DE LA URGENȚĂ LA INCLUZIUNE DURABILĂ – ANALIZĂ MULTIDIMENSIONALĂ A MIGRAȚIEI FORȚATE ÎN REPUBLICA MOLDOVA

LEGEA ŞI VIAŢA Publicaţie ştiinţifico-practică 86 aprilie-iunie 2025 LAW AND LIFE Scientific-practical publication April-June 2025 CZU: 341.215.43:314.15(478) DE LA URGENȚĂ LA INCLUZIUNE DURABILĂ – ANALIZĂ MULTIDIMENSIONALĂ A MIGRAȚIEI FORȚATE ÎN REPUBLICA MOLDOVA Abstract: Lucrarea analizează efectele complexe ale conflictelor armate asupra migrației forțate și proceselor de incluziune socială în statele de destinație și tranzit, cu accent pe Republica Moldova. Studiul identifică provocările majore în domeniile educației, ocupării forței de muncă, presiunii asupra infrastructurii publice, percepției populației locale, criminalității și influențelor politice și religioase. Obiectivul principal al articolului constă în evidențierea interdependenței dintre aceste domenii și impactul lor asupra coeziunii sociale și securității comunitare. Metodologia utilizată include analiza cadrului normativ național și internațional, interpretarea datelor statistice furnizate de organizații guvernamentale și neguvernamentale, precum și studii de caz din practica Republicii Moldova. Rezultatele cercetării arată că, deși există progrese semnificative în integrarea refugiaților, persistă dificultăți legate de bariera lingvistică, recunoașterea calificărilor profesionale și gestionarea tensiunilor sociale. DOI: https://doi.org/ 10.5281/zenodo.17627504 1 Conferențiaruniversitar,doctorîndrept,prim-prorectorpentrustudiișimanagementalcalității,Academia „ȘtefancelMare”aMAIalRepubliciiMoldova(ROR:https://ror.org/036kvxa54);e-mail:[email protected]. md;ORCIDID:0000-0002-2474-5299;e-mail:[email protected] 2 Șef,Secțiamanagementproiecte,Academia„ȘtefancelMare”aMAIalRepubliciiMoldova(ROR:https:// ror.org/036kvxa54);e-mail:[email protected];ORCIDID:0000-0003-0214-828X;e-mail:andrei. [email protected] Iurie ODAGIU1 [email protected] Andrei LUNGU2 [email protected] LEGEA ŞI VIAŢA Publicaţie ştiinţifico-practică87 aprilie-iunie 2025 LAW AND LIFE Scientific-practical publication April-June 2025 Concluziile evidențiază necesitatea unui răspuns coordonat, multidimensional, care să includă mecanisme de cooperare între autorități, comunități și parteneri internaționali, precum și politici publice orientate spre prevenirea marginalizării și consolidarea coeziunii sociale. Implicațiile teoretico-practice subliniază importanța abordării integrate a migrației forțate, ca fenomen cu impact atât juridic, cât și socio-economic, necesar de inclus în strategiile naționale de securitate și dezvoltare. Cuvinte-cheie: migrație forțată, conflicte armate, incluziune socială, coeziune comunitară, politici publice. FROM EMERGENCY TO LASTING INCLUSION – A MULTIDIMENSIONAL ANALYSIS OF FORCED MIGRATION IN THE REPUBLIC OF MOLDOVA Abstract: The paper explores the multifaceted impact of armed conflicts on forced migration and social inclusion processes in destination and transit countries, with a focus on the Republic of Moldova. The study identifies key challenges in education, labour market participation, pressure on public infrastructure, public perception, crime prevention, and political and religious influences. The main objective is to highlight the interdependence between these areas and their effect on social cohesion and community security. The methodology combines the analysis of national and international legal frameworks, interpretation of statistical data provided by governmental and non-governmental organisations, and case studies from Moldova’s practice. The findings indicate that, while significant progress has been made in the integration of refugees, challenges remain in addressing language barriers, recognition of professional qualifications, and the management of social tensions. The conclusions underline the need for a coordinated, multi-dimensional response, involving cooperation mechanisms between authorities, local communities, and international partners, as well as public policies