The Shift in Literary Text Teaching Paradigms in the Digital Age

Didactica Pro..., nr.2 (150) anul 2025 43 Lucica CROITORU doctorandă, Universitatea de Stat din Moldova Schimbarea paradigmei de predare a textului literar în era digitală CZU 37.091:004 | Rezumat: În era digitală, în educație apar tot mai multe interogații cu privire la digitalizarea acestei dimensiuni a existenței umane: învățarea. Se pune întrebarea: Cum poate un profesor să folosească resursele digitale pentru a-și îmbunătăți predarea, a facilita învățarea și a realiza evaluarea în cele mai bune condiții? Folosește resursele create de alții sau încearcă să le creeze el? Putem folosi resurse digitale la orice vârstă a elevului, indiferent de disciplina de studiu, nivelul de școlarizare, filieră, domeniu sau identificăm nevoile reale ale elevilor și ne adaptăm demersul instructiv în funcție de acestea? Încercăm să răspundem acestor interogații în articolul de față. Cuvinte-cheie: digitalizare, educație, nativi digitali, hipertexte modale. Abstract: In the digital age, in education, there are more and more questions about in which way we can digitize this dimension of human existence: learning. The question is: How a teacher can use digital resources to improve teaching, facilitate learning and carry out assessment in the best conditions? Does he/she use the resources created by others, or does he/she try to create them himself/herself? Can we use digital resources at any age, regardless of the subjects, level of schooling, branch, field, or do we identify the real needs of students and adapt our instructional approach according to them? We try to answer to these questions in the article. Keywords: digitalization, education, digital natives, modal hypertexts. La începutul anului 2025, în România a început implementarea proiectului Pedagogie digitală pentru cadrele didactice din învățământul preuniversitar, finanțat prin programul PNRR [8]. Proiectul este amplu și important, deoarece are ca obiectiv formarea a, cel puțin, 100.000 de cadre didactice, iar după activitatea de formare urmează o perioadă de 6 luni de mentorat didactic. Cursul oferit de către unul dintre câștigătorii finanțării este extrem de bine gândit, în sensul că printre formatori se numără și psihologi (și trebuie să recunoaștem că, uneori, cadrele didactice manifestă cea mai mare rezistență la schimbare, față de alte categorii sociale), manageri, reprezentanți ai Casei Corpului Didactic și ai inspectoratelor școlare, profesori de limba și literatura română atât din mediul preuniversitar, cât și universitar. Fiind un curs de pedagogie digitală, bineînțeles că subiectul principal a vizat răspunsul la întrebarea Cum predăm digitalizat și ce competențe trebuie să aibă cadrul didactic din punct de vedere digital, pentru a asigura o predare cu finalitate pozitivă? [2]. În acest context, participând la curs, am descoperit că mai mult de 60% dintre cursanți nu consideră că digitalizarea educației este o nevoie, o necesitate, deși trăim în era tehnologiilor informaționale și ar trebui să avem capacitatea de a utiliza resursele pe care le avem la dispoziție, dacă nu dorim să creăm altele. Deși majoritatea cadrelor didactice participante la curs sunt de părere că digitalizarea ar trebui folosită cât mai puțin, un cursant a susținut că este de acord ca resursele digitale să fie folosite cât mai des – pentru că ne ușurează munca și sunt la îndemână, sunt atractive pentru elevi. Discuția, care a decurs din această contradicție, a dus la revelarea următoarei idei: o componentă importantă și benefică este digitalizarea, atunci când este făcută cu măsură și cu echilibru, dar și când se resimt efectele și impactul asupra elevilor, răspunzând nevoilor și capacităților lor, nu în alte scopuri. Există cadre didactice care fac uz de resurse digitale fără a discuta cu elevii, fără a le valorifica cu adevărat în cadrul lecției, ci doar