Journal for Freedom of Conscience 3/2025

JURNAL UL LIBERT Ă ȚII DE C ONȘTIINȚ Ă JOURNAL FOR FREEDOM OF C ONSCIENCE V ol. 13, Nr . 3, 2025 P roc eedings of the Hybrid I nternational Scientific C onf erenc e (online & in person): F reedom of C onscience: F oundation for Human R ights , Educ ation and Sustainable P eace V olumul cuprinde lucrările Conf er inţ ei științifice in ternaţionale Hybrid (online & in personam): Liber tatea de conștiință: fundament pentru drepturile om ului, educ ație și pace dur abilă P alatul P ar lamentului, Bucur ești – 26-27 noiembrie 2025 Journal for F reedom of Conscienc e − ISSN 2495-1757 (P rint) ISSN 2966-7011 (Online) − is index ed in the following international databases: Jurnalul Liber tății de Conștiință − ISSN 2495-1757 (P rint) ISSN 2966-7011 (Online) − este index at în urmă toarele baz e de date internaționale: • TheEuropeanReferenc eIndexfortheHumanitiesandtheSocialS ciences (ERIHPL US) • Centr alandEasternEur opeanO nlineLibr ar y( CEEOL) • Ac ademicResourc eIndex • Director yofResearchJournalsIndexing(par tnerwithW orldCat) • SSRN • Zenodo DOI: https://doi.org/10.5281/z enodo .14505658 https://jurnal.c onstiintasiliber tate .ro/index.php?journal=freedom JURNAL UL LIBER T Ă ȚII DE C ONȘTIINȚ Ă JOURNAL FOR FREEDOM OF C ONSCIENCE Hybrid I nternational Scientific C onf erence (online & in person), or ganized b y : Conf erinţă științifică int ernaţională Hybrid (online & in personam), organizată de: Asociaţia C onştiinţă şi Liber tate , în colaborar e cu Comisia pentru politică e xternă a S enatului României; Comisia juridică, de disciplină și imunități & C omisia de în vățământ a Camer ei Deputaților P AR TENERI: State Secr etariat for Religious A ffairs (Secretariatul de S tat pentru Cult e) – Romania; P olytechnic University of Buchar est (Universitat ea P olitehnica din București) – Romania; Romanian Academ y/INCE/CEMONT (A cademia Română/INCE/CEMONT ) – Romania; International Religious Liberty Association - United States of America; Association Internationale pour la Déf ense de la Liber té Relig ieuse - United Stat es of America; Institute for P eace Studies in Eastern Christianity (Har vard Divinity School) - United Sta tes of America; Academ y of Romanian Scientists (A cademia Oamenilor de Știință din România) – Romania; Università degli Studi di Napoli „F ederico II” , Dipar timento di Giurisprudenza – Italy; The “Bogdan P etriceicu Hașdeu” Institute of Romanian Philology , „Ion Creangă ” State P edagogical Univ ersity of Chișinău – Republic of M oldov a; “C onstantin Angelescu ” Institute for Adv anced Interdisciplinary Research of Academ y of Romanian Scientists (Institutul de Cerc etări Av ansate Inter disciplinare „Constantin Angelescu ” alAcademiei Oamenilor de Știință din România) – Romania; State Univ ersity “Bogdan P etriceicu Hasdeu ” from Cahul – Republic of Moldova; “ Adven tus” University of Cernica (Univ ersitatea „Adv entus” , Cernica) – Romania; “Sola Scriptura ” University , Chicago , IL, – United States of America; “ Athenaeum ” University of București (Universita tea “ Athenaeum ” , București) – Romania; “1 December 1918” University of Alba Iulia (Universitatea “1 Decembrie 1918” din Alba Iulia) – Romania; Ars Theologica Research C entre , “ Aurel Vlaicu” University of Arad ( Cen trul de Cer cetări Ars Theologica, Universitat ea “ Aur el Vlaicu” din Arad) – Romania. Editor-in-Chief : Rev . Pr of . Ioan- Gheorghe RO T ARU , Ph.D , Th.D , Dr .habil. Managing Editor: Rev . Dragoș MUȘA T , Ph.D(c) T ehnor edac tor : George T ONCU F ounding/F ondator: Nelu Burc ea, Ph.D Responsibility for the content and views set out in the ar ticles, as w ell as for their originality and form of expression, lies entirely with the authors. Responsabilitatea pentru conţinutul mat erialelor publicat e, pentru ideile prezentate , p entru originalitatea ac estor a, c ât și pentru forma de expri- mare revine în ex clusivitate autorilor . Drepturile Asocia ției Conștiință și Liber tate All rights reserved © “ C onscience and Liber ty ” Associa tion ww w .constiintasiliber tate .ro © Éditions V ie et Santé , 2024 60, A venue Émile Z ola 77190 Dammarie -Les-L ys, F rance ISSN 2495-1757 (P rint) ISSN 2966-7011 (Online) 5 A CADEMIC EDIT ORIAL AND REVIEW BO ARD Rev . Ioan-G heor ghe RO T ARU, Ph.D , Th.D , Editor-in-Chief P astor , Seventh- day Adventist Ch urch, Nord T ransylv ania Conference , Cluj-Napoca; Emeritus Pr ofessor , ‘ Timotheus’ Brethren Theologic al Institute of Bucharest; Ph.D Super visor , ‘ Aurel Vlaicu’ University of Arad , ROMANIA Associate Member : A cadem y of Romanian Scientists, ROMANIA Rev . Dragoș MUȘA T , Ph.D(c), Managing Editor Director of Religious Liber ty / Communication Depar tment, Seventh- day A dventist Church, Buchar est, ROMANIA Acad . Lucian-Liviu ALBU , Ph.D F ull Member of Romanian Ac ademy , D irector , Institute for Economic F orecasting , Romanian Ac ademy , Bucharest; Ex-Minister of Labor and S ocial P rotection, Bucharest, ROMANIA Acad . Gheorghe P Ă UN, Ph.D F ull Member of Romanian Ac ademy , Bucharest, ROMANIA; Memb er of A c ademia Europaea ( The Ac ademy of Eur ope), Cambridge, UNITED KINGDOM Acad . P arush P ARUSHE V , Ph.D F ull Member of Ac ademy of S cienc es of Russian F ederation, L eningrad, R USSIA; Bulgarian Ac ademy of Sciences , Sofia; Rector of the St. T rivelius Higher Theologic al Institute, Sofia, BUL GARIA Acad . Radu REY , Ph.D Pr ofessor , Honorar y Member of Romanian A cadem y , Bucharest, ROMANIA Acad . Irinel POPESCU , Ph.D F ull Member of Romanian Ac ademy , R OMANIA F r . W ilhelm DANCĂ, Ph.D Pr ofessor , Correspondent Member of Romanian Ac ademy , Dean, F acult y of Roman- Catholic Theology , Universit y of Buchar est, ROMANIA Emilian M. DOBRESCU , Ph.D Pr ofessor , S cientific secretary of the Economic , L egal and Sociology S ciences Depar tment of the Romanian Ac ademy , Bucharest, ROMANIA Mar ta-Christina SUCIU , Ph.D Pr ofessor , Bucharest University of Economic Studies; Corr espondent Member of Ac ademy of Romanian Scientists, Bucharest, ROMANIA Marian Gh. SIMION, Ph.D F ield Educ ation Super visor| Harvard Divinity S chool , Cambridge , MA Pr esident & CEO |Institute for P eace Studies in Eastern Christianity Senior F ellow | George Mason University , W ashington, DC, UNITED ST A TES OF AMERICA.  