demersului. REFERINȚE BIBLIOGRAFICE: 1. Bettelheim B. Psihanaliza basmelor. București: Univers, 2017. 2. Bican F. Și v-am spus povestea așa. București: Arthur, 2018. 3. Campbell J. Eroul cu o mie de chipuri. București: Herald, 2013. 4. Chetreanu A. Psihologia basmului în spațiul românesc. În: Analele Universității Dunărea de Jos, Galați. 5. Packard E. Choose Your Own Adventure. New York: Bantam Books, 1979-1998. 6. Santagostino P. Cum să te vindeci cu o poveste. București: Humanitas, 2008. CU PERSONAJUL LA PSIHOLOG CUVÂNT, LIMBĂ, COMUNICARE