ca material suport. Bineînțeles, această situație diferă de la disciplină la disciplină, de la școală la școală, de la un mediu la altul. În liceele teoretice se folosesc mai mult resursele și dispozitivele digitale, față de cele tehnologice, spre exemplu. În mediul urban, se întâmplă același lucru, prin comparație cu cel rural, motivele fiind foarte variate, dar extrem de importante. Am descoperit și am tras concluzia, pe care poate nu am avut curajul să o exprimăm, că unii dintre elevii noștri pot deveni nu numai analfabeți funcționali, în general, ci și analfabeți funcționali digitali. Ei poartă numele de nativi digitali [8], pentru că au crescut înconjurați de dispozitive digitale și de informație accesată cu ajutorul acestor dispozitive, pentru că sunt învățați să folosească dispozitivele și platformele, aplicațiile pentru recreere, pentru comunicare și mai puțin în scopuri CUVÂNT, LIMBĂ, COMUNICARE 44 precise de învățare, de extragere a informației corecte sau a celri mai bune din punctul de vedere al raportului calitate-cantitate-relevanță-utilitate [5]. De multe ori, părinții stau de vorbă cu profesorii și le spun: „Doamnă/domnule, nu știu ce să îi fac copilului, cum să îl iau de lângă calculator, cum să îl despart de telefon...”, iar întrebarea pe care ar trebui să o punem părinților este: „Dumneavoastră când veniți acasă închideți telefonul? Îl folosiți numai pentru a răspunde la apeluri sau a le iniția?”. Pentru că, oricine deține un telefon inteligent, îl folosește și pentru rețele de socializare, pentru videoclipuri cu subiecte ce prezintă interes personal, pentru a căuta rețete sau informații etc. Iar în acest caz, copiii reacționează la modelele pe care le au în imediata apropiere, apoi la cele pe care le găsesc pe internet. Ei privesc telefonul sau calculatorul ca pe o sursă de informare primară, care este de multe ori mai bună și mai de încredere decât orice altceva (în concepția lor), ca pe o sursă de unde își procură plăcere și stare imediată de confort, ceea ce poate conduce la dezvoltarea de comportamente obsesiv-compulsive, antisociale, dezinformare etc., în formele extreme de manifestare. În cadrul cercetării Dezvoltarea competenței lectorale la elevii din învățământul profesional prin intermediul mijloacelor TIC, ne-am propus să identificăm o posibilitate de a dezvolta competența lectorală la elevii din învățământul profesional folosind resursele și dispozitivele digitale, deoarece în România se folosesc pentru acest tip de învățământ programele și manualele pentru ciclul liceal [6], adaptate de către profesori, așa cum consideră de cuviință fiecare. În acest context, ne-am gândit că există o multitudine de resurse educaționale deschise care pot fi valorificate cu succes în lipsa manualelor adaptate, încât este păcat să nu creăm o strategie funcţională, un mijloc de introducere a lor în procesul instructiv de la clasă, în cadrul orelor de Limba și literatura română. Deși cele mai multe resurse sunt pentru ciclurile primar și gimnazial, la anumite discipline de studiu există și pentru ciclul liceal, deși acestea prezintă adesea un grad de dificultate ridicat pentru elevii din învățământul profesional, datorită bagajului de cunoștințe și competențe minim pe care aceștia îl posedă în momentul absolvirii clasei a VIII-a. Și atunci, ne-am întrebat ce resursă am putea crea cât mai ușor, fără a deține competențe digitale avansate [5], care să facă apel la cât mai mulți stimuli atunci când sunt accesate împreună cu elevii, în așa fel încât să îi învățăm că textul literar este accesibil, devine atractiv și plin de sensuri atunci când este conectat la experiența personală și la interesele majore privind profesia pe care și-o doresc sau urmează să o îmbrățișeze. În anul 1945, cercetătorul V. Bush, șeful Departamentului de Cercetare Științifică și Dezvoltare din SUA, în articolul As we may think, a încercat să demonstreze că structura