Rev . Ganoune DIOP , Ph.D Director of Public Aff airs and Religious Liber ty D epartment for the worldwide S ev enth- day Adv entist Church, W ashington DC, United States of Americ a; General Secretary of International Religious Liber ty Association; S ecretary of the Conference of Secretaries of the Christian W orld Communions; UNITED ST A TES OF AMERICA Rev . Nelu BURCEA, Ph.D Public A ffairs and Religious Liber ty D epartment A ssociate Director at the Gener al Conferenc e of the Seventh- day Adv entists; The representativ e of the Seventh- day Adv entist Church and International Religious Liber ty Association to the United Nations in New Y ork and Geneva; UNITED ST A TES OF AMERICA JURNAL UL LIBERT Ă ȚII DE CONȘTIINȚ Ă VOL. 13, NR. 3, 2025 6 Rev . Paulo MA CEDO Obser ver P ermanent Representative to the United Nations in Genev a, New Y ork and Vienna; P ermanent Representativ e to the EP in Str asbourg and Brussels, spok eperson at the C OE in Str asbourg and at the OSCE. Director of P ublic Affairs and Religious Liber ty in the Division Inter-Europa, Bern, SWITZERLAND Liviu Bogdan CIUC Ă, Ph.D Pr ofessor , “D unar ea de Jos” University of Galati; Pr esident of the Romanian Ac ademy of L egal S ciences , Bucharest, ROMANIA Mihnea C OST OIU, Ph.D (c) Senator , Rec tor , Politehnic a University of Bucharest, ROMANIA Maria d’ ARIENZ O , Ph.D Pr ofessor , Università degli Studi di Napoli „F ederico II” , Dipar timento di Giurisprudenza, Napoli, IT AL Y T itus C ORLĂ ȚEAN, Ph.D Senator , A ssociate P rofessor , National Defense University „C arol I” , Bucharest, ROMANIA; Visiting scholar at Harvard Univ ersity / Center for the Study of W orld Religions; Former Minister of F oreign Aff airs and former Minister of Justice , Bucharest, ROMANIA Chi W ei SU , Ph.D Pr ofessor , Q ingdao Univ ersity , School of Economics, CHINA Ecaterina ANDR ONESCU , Ph.D Senator , Professor and Pr esident of the Senate, P olitehnic a University of Bucharest; Pr esident of the National Council of Rectors; F ormer Romanian M inister of E ducation and Research, Bucharest, ROMANIA F r . Nicolae DURĂ, Ph.D Emeritus Pr ofessor , “O vidius” Univ ersity of Constanta; Ac ademy of Romanian Scientists, ROMANIA; Member of the Georgia National Ac ademy of Sciences, GEORGIA Marc el V alentin MĂ CELARU , DPhil ( Ox on) Pr ofessor of Theology & Director of Ars Theologica Research C entre , F acult y of Humanities and Social S ciences , “ Aurel Vlaicu” University of Arad , ROMANIA T any a V AN WYK, Ph.D Associate Professor , F aculty of Theology and Religion, University of Pretoria, SOUTH AFRICA; Senior Fello w , Institute for P eace Studies in East ern Christianity , Inc., Harvar d Divinit y School, C ambridge, MA, UNITED ST A TES OF AMERICA.  Krešimir ŠIMIĆ, Ph.D Pr ofessor , F acult y of Humanities and Social S cienc es, J. J. Strossmay er University of Osijek , CROA TIA. W ojciech SZ CZERBA, Ph.D Pr ofessor of Theology & Rector , Evangelic al School of Theology , Wroclaw , POL AND Research Associate, V on Hügel Institute at St Edm und’ s College, Univ ersity of Cambridge , UNITED KINGDOM Ion ST ANCU , Ph.D Pr ofessor , General Manager , Institute for Financial Study (ISF), Buchar est Ac ademy of Economic Studies , ROMANIA Istvan P ASZT ORI-KUP AN, Ph.D Pr ofessor , Károli Gáspár University , Budapest, HUNGARY Academic Edit orial and Review Board 7 C onstantin MARIN, Ph.D Director , Centre for F inancial and Monetar y Resear ch of the Romanian Ac ademy – Victor Slăvescu , Bucharest, ROMANIA P etru ANDEA, Ph.D Pr ofessor , D ean of the F acult y of Electrical and P ower Engineering, P olitehnica University of Timisoar a; member of the Ac ademy of Romanian Scientists; State Secretar y for Relations with the P arliament and Social Partners of the Romanian Ministr y of National Educ ation, Bucharest, ROMANIA Brîndușa C OV ACI, Ph.D Pr ofessor , CBM International University ; Senior Researcher , Romanian Academ y , Bucharest, ROMANIA Emil Ene DINGA, Ph.D Pr ofessor and Senior Researcher , Romanian Academy , Bucharest, ROMANIA Ruth P ADILLA DEBORST , Ph.D Richard C. Oudersluys Asso ciat e Professor of W orld Christianity , W estern Theological Seminar y , Holland, Michigan, UNITED ST A TES OF AMERICA F r . Ioan CHIRILĂ, Ph.D Pr ofessor , President of the Senate, “Babeș-Boly ai” University , Cluj-Napoca, ROMANIA Anur adha IDDA GODA, Ph.D Pr ofessor , Management S cienc e Unit, Depar tment of Mathematics, F aculty of A pplied Sciences, Univ ersity of Sri Jayewardenepur a, G angodawila, Nudegoda, SRI LANKA. Denise E. BURRILL SIMION, Ph.D Assistant Professor , Fitchbur g State University , UNITED ST A TES OF AMERIC A C onstantin ANECHIT OAE, Ph.D Pr ofessor , University „Ovidius” Constanta, F acult y of Law and Administr ative Sciences, ROMANIA John BERZA V A, Ph.D Pr esident, Sola S criptur a University , Chicago , IL, UNITED ST A TES OF AMERICA Dmitri DOIK OV , Ph.D Pr ofessor , T safon Medical Center (P oria), D irector of the P hysics Depar tment and the Medical L aboratory , Tiberias, ISRAEL Florica BRAȘOVEANU , Ph.D Pr ofessor , University „Ovidius” Constanta, F acult y of Law and Administr ative Sciences, ROMANIA Kateryna DOIK OV A, Ph.D Associate Professor , T sa fon Medic al Center (P oria), Director of the Physics Depar tment and the Medical L aboratory , Tiberias, ISRAEL V alentina NDOU , Ph.D Pr ofessor , Università del Salento, Unisalento · Depar tment of Engineering for Innov ation , IT ALIA F r . Dumitru V ANCA, Ph.D Pr ofessor , “1 D ecembrie 1918” Alba Iulia Univ ersity , R OMANIA C ol. Dumitru NICA, Ph.D Pr ofessor , Carol I National University of Defense, Bucharest, ROMANIA JURNAL UL LIBERT Ă ȚII DE CONȘTIINȚ Ă VOL. 13, NR. 3, 2025 8 Gen. Cristian BARBU , Ph.D Pr ofessor , M ilitary T echnical Ac ademy; Counsellor , Ministr y of National Defence, Bucharest, ROMANIA Gen. George - Mircea BO TESCU , Ph.D Associate Professor , F aculty of So ciology and Social W ork, University of Bucharest, ROMANIA Gen. Pa v el ABRAHAM, Ph.D Lawyer , Professor , Do ctor al School of S ociology , F aculty of S ociology and Social W ork, University of Bucharest, ROMANIA Bojan ŽALEC, Ph.D Pr ofessor of Philosophy , F aculty of Theology , University of Ljubljana, SL OVENIA Ovidiu FOL CUT , Ph.D Pr ofessor , S enate P resident, Romanian-American Univ ersity , R OMANIA Rev . O tniel BUNA CIU, Ph.D Pr ofessor , D ean, F acult y of Baptist Theology , University of Bucharest, ROMANIA; Pr ofessor , Baptist Theological Institute of Bucharest, ROMANIA; F acult y , TCM International Institute , Wien, A USTRIA Mircea SIMIONESCU , Ph.D Pr ofessor , Rec tor , “D imitrie C antemir ” Christian University , T argu Mures , ROMANIA Albín MASARIK, Ph.D Pr ofessor , S chool of P edagogy , Matej Bel University , SL OV AKIA Rev . Corneliu SIMUȚ , Ph.D Pr ofessor , F acult y of Humanities and Social S cienc es, “ Aurel Vlaicu” University of Arad; Associate Research F ellow ,University of Pretoria, SOUTH AFRICA Nina C ORCINSCHI, Ph.D Director , The “Bogdan Petriceicu Hașdeu ” Institute of Romanian Philology; Associate P ro fe ss o r , „Ion Cr eangă” Stat e Pedagogic al University of Chișinău, R EP UB L I C O F M O L D O V A P aul BRUSANOW SCHI, Ph.D Pr ofessor , “Lucian Blaga” Univ ersity of Sibiu, ROMANIA Nelson DU ARTE, Ph.D Pr ofessor , Polytechnic of P or to. School of Management and T ecnhology , PORTUGAL F r . Emil JURC AN, Ph.D Pr ofessor , “1 D ecembrie 1918” Alba Iulia Univ ersity , R OMANIA Emilia V ASILE, Ph.D Pr ofessor , President of the Senate, “ Athenaeum ” University , Bucharest, ROMANIA Sorin R adu MIHAI, Ph.D Pr ofessor , Rec tor , Petrosani Univ ersity , R OMANIA F r . M ihai HIMCINSCHI, Ph.D Pr ofessor , D ean, F acult y of Or thodox Theology , “1 D ecembrie 1918” Alba Iulia University , ROMANIA Аndrian Vladimiro v ALEKSANDROV , Ph.D Associate Professor , S ofia University “St. Kliment Ohridski ” , F aculty of Theology , BUL GARIA Radu Ștefan VERGA TTI, Ph.D Pr ofessor , V alachia University , T ârgoviște , Romania, Member of Romanian Scientists Ac ademy , R OMANIA Academic Edit orial and Review Board 9 Dumitru BORȚUN, Ph.D Pr ofessor , National S chool of P olitic al Science and Public A dministration, Buchar est, ROMANIA F r . Florea STEF AN, Ph.D Pr ofessor , V alahia University of T ârgoviște , R OMANIA Osman Mura t DENIZ, Ph.D Assistant Professor , D epar tment of Philosoph y and Religious Studies, Çanakk ale Onsekiz Mar t Üniversitesi, Çanakk ale, TURKEY F r . G abriel GÂRD AN, Ph.D Pr ofessor , “Babeș-Bolyai” University , Cluj-Napo c a, ROMANIA Olga DORUL, Ph.D Associate Professor ,State University of Moldova, Chisinău , REPUBLIC OF MOLDOV A F r . Lucian DÎNCĂ, Ph.D Associate Professor , Chair , Doc tor al S chool of Theology and Religious Studies, University of Bucharest, ROMANIA T amás CZÖ VEK, Ph.D L ecturer , John W esley College & P entecostal Theological Seminar y , Budapest, HUNGARY Șerban TURCUȘ, Ph.D Pr ofessor , “Babeș-Bolyai” University , Cluj-Napo c a, ROMANIA C orina ENE, Ph.D Associate Professor , Vice-Rector , “Hyperion ” University , Bucharest, ROMANIA Ro xana P AR ASCHIV , Ph.D Associate Professor , D ean, Adv entus University of Cernic a, ROMANIA Alina Livia NICU , Ph.D Pr ofessor , Craiov a University , ROMANIA Daniela MITRAN, Ph.D Associate Professor , Rec tor , ” Athenaeum ” University of Bucharest, ROMANIA Rev . Daniel MARIȘ, Ph.D Associate Professor , Rec tor , Baptist Theological Institute of Bucharest, ROMANIA; Associate Professor , Universit y of