designed to prevent marginalisation and strengthen social cohesion. The theoretical and practical implications stress the importance of integrating forced migration into national security and development strategies as a cross-cutting issue with legal, social, and economic dimensions. Keywords: forced migration, armed conflicts, social inclusion, community cohesion, public policies. INTRODUCERE Fenomenul migrației forțate, determinat de conflictele armate și de crizele umanitare asociate, a devenit una dintre cele mai acute provocări cu care se confruntă statele în secolul XXI. Dincolo de dimensiunea sa umanitară, migrația forțată are implicații juridice, economice, sociale și de securitate, necesitând o abordare coordonată și intersectorială. Republica Moldova, prin poziția sa geografică la frontiera estică a Uniunii Europene și prin proximitatea față de conflictul armat din Ucraina, s-a transformat într-un punct strategic de tranzit și adăpost pentru persoanele refugiate. În primul an de război, peste 650.000 de refugiați au traversat teritoriul național1, ceea ce a creat o presiune semnificativă asupra capacității instituționale a statului și asupra infrastructurii sociale. La data de 22 februarie 2024, aproximativ 104.000 de cetățeni ucraineni se aflau încă la noi în țară, dintre care aproape 48.000 erau minori2, fapt ce indică persistența fenome1 Consiliul European. „Refugee inflow from Ukraine”. Accesat la 22 septembrie 2025 https://www.consilium. europa.eu/ro/policies/eu-migration-policy/refugee-inflow-from-ukraine/ 2 Poliția de Frontieră a Republicii Moldova. „Circa un milion de cetățeni ucraineni au intrat în R. Moldova de la începutul războiului din Ucraina”. Accesat la 22 septembrie 2025. https://www.border.gov.md/circa-unmilion-de-cetateni-ucraineni-au-intrat-r-moldova-de-la-inceputul-razboiului-din-ucraina. LEGEA ŞI VIAŢA Publicaţie ştiinţifico-practică 88 aprilie-iunie 2025 LAW AND LIFE Scientific-practical publication April-June 2025 nului și necesitatea unor măsuri pe termen lung. Integrarea acestui număr considerabil de persoane impune un efort substanțial din partea autorităților centrale și locale, în special în domeniile educației, sănătății, ocupării forței de muncă și protecției sociale. În lipsa unei abordări unitare, există riscul apariției unor tensiuni comunitare, al creșterii vulnerabilităților sociale și al diminuării încrederii publice în instituțiile statului. Din această perspectivă, migrația forțată nu trebuie privită doar ca o situație de urgență temporară, ci ca un fenomen complex care necesită politici publice sustenabile, capabile să răspundă atât nevoilor refugiaților, cât și preocupărilor comunităților gazdă. Lucrarea de față își propune să analizeze fenomenul migrației forțate în corelație cu dimensiunea incluziunii sociale, având ca punct central modul în care aceste procese influențează coeziunea comunitară și securitatea societală. Vor fi abordate șase componente interdependente: accesul la educație și integrarea copiilor refugiați în sistemul școlar; participarea pe piața muncii și barierele de recunoaștere a calificărilor; presiunea exercitată asupra infrastructurii și serviciilor publice; percepția populației locale și impactul asupra coeziunii sociale; riscurile criminogene și necesitatea prevenirii victimizării; implicațiile politice și religioase ale fenomenului. Abordarea temei este fundamentată pe date statistice recente, pe analiza cadrului normativ național și internațional și pe bune practici promovate de organizații internaționale. Relevanța acestei cercetări este dată de necesitatea formulării unor soluții bazate pe dovezi, care să sprijine factorii de decizie în dezvoltarea unor mecanisme de răspuns echilibrate și eficiente. METODEȘIMATERIALEAPLICATE Cercetarea de față utilizează o abordare interdisciplinară, îmbinând metode calitative și cantitative pentru a analiza migrația forțată și dimensiunea incluziunii sociale în Republica Moldova. Principala metodă a fost analiza documentară, care a vizat