secvențială a documentelor nu permite procesarea adecvată a unor cantități mari de informații. Autorii C. Douglas, J. Coiro și D. Moore (2012) scot în evidență necesitatea unui nou mod de înțelegere a alfabetizării, a dezvoltării abilităților de scriere și citire (când acestea se extind în sfera digitalului), deoarece alfabetizarea digitală devine un instrument extrem de util, care ne permite să înțelegem noile aspecte pedagogice, sociale și tehnologice, realități, precum și complexitatea care este necesară pentru adnotarea, analiza, investigarea și recuperarea tiparelor semantice multimodale (Szekely E.M. vorbește despre multiliterație sau literația multimodală media – LMM) [1]. Cercetătorii D. O’Brien și C. Scharber (2008) au descris conceptul de alfabetizare digitală ca pe un proces de formare a unor strategii și abilități ce permit reprezentarea și înțelegerea ideilor realizate, prezentate în multiple formate. Autorii D. Buckingham și D. Belshaw (2012) completează definiția alfabetizării digitale, precizând că, fiind multimodală, informaţia poate fi citită în moduri diferite și subliniază relevanța învățării de a accesa informații, de a localiza, de a înțelege, de a decoda sau interpreta un format multimedia, care în mediul online se traduce, de multe ori, în hipertexte (text cu hiperlink integrat) [Ibidem, pp. 43-55]. Analizând cercetările în domeniu, dar și situația reală din școala românească, în special din liceele tehnologice din mediul rural, s-a născut ideea valorificării la clasă a hipertextului modal. Considerăm că abordarea acestei resurse digitale este una nouă, deoarece nu reprezintă un hipertext în adevăratul sens al cuvântului (scris în limbaj HTML sau alte limbaje de codificare, care folosește hiperlinkuri către surse de informare diverse), nu este nici un text multimodal în sensul că nu este un text tipărit a cărui comprehensiune se dobândește prin apel la mai multe moduri de comunicare în scopul transmiterii aceleiași informații [4]. Abordarea transcurriculară a textului literar pentru a extinde învățarea și înțelegerea și în alte domenii conexe, considerăm, este una nouă. Hipertextele modale propuse de noi nu includ aceeași informație care poate fi accesată prin mai multe căi de comunicare sau prin apel la diferite simțuri, ci oferă informații suplimentare, care pot completa sau îmbogăți mesajul textului literar și pot facilita integrarea cunoștințelor nou dobândite în bagajul propriu de cunoștințe, ce vor fi valorificate în situații experiențiale diverse. În cadrul cercetării doctorale și, în special în perioada aplicării la clasă a experimentului pedagogic formativ, am utilizat hipertexte modale, care să trateze concomitent atât noțiuni, cunoștințe, concepte de Limba și literatura română, cât și cele de la unele discipline tehnice și de instruire practică pentru elevii în proces de calificare profesională ca mecanici auto. Această abordare a demonstrat randament didactic sporit, dar și o dezvoltare SCHIMBAREA PARADIGMEI DE PREDARE A TEXTULUI LITERAR ÎN ERA DIGITALĂ CUVÂNT, LIMBĂ, COMUNICARE Didactica Pro..., nr.2 (150) anul 2025 45 SCHIMBAREA PARADIGMEI DE PREDARE A TEXTULUI LITERAR ÎN ERA DIGITALĂ integrată calitativă a competențelor de lectură și a celor de specialitate, similare cu funcționarea acestora în viața cotidiană și în viitoarea carieră profesională a elevilor. În concepția noastră, hipertextul modal constituie o formă avansată de organizare și prezentare a conținutului educațional, în care textul de bază este îmbogățit prin legături interactive, multimedia, simulări și resurse digitale suplimentare. Acesta permite profesorilor să creeze un mediu de învățare interactiv, în care literatura nu mai este percepută ca un corpus izolat, ci ca un spațiu multidimensional în care conceptele literare sunt corelate cu unele cunoștințe tehnice aplicabile calificărilor profesionale ale elevilor. Această strategie transcurriculară