cadrul normativ național și internațional privind protecția refugiaților, precum și politicile publice de integrare socială. Au fost consultate rapoarte ale Consiliului European, ale Ministerului Afacerilor Interne, ale Ministerului Educației și Cercetării, precum și date statistice publice referitoare la numărul refugiaților, structura lor demografică și evoluția fluxurilor migraționiste. În completare, au fost analizate studii și cercetări empirice realizate de organizații neguvernamentale, inclusiv Centrul de Drept al Avocaților3, care a furnizat date privind asistența juridică, numărul apelurilor preluate și activitățile comunitare de coeziune socială. Aceste date au oferit o perspectivă largă asupra dimensiunii practice a integrării refugiaților în comunitățile gazdă. Metodele calitative au inclus analiza comparativă a bunelor practici aplicate în alte state europene aflate în situații similare, precum și studii de caz privind integrarea copiilor refugiați în sistemul educațional și accesul acestora la servicii de sprijin. Pentru dimensiunea cantitativă, au fost utilizate date statistice oficiale, interpretate pentru a surprinde tendințele și impactul asupra infrastructurii publice, pieței muncii și coeziunii sociale. Prin combinarea acestor surse și metode, studiul urmărește să ofere o imagine 3 Centrul de Drept al Avocaților (CDA). „Despre noi”. CDA homepage, accesat la data de 22 septembrie 2025. https://cda.md/ro/homepage-romana/ LEGEA ŞI VIAŢA Publicaţie ştiinţifico-practică89 aprilie-iunie 2025 LAW AND LIFE Scientific-practical publication April-June 2025 integrată, riguroasă și fundamentată empiric asupra fenomenului, în vederea formulării unor concluzii și recomandări relevante pentru factorii de decizie. DISCUȚIIȘIREZULTATE Educația. Debutul crizei refugiaților în februarie 2022 a găsit sistemul educațional din Republica Moldova fără un cadru pregătit pentru integrarea unui număr mare de copii vorbitori de altă limbă. În primele luni, principalele provocări au vizat lipsa unei metodologii unitare de înmatriculare, lipsa manualelor și a materialelor didactice în ucraineană, precum și nevoia de formare urgentă a cadrelor didactice pentru predarea limbii române ca limbă străină. Presiunea cea mai mare s-a resimțit în raioanele de frontieră, unde unele școli au fost nevoite să suplimenteze numărul de clase și să organizeze programul în schimburi pentru a acomoda copiii refugiați. Răspunsul autorităților a fost unul gradual: Ministerul Educației și Cercetării (MEC) a emis dispoziții pentru înscrierea copiilor ucraineni în instituțiile de învățământ general, fără a condiționa admiterea de prezentarea tuturor actelor școlare4. În paralel, UNICEF și UNHCR au sprijinit logistic și financiar adaptarea spațiilor educaționale, organizarea de activități recreative și instruirea profesorilor pentru lucrul cu copiii afectați de traume5. La trei ani de la declanșarea conflictului, situația s-a stabilizat parțial: peste 1.100 de copii refugiați sunt încadrați în rețeaua școlară națională, iar MEC a elaborat ghiduri metodologice pentru integrarea lor, inclusiv recomandări privind predarea limbii române și activități interculturale6. Cu toate acestea, există provocări legate de continuitatea educației, fluctuația elevilor din cauza migrației secundare, precum și riscul de excludere socială în comunitățile mai puțin pregătite pentru incluziune. Un element critic îl constituie prevenirea bullyingului și a discriminării în școli, fenomen semnalat de organizațiile de protecție a copilului, mai ales în primele luni ale crizei. Introducerea mediatorilor școlari și cooperarea cu poliția comunitară s-au dovedit măsuri eficiente pentru reducerea tensiunilor și crearea unui mediu sigur. Pe termen lung, politicile educaționale trebuie să vizeze nu doar accesul formal la școală, ci și participarea deplină a copiilor refugiați la viața școlară, prin activități extracurriculare și programe de sprijin psihosocial. Un studiu tematic al CDA, realizat în perioada 7-23 august 2023, a inclus o întrebare specifică legată de accesul la învățătură în chestionarul aplicat refugiaților care primesc consiliere juridică în Centrele de cazare și la Oficiile teritoriale ale Inspectoratului General pentru Migrație (IGM). Din cei 1.139 de respondenți, un procent semnificativ a raportat întârzieri de înscriere a copiilor la școală din lipsa actelor, din necunoașterea procedurilor sau din cauza barierelor lingvistice7. 4 Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova. „Dispoziție privind înmatricularea copiilor refugiați din Ucraina în instituțiile de învățământ general”. Chișinău, 2022. Accesat la 23 septembrie 2025. https:// mecc.gov.md/ro/content/integrarea-copiilor-refugiati-din-ucraina-scolile-din-republica-moldova-discutata-cu 5 UNICEF Moldova. Raportul anual 2022: Răspunsul la criza refugiaților din Ucraina. Chișinău, 2023. Accesat la 23 septembrie 2025. https://www.unicef.org/moldova 6 Ministerul Educației și Cercetării. Ghid metodologic privind integrarea elevilor refugiați în învățământul general. Chișinău, 2024. Accesat la 23 septembrie 2025. 7 Centrul de Drept al Avocaților (CDA). Studiu PT Infografice: Profilul refugiaților — accesul la învățătură și angajare. Chișinău, 2023. Accesat la 23 septembrie 2025. https://cda.md/wp-content/uploads/2024/03/ Studiu_PT_infografice_20.11.2023_FINAL.pd LEGEA ŞI VIAŢA Publicaţie ştiinţifico-practică 90 aprilie-iunie 2025 LAW AND LIFE Scientific-practical publication April-June 2025 Raportul Analitic 2023 al CDA cu privire la respectarea drepturilor solicitanților de azil și beneficiarilor protecției temporare notează că, deși Legea privind azilul și reglementările aferente asigură formal accesul la învățătură pentru minorii beneficiari de protecție temporară, autoritățile întâmpină dificultăți practice de garantare a participării copiilor neînsoțiți sau cu necesități speciale, precum și de furnizare a materialelor educaționale adaptate și suportului lingvistic necesar8. Accesul refugiaților la piața muncii și integrarea economică. Integrarea refugiaților pe piața muncii a fost una dintre prioritățile strategice ale Guvernului Republicii Moldova încă din primele luni ale crizei din 2022. Situația inițială era caracterizată de un cadru legislativ restrictiv, ce presupunea obținerea avizului de muncă și prezentarea mai multor documente justificative, ceea ce întârzia considerabil procesul de angajare și lăsa un număr mare de refugiați fără surse legale de venit. Pentru a răspunde urgenței umanitare, în primăvara anului 2022 au fost adoptate modificări legislative care au simplificat semnificativ procedura de angajare, permițând cetățenilor ucraineni să fie angajați doar în baza documentului de identitate și a unui contract de muncă, fără necesitatea obținerii avizului de angajare9. Această măsură a avut un impact imediat, favorizând ocuparea locurilor vacante în sectoare precum HoReCa, agricultură, construcții și servicii sociale. Totuși, provocările au persistat: lipsa cunoașterii limbii române, dificultățile de recunoaștere a calificărilor profesionale și riscul acceptării unor locuri de muncă sub nivelul de pregătire al refugiaților, cu potențial de exploatare economică10. Datele UNHCR și ILO din perioada 2022–2023 arată că rata de ocupare a refugiaților era sub 25% în primele 12 luni, ceea ce reflectă o integrare parțială și dependență semnificativă de asistență umanitară11. În 2025, piața muncii din Republica Moldova prezintă o imagine mai stabilă. Ministerul Muncii și Protecției Sociale, în cooperare cu partenerii internaționali, a lansat programe de validare a competențelor dobândite informal și cursuri de limbă română pentru adulți. Au fost introduse scheme de subvenționare pentru angajatorii care angajează refugiați și mecanisme de mediere între angajatori și solicitanții de locuri de muncă. Drept rezultat, rata de ocupare a refugiaților a crescut, atingând aproape 40% în prima jumătate a anului 2025, iar numărul contractelor de muncă înregistrate s-a dublat comparativ cu 202212. Analiza comparativă cu alte state din regiune relevă un model similar. În Polonia, unde peste 1,5 milioane de refugiați ucraineni au primit protecție temporară, măsurile de simplificare a accesului la piața muncii au dus la o rată de ocupare de 65% în 2024, în 8 Centrul de Drept al Avocaților (CDA). Raport analitic: Respectarea drepturilor solicitanților de azil, beneficiarilor de protecție temporară, apatrizilor și străinilor aflați în dificultate — Anul 2023. Chișinău, 2024. Accesat la 23 septembrie 2025. https://cda.md/wp-content/uploads/2024/03/Raport-anual-CDA-2023-.pdf 9 Ministerul Economiei al Republicii Moldova. „Procedura de angajare în câmpul muncii pentru cetățenii ucraineni a fost simplificată”. Chișinău, 2022. Accesat la 23 septembrie 2025. https://realitatea.md/procedura-de-angajare-in-campul-muncii-pentru-ucraineni-a-fost-simplificata-isi-pot-deschide-mai-usorsi-carduri 10 Centrul de Drept al Avocaților. Raport analitic privind drepturile refugiaților și solicitanților de azil în Republica Moldova – 2022. Chișinău, 2023. Accesat la 23 septembrie 2025. https://cda.md/ro/rapoarte/ 11 UNHCR. Ukraine Situation Regional Refugee Response Plan – Moldova: Annual Report 2023. Geneva, 2024. Accesat la 23 septembrie 2025. https://reporting.unhcr.org 12 Ministerul Muncii și Protecției Sociale. Raportul de activitate privind integrarea pe piața muncii a refugiaților. Chișinău, 2025. Accesat la 23 septembrie 2025. LEGEA ŞI VIAŢA Publicaţie ştiinţifico-practică91 aprilie-iunie 2025 LAW AND LIFE Scientific-practical publication April-June 2025 special în sectoarele servicii și industrie13. România, deși cu un număr mai mic de refugiați, a adoptat politici apropiate de cele moldovenești, dar cu un accent mai pronunțat pus pe recunoașterea calificărilor profesionale și formarea profesională, ceea ce a facilitat o integrare mai rapidă. Această comparație sugerează că, deși Moldova a făcut pași importanți, este necesară continuarea investițiilor în instruire lingvistică, consiliere profesională și crearea de oportunități de angajare de calitate pentru a reduce vulnerabilitatea economică a refugiaților. Presiunile asupra infrastructurii publice. Criza refugiaților din 2022 a generat o presiune semnificativă asupra infrastructurii publice din Republica Moldova, mai ales în zonele de frontieră și în municipiile cu capacitate redusă de gestionare a fluxurilor de populație. În primele luni, centrele de cazare gestionate de Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU) erau utilizate la capacitate maximă, fiind necesară deschiderea unor spații provizorii în săli de sport, cămine studențești și clădiri administrative14. Această supraaglomerare a determinat deficiențe de asigurare a unor condiții sanitare și servicii de bază, ceea ce a impus intervenția imediată a agențiilor ONU și a partenerilor externi pentru aprovizionarea cu echipamente și materiale de primă necesitate15. În domeniul sănătății, spitalele din raioanele de frontieră au raportat o creștere cu peste 15% a adresărilor, în special pentru servicii pediatrice și obstetrică. Lipsa medicamentelor și a personalului medical a condus la mobilizarea resurselor umane prin detașări la sprijinul logistic al Organizației Mondiale a Sănătății16. Pe segmentul educațional, în 2022 unele școli au introdus un program de învățământ în schimburi pentru a face față numărului crescut de elevi, ceea ce a afectat calitatea procesului didactic17. La trei ani de la izbucnirea conflictului, situația infrastructurii s-a stabilizat parțial. Centrele de cazare au fost modernizate și adaptate standardelor internaționale, unele fiind transformate în centre comunitare multifuncționale18. În domeniul sănătății, cu sprijinul partenerilor de dezvoltare, au fost reabilitate mai multe secții spitalicești și s-au creat pachete de servicii medicale dedicate refugiaților. În educație, Ministerul de resort a introdus ghiduri pentru integrarea copiilor refugiați, reducând necesitatea programului în schimburi. Cu toate acestea, presiunile rămân ridicate în perioadele de vârf, iar infrastructura urbană (transport public, servicii sociale) continuă să fie suprasolicitată. Pentru a ilustra dinamica fluxurilor de persoane strămutate, figura de mai jos prezintă evoluția numărului de refugiați înregistrați în Republica Moldova în perioada 2022– 2025, pe baza datelor UNHCR. 