de abordare a conținuturilor literare nu doar facilitează înțelegerea textului literar într-un mod aplicat, ci contribuie la dezvoltarea gândirii critice și a competențelor digitale ale profesorilor, care trebuie să gestioneze și să creeze resurse digitale, să coordoneze platforme educaționale și să integreze elemente multimedia în lecții. Oferim mai jos un model de hipertext modal pentru calificarea Mecanic auto sau Tehnician transporturi (în sistemul de învățământ din România), care poate fi folosit ca material suport dat elevilor pentru a pregăti lecția sau a avea acces la diferite informații și care tratează comedia O scrisoare pierdută de Ion Luca Caragiale. Acest hipertext modal poate fi utilizat ca o schiță a demersului didactic, pe parcursul mai multor ore de curs (minim 3). O scrisoare pierdută de I. L. Caragiale [6]: hipertext modal pentru clasa a X-a 1. Introducere O scrisoare pierdută [9] este una dintre cele mai importante comedii scrise de I. L. Caragiale, ce pune în evidență farsa, ambițiile și neputințele oamenilor din societatea românească de la sfârșitul secolului al XIX-lea [10]. Prin analiza unor scene-cheie și corelarea acestora cu noțiuni specifice calificării de mecanic auto, vom evidenția similaritățile dintre intrigile sociale și meseria tehnică (comentariul literar al operei îl găsiți accesând linkul [11]). 2. Scena aleasă: Confuzia creată de scrisoare a. Descrierea scenei: În comedie, confuzia generată de „scrisoarea pierdută” stârnește o întreagă vâlvă, reflectând natura umană și modul în care bârfele și neînțelegerile pot influența relațiile interumane. Personajele se implică în diverse manevre pentru a-și proteja onoarea și interesele. b. Elemente-cheie ale acestei scene: Comunicarea defectuoasă (accesând linkul [12]), vei afla care sunt barierele cel mai des întâlnite în comunicare): La fel ca personajele care se confruntă cu neînțelegeri din cauza scrisorii pierdute, mecanicii auto pot întâmpina probleme atunci când comunicarea între colegi sau cu clienții nu este clară, ducând la erori de diagnosticare sau reparații. (Dacă vrei să afli cum să alegi cel mai bun service pentru mașina ta, accesează linkul [13]). 3. Noțiuni specifice calificării de mecanic auto a. Teoria și practica: Cunoașterea sistemelor auto: Un mecanic trebuie să aibă o înțelegere solidă a funcționării vehiculelor, asemănător cu personajele care încearcă să descifreze intențiile și planurile altora în contextul social complex. Accesează linkul [14] pentru a avea un suport de curs util în cunoașterea sistemelor unui autovehicul. b. Diagnosticarea problemelor: Identificarea erorilor: Așa cum personajele din O scrisoare pierdută trebuie să analizeze situația, pentru a înțelege adevărul din spatele confuziei, un mecanic auto trebuie să diagnosticheze corect problemele vehiculului, folosind atât cunoștințe teoretice, cât și observații practice. Arhiva revistei Autotehnica [15] îți oferă numeroase resurse pentru a învăța despre diagnosticarea stării tehnice a unui autovehicul. c. Munca în echipă și colaborarea: Colaborarea între mecanici: În piesă, interacțiunile dintre personaje subliniază importanța colaborării. La fel, un mecanic auto lucrează adesea în echipă pentru a rezolva probleme complexe, fiecare având un rol bine definit, similar diverselor personaje din operă care contribuie la desfășurarea acțiunii. d. Etica profesională: Onestitatea în procesul de muncă: Conflictele care apar din dorința personajelor de a-și proteja reputația pot fi reflectate în comportamentul unui mecanic, care trebuie să fie onest față de clienți, altfel riscă să piardă credibilitatea, similar cu pierderea honorabilității personajelor în piesă. Subcapitolul 5.2. al Auxiliarului curricular Organizarea locului de muncă și rezolvarea de probleme va aduce câteva clarificări legislative în acest sens [6, p. 25]. e. Adecvarea uneltelor la sarcini: Utilizarea corectă a uneltelor [Ibidem, p. 8]: Asemenea modului în care personajele din comedie folosesc diferite strategii pentru a-și atinge scopurile, un mecanic trebuie să aleagă uneltele adecvate pentru fiecare tip de reparație, asigurându-se că folosește echipamentele corecte pentru optimizarea muncii. 