13 Organisation for Economic Co-operation and Development (OECD). Labour Market Integration of Refugees from Ukraine: Country Note – Poland. Paris, 2024. Accesat la 23 septembrie 2025. https://www.oecd.org/ ukraine-hub/policy-responses/ 14 Inspectoratul General pentru Situații de Urgență. Raportul privind gestionarea fluxurilor de refugiați, februarie–mai 2022. Chișinău, 2022. Accesat la 23 septembrie 2025. 15 UNHCR Moldova. Emergency Response Update – April 2022. Geneva, 2022. Accesat la 23 septembrie 2025. https://reporting.unhcr.org 16 World Health Organization. Health Emergency Response: Republic of Moldova Situation Report, 2022. Geneva, 2022. Accesat la 23 septembrie 2025. 17 Ministerul Educației și Cercetării. „Măsuri pentru asigurarea procesului educațional în contextul crizei refugiaților”. Chișinău, 2022. Accesat la 23 septembrie 2025. 18 UNHCR Moldova. Operational Data Portal – Moldova, 2024 Update. Geneva, 2024. Accesat la 23 septembrie 2025. LEGEA ŞI VIAŢA Publicaţie ştiinţifico-practică 92 aprilie-iunie 2025 LAW AND LIFE Scientific-practical publication April-June 2025 Comparația internațională arată că Moldova urmează un parcurs similar cu România și Polonia, state care au investit masiv în infrastructura de cazare și servicii comunitare. Polonia, de exemplu, a reușit să creeze peste 200 de centre regionale pentru refugiați între 2022 și 2024, cu finanțare mixtă guvernamentală și europeană, reducând presiunea pe comunitățile locale19. România a aplicat un model hibrid, bazat pe sprijinul ONG-urilor și decontarea cheltuielilor de cazare către persoanele fizice care găzduiesc refugiați, măsură care a contribuit la dispersarea uniformă a acestora pe teritoriul țării20. Pentru Republica Moldova, direcția de dezvoltare necesară presupune consolidarea infrastructurii de locuire socială, extinderea rețelei de servicii de sănătate în zonele cu densitate mare de refugiați și crearea unor mecanisme permanente de coordonare interinstituțională, astfel încât sistemele publice să rămână funcționale chiar și în scenarii de aflux sporit. Percepția populației. Atitudinea populației din Republica Moldova față de refugiații ucraineni a cunoscut o evoluție semnificativă între 2022 și 2025. În primele luni ale crizei, solidaritatea a fost predominantă: societatea civilă, autoritățile locale și persoanele fizice sau mobilizat pentru a oferi cazare, hrană și sprijin psihologic, înregistrându-se un nivel ridicat de empatie colectivă21. Sondajele realizate de organizațiile internaționale în 2022 arătau că peste 70% dintre respondenți susțineau măsurile de sprijin pentru refugiați, chiar dacă recunoșteau existența unor presiuni suplimentare asupra economiei și infrastructurii22. Pe măsură ce situația s-a prelungit, percepția publică a devenit mai nuanțată. În 19 OECD. Housing and Integration of Refugees in Poland. Paris, 2024. Accesat la 23 septembrie 2025. https:// www.oecd.org/ukraine-hub/policy-responses/ 20 European Commission. ROM: Solidarity with Ukraine – Country Measures 2023. Brussels, 2023. Accesat la 23 septembrie 2025. https://ec.europa.eu/migrant-integration 21 UNHCR Moldova. Operational Data Portal – Moldova: Key Figures 2022. Geneva, 2022. Accesat la 23 septembrie 2025. https://reporting.unhcr.org 22 International Organization for Migration. Public Opinion Survey on Refugee Response in Moldova 2022. Geneva, 2022. Accesat la 23 septembrie 2025. LEGEA ŞI VIAŢA Publicaţie ştiinţifico-practică93 aprilie-iunie 2025 LAW AND LIFE Scientific-practical publication April-June 2025 2024–2025, cercetările sociologice relevă o oboseală a solidarității: creșterea costurilor de trai, concurența pentru resurse și locuri de muncă, precum și intensificarea narativelor negative în spațiul informațional au determinat scăderea procentului celor care privesc favorabil integrarea refugiaților23. Totuși, majoritatea populației continuă să susțină accesul copiilor la educație și acordarea de asistență umanitară de bază, chiar dacă sprijinul pentru măsuri de integrare pe termen lung (de exemplu, naturalizare sau acordarea de locuințe sociale) este mai redus. Analiza comparativă internațională arată că această dinamică nu este specifică doar Moldovei. În Polonia și România, unde fluxurile de refugiați au fost mai mari, sondajele din 2024 indică o scădere a sprijinului public cu 10–15 puncte procentuale față de 2022, dar și o creștere a polarizării opiniilor între mediul urban și rural24. În ambele țări, campaniile de comunicare guvernamentală și implicarea mass-media responsabilă au jucat un rol esențial în contracararea dezinformării și menținerea unui climat de coeziune socială. Pentru Republica Moldova, o strategie eficientă de comunicare publică, bazată pe transparență și pe evidențierea beneficiilor sociale ale integrării, poate contribui la reducerea tensiunilor și la prevenirea apariției sentimentelor xenofobe. În comparație cu Republica Moldova, experiența Turciei arată o evoluție mai accentuată a atitudinilor negative, în special după valurile masive de refugiați din 2014–2015. Inițial, refugiații sirieni au fost primiți cu ospitalitate, dar, pe termen lung, populația gazdă a început să-i perceapă ca pe o povară economică și o amenințare pentru securitate. Sondajele indicau o opoziție largă față de acordarea cetățeniei și susținerea unor politici mai restrictive de imigrație, iar percepția riscului de securitate a crescut după ce s-a confirmat că luptători ai grupărilor jihadiste au intrat pe teritoriul Turciei, profitând de politica frontierelor deschise. Un element distinctiv între fluxul de refugiați sirieni și cel provenit din Ucraina este dimensiunea de securitate legată de terorism. În timp ce în cazul Siriei s-au documentat cazuri de infiltrare a combatanților Statului Islamic (IS) în rândurile refugiaților, ceea ce a alimentat discursurile de teamă și suspiciune în rândul populației gazdă, în cazul Republicii Moldova și al vecinilor săi nu există indicii că fluxul de refugiați ucraineni ar fi asociat cu riscuri teroriste similare. Această diferență explică, cel puțin parțial, de ce percepția populației în Moldova rămâne în general mai favorabilă decât în statele care au gestionat crize cu componentă jihadistă25. Criminalitatea și siguranța publică. Criza refugiaților din 2022 a generat preocupări legitime privind posibile riscuri criminogene, în special în primele luni de aflux masiv. Inspectoratul General al Poliției și Ministerul Afacerilor Interne au raportat creșteri moderate ale unor fapte contravenționale minore (încălcări ale regulilor de ședere, conflicte în centrele de cazare), dar nu s-a constatat o creștere semnificativă a infracționalității grave 23 Centrul de Drept al Avocaților. Raport Analitic privind percepția populației gazdă, 2024. Chișinău, 2024. Accesat la 23 septembrie 2025. https://cda.md/ro/rapoarte/ 24 OECD. Public Attitudes towards Refugees in Central and Eastern Europe: Poland and Romania Case Studies. Paris, 2024. Accesat la 23 septembrie 2025. https://www.oecd.org/ukraine-hub/policy-responses/ 25 Erdoğan, Murat. Syrians in Turkey. Hacettepe University Migration and Politics Research Centre (HUGO), 2014. Turkish Statistical Institute (TÜİK). „Percentage of Foreign Nationals in Turkish Prisons (2011–2014)”. Accesat la 23 septembrie 2025. https://www.tuik.gov.tr/PreHaberBultenleri.do?id=18689 Anadolu Agency. „Ratio of Syrians Involved in Crime: 33 in 10,000”. 19 septembrie 2014. Gaziantep Provincial Directorate for Disasters and Emergencies. „Workshop Organised for Syrian Guests”. 