4. Concluzie O scrisoare pierdută oferă o privire profundă asupra condiției umane și a complexității sociale, care poate fi corelată cu provocările întâmpinate de un mecanic auto în activitatea sa zilnică. Fie că este vorba despre confuzia unei scrisori sau despre diagnosticarea unei defecțiuni, ambele domenii necesită discernământ, comunicare eficientă și colaborare. Acest balans între teorie și practică este esențial pentru succes atât în teatru, cât și în meseria tehnică. Folosirea acestui hipertext modal rămâne la latitudinea profesorului. El poate fi folosit ca schiță a lecției, ca material suport pregătitor oferit de profesor elevilor înaintea studierii comediei din punct de vedere literar-artistic, ca material suport în sine pentru predare-învățare CUVÂNT, LIMBĂ, COMUNICARE 46 sau chiar în cadrul lecţiilor de discipline tehnice de specialitate sau de instruire practică. Pentru a măsura eficiența hipertextelor modale, am avut nevoie de o scală de evaluare, iar aceasta a fost realizată prin adaptarea caracteristicilor competenței de înțelegere a textului [3] la caracteristicile și nevoile elevului din învățământul profesional. Iar ca eficiența lor să fie sustenabilă în timp, hipertextele modale realizate pe parcursul experimentului pedagogic formativ au fost încărcate pe platforma http://mecanici21.ro, care astfel a devenit „un manual” digital, accesibil atât elevilor, cât și profesorilor. În acest fel, am răspuns la cerința primordială a erei digitale: flexibilitatea în timp și spațiu [2]. Nivelurile competenței lectorale pe care un elev din învățământul profesional le poate atinge după utilizarea hipertextelor modale transcurriculare se pot clasifica și caracteriza în mod relevant, conform indicatorilor de performanță din tabelul ce urmează. Tabelul 1. Caracteristicile competenței lectorale în învățământul profesional [adaptare după 3, pp. 94-95] Nivelul competenței lectorale Descriere Adaptare la cercetarea privind utilizarea TIC și a hipertextului modal Reflectare și evaluare Nivel elementar Elevul identifică informațiile explicite dintr-un text, dar întâmpină dificultăți în interpretare. Reproduce mecanic conținutul fără a face conexiuni. Elevul poate accesa hipertextul modal și resurse digitale, dar le utilizează limitat. Nu distinge între sursele de informare și nu face conexiuni între diferitele forme de conținut digital. Evaluarea se face prin întrebări ghidate, exerciții de identificare a informațiilor și teste de recunoaștere a elementelor textuale. Nivel mediu Elevul înțelege ideile principale și secundare, face conexiuni între informații, dar are dificultăți în interpretarea simbolurilor și a mesajelor implicite. Elevul utilizează resursele TIC pentru a înțelege textele, dar nu valorifică pe deplin posibilitățile oferite de hipertextul modal. Poate folosi tabele comparative, scheme conceptuale și dicționare online pentru clarificări. Evaluarea presupune sarcini de analiză a relațiilor dintre idei, exerciții de parafrazare și interpretare a simbolurilor, precum și utilizarea platformelor educaționale pentru verificarea înțelegerii. Nivel avansat Elevul analizează critic textul, identifică intenția autorului, relaționează conținutul lecturat cu experiențele personale și alte discipline. Elevul utilizează hipertextul modal pentru explorarea conținutului în mod personalizat, creează conexiuni între literatura studiată și aspecte din viața reală, utilizează platforme educaționale pentru colaborare și schimb de idei. Evaluarea implică redactarea de eseuri argumentative, realizarea de proiecte colaborative și aplicarea cunoștințelor în contexte interdisciplinare. Nivel expert Elevul demonstrează autonomie în interpretare, face judecăți de valoare argumentate, sintetizează idei complexe, creează texte proprii pe baza lecturii critice. Elevul aplică tehnici avansate de învățare digitală, compară surse multiple, creează și publică conținut propriu pe platforme educaționale. Utilizează analiza statistică (SPSS) pentru interpretarea rezultatelor învățării. Evaluarea se bazează pe analiza critică a textelor, crearea de conținut original și utilizarea de metode avansate de validare a învățării, precum studiile de caz și cercetările independente. În concluzie: Subliniem funcționalitatea hipertextului modal, creat de noi pentru calificarea Mecanic auto sau Tehnician transporturi, care a fost folosit cu succes în calitate de material suport dat elevilor, atât cu scopul de a se pregăti pentru lecții, cât și pentru a avea acces la diferite informații de specialitate. Astfel, am contribuit la dezvoltarea competenței lectorale a elevilor, atestând distribuirea în ascensiune a subiecților pe scala din tabelul de mai sus (de la nivel elementar, la cel de expert) și obținând o dinamică pozitivă în evoluția receptării și interpretării textului literar, dar și a stabilirii conștiente a legăturilor interdisciplinare cu domeniul TIC și cunoștințele practice, necesare pentru exercitarea meseriei respective. REFERINȚE BIBLIOGRAFICE: 1. Buckingham D. Digital Media Literacies: Rethinking Media Education in the Age of the Internet. In: Research in Comparative and International Education, Vol. 2 (1), 2007, pp 43-55. ISSN 1745-4999. Pe: https://doi. org/10.2304/rcie.2007.2.1.43 (Accesat la 11.03.2025) 2. Cadrul European pentru competența digitală a profesorilor: DigCompEdu 2020. Comisia Europeană – JRC. SCHIMBAREA PARADIGMEI DE PREDARE A TEXTULUI LITERAR ÎN ERA DIGITALĂ CUVÂNT, LIMBĂ, COMUNICARE Didactica Pro..., nr.2 (150) anul 2025 47 Traducere și adaptare: Fundația EOS și Coaliția pentru Educație Digitală. 3. Hadîrcă M. Competența de comunicare: Conceptualizare, formare, evaluare. Chișinău: S.C. Garomont-Studio SRL, 2023. ISBN978-9975-162-54-8. 4. Jonassen D. Hypertext principles for text and course ware design. In: Educational Psychologist, Vol. 21 (4), 2000, pp. 148-161. ISSN 0046-1520. 5. Ordinul Ministerului Educației, Cercetării și Inovării nr. 5099/2009 privind aprobarea de programe școlare pentru discipline de studiu din învățământul liceal. Pe: https://lege5.ro/gratuit/gezdsnbugy/ ordinul-nr-5099-2009-privind-aprobarea-de-programe-scolare-pentru-discipline-de-studiu-din-invatamantul-liceal (Accesat la 30.01.2025) 6. Organizarea locului de muncă și rezolvarea de probleme. Auxiliar didactic. Pe: https://mecanici21.ro/index.php/ro/discipline-tehnice/7-organizarea-locului-de-munca-si-rezolvarea-de-probleme (Accesat la 21.01.2025) 7. Prensky M. Digital natives, digital immigrants. Part 1. On the Horizon, Vol. 9 (5), 2001, pp. 1-6. Pe: https://doi.org/10.1108/10748120110424816. (Accesat la 14.03.2025) 8. Proiectul Pedagogie digitală pentru cadrele didactice din învățământul preuniversitar. Pe: https:// www.edu.ro/apel_PNRR_pedagogie_digitala_ profesori_preuniversitar (Accesat la 10.03.2025) 9. https://digitaledu.ro/o-scrisoare-pierduta-de-i-l-caragiale-subiectul-operei-dramatice-fisa-de-lucru/ 10. https://digitaledu.ro/o-scrisoare-pierduta-de-i-l-caragiale-tipuri-de-comic-video-interactiv/ 11. https://mecanici21.ro/index.php/ro/limba-si-literatura-rom-na/104-o-scrisoare-pierduta-de-i-l-caragiale 12. https://lectiidelogica.wordpress.com/2020/10/11/ bariere-in-comunicare/ 13. https://www.adgarage.ro/blog/cum-stii-ca-ti-aiales-corect-service-ul-la-ce-sa-fii-atent-cand-teduci-cu-masina-in-service/ 14. https://mecanici21.ro/index.php/ro/discipline-tehnice/8-autovehicule-rutiere 15. https://autotehnicus.ro/ 16. http://mecanici21.ro SCHIMBAREA PARADIGMEI DE PREDARE A TEXTULUI LITERAR ÎN ERA DIGITALĂ CUVÂNT, LIMBĂ, COMUNICARE