2015. LEGEA ŞI VIAŢA Publicaţie ştiinţifico-practică 94 aprilie-iunie 2025 LAW AND LIFE Scientific-practical publication April-June 2025 la nivel național26. Principalele vulnerabilități identificate în 2022 vizau riscul traficului de persoane, exploatarea prin muncă și fenomenul de victimizare a refugiaților, mai ales a femeilor și minorilor neînsoțiți27. În perioada 2023–2025, autoritățile au implementat măsuri integrate de prevenire: crearea unor mecanisme de raportare rapidă a cazurilor de exploatare, consolidarea cooperării între poliție, ONG-uri și organizații internaționale, precum și instruirea polițiștilor comunitari pentru gestionarea unor conflicte interculturale. Datele din 2025 arată o scădere a numărului de incidente în centrele de cazare și o creștere a numărului de cazuri investigate de poliție pe baza sesizărilor comunitare, ceea ce indică un nivel mai ridicat de încredere în instituțiile statului28. Analiza comparativă internațională relevă un tipar similar. În Germania, afluxul de peste un milion de refugiați în 2015 a fost urmat de o dezbatere intensă privind siguranța publică. Studiile criminologice arată că, deși numărul absolut al infracțiunilor raportate a crescut în 2016, creșterea a fost proporțională cu numărul de nou-sosiți și nu a confirmat o corelație directă între statutul de refugiat și criminalitatea gravă29. În Turcia, unde au fost înregistrați peste 3,5 milioane de refugiați sirieni, datele oficiale ale TÜİK indică o rată a implicării în infracțiuni de doar 0,33% (33 la 10.000), menținându-se constant între 2011 și 201430. Totuși, percepția publică a fost influențată de incidente de securitate asociate infiltrării combatanților Statului Islamic prin fluxurile de refugiați, ceea ce a alimentat narativele de teamă și a determinat înăsprirea politicilor de securitate în anumite regiuni31. În Polonia, care a primit cel mai mare număr de refugiați ucraineni din UE după 2022, rapoartele Ministerului de Interne arată că nu s-a înregistrat o creștere semnificativă a criminalității, iar cooperarea dintre poliție, administrațiile locale și organizațiile comunitare a contribuit la menținerea unui climat de siguranță publică32. Acest model oferă lecții utile pentru Republica Moldova, sugerând că investițiile în prevenție, educație civică și consolidarea încrederii comunitare sunt mai eficiente decât abordările punitive. Aspecte de influență politică și religioasă. În 2022, criza refugiaților a devenit rapid un subiect prezent în discursul politic și mediatic din Republica Moldova. Primele reacții au fost predominant de solidaritate, iar mesajele autorităților au încurajat sprijinul comunitar și implicarea voluntară. Totuși, încă din a doua jumătate a anului au apărut primele narative politizate și campanii de dezinformare care prezentau refugiații ca o povară pen26 Inspectoratul General al Poliției. Raportul privind situația criminogenă în contextul crizei refugiaților, 2022. Chișinău, 2023. Accesat la 23 septembrie 2025. 27 Centrul Internațional „La Strada”. Traficul de ființe umane și riscurile pentru refugiați în Republica Moldova: raportul 2022. Chișinău, 2022. Accesat la 23 septembrie 2025. 28 Ministerul Afacerilor Interne. Raportul de activitate 2024–2025: Gestionarea situațiilor de urgență și prevenirea victimizării. Chișinău, 2025. Accesat la 23 septembrie 2025. 29 Feltes, Thomas, Katrin List, and Maximilian Bertamini. More Refugees, More Offenders, More Crime? Bochum: Ruhr-Universität, 2017. Accesat la 23 septembrie 2025. https://www.thomasfeltes.de/pdf/veroeffentlichungen/2017_Feltes_Bertamini_List.pdf 30 Turkish Statistical Institute (TÜİK). „Percentage of Foreign Nationals in Turkish Prisons (2011–2014)”. Accesat la 23 septembrie 2025. https://www.tuik.gov.tr/PreHaberBultenleri.do?id=18689 31 Crisis Group. The Rising Costs of Turkey’s Syrian Quagmire. Europe Report N°230, 30 April 2014. Accesat la 23 septembrie 2025. https://www.crisisgroup.org/europe-central-asia/western-europemediterranean/ turkey/230-rising-costs-turkeys-syrian-quagmire 32 Ministry of Interior of Poland. Public Safety Report on Refugee Reception, 2024. Warsaw, 2024. Accesat la 23 septembrie 2025.