Buchar est; Adjunct F aculty , T CM International Institute, W ien, A USTRIA C orina MA TEI, Ph.D Associate Professor , Titu Maiorescu University , Bucharest, ROMANIA Rev . Laurentiu MO T , Ph.D Pr ofessor , Rec tor , Adventus University , Cernic a, ROMANIA Rev . Ieremia RUSU , Ph.D Associate Professor , Rec tor , Timotheus Brethren Theologic al Institute of Bucharest, ROMANIA Cristian V asile PET CU , Ph.D Associate Professor , “O vidius University” of Constanța, ROMANIA Rev . Sorin SABOU, Ph.D Associate Professor , Moo dy Bible Institute , Chic ago , UNITED ST A TES OF AMERICA JURNAL UL LIBERT Ă ȚII DE CONȘTIINȚ Ă VOL. 13, NR. 3, 2025 16 Alina Livia NICU , Ph.D Pr ofessor , Craiov a University , ROMANIA Rev . Ieremia RUSU , Ph.D Associate Professor , Rec tor , Timotheus Brethren Theologic al Institute of Bucharest, ROMANIA Rev . Samuiel BÂL C, Ph.D Associate Professor , Baptist Theological Institute of Bucharest, ROMANIA Otilia MANT A, Ph.D Centre for F inancial and Monetar y Research of the Romanian Ac ademy – Victor Slăvescu; Associate Pr ofessor , S chool of International Univ ersity Studies, The Depar tment of Agricultur al, F ood, Energy and En vironmental Sciences (D . A.F .E.E.S.), Instituto di Ricerc a di Dr . A rioli S.a.s ., T urin, IT AL Y Zorica A urica TRIFF , Ph.D L ecturer , T echnical University of Cluj-Napoca, North University Center from Baia Mare , ROMANIA F r . Stelian MANOLA CHE, Ph.D Associate Professor , O vidius University of Constanta, ROMANIA Rev . Daniel FODOREAN, Ph.D Associate Professor , D ean, Baptist Theologic al Institute of Bucharest; Coordinator of E-learning Depar tment - “ Constantin Angelescu” Institute for Adv anced Interdisciplinary Research of The Ac ademy of Romanian Scientists, ROMANIA, Director of L eader F ormation Institute, Dallas, UNITED ST A TES OF AMERICA F r . Marian Rob ert PUIESCU, Ph.D L ecturer , V alahia University of T ârgovișt e, ROMANIA Rev . Elisei RUSU , Ph.D Timotheus Brethr en Theological Institute of Buchar est, ROMANIA; Romania L eadership Ministries, UNITED ST A TES OF AMERICA F r . Cosmin T udor CIOCAN, Ph.D L ecturer , O vidius University of Constanta, ROMANIA Dragoș PENCA, Ph.D Head of L egal Depar tment, Seventh- day Adv entist Church, Bucharest, ROMANIA Adela B ĂNCĂ U BURCEA, Ph.D(c) Coordinator C abinet Vic e-President, Romanian Senate Rev . Mădălin A VR AMESCU Director of the Public Aff airs and Religious Liber ty D epartment, S eventh-day Adv entist Church - Muntenia C onference; Regional Director for the Muntenia chapt er of the “C onscience and Liber ty ” Association, Bucharest, ROMANIA Rev . Mugurel ASAFTEI Director of the Public Aff airs and Religious Liber ty D epartment / Comunication, Seventh- day Adv entist Church - Moldavia C onference; Regional Director for the Moldavia chapter of the “C onscience and Liber ty ” Association, Bacau , ROMANIA Rev . Beniamin ANC A Director of the Public Aff airs and Religious Liber ty D epartment, S eventh-day Adv entist Church Nor thern T ransylv ania Conference; Regional Director for the Nor thern T ransylv ania chapter of the “ Conscience and Libert y ” Association, Cluj- Napoca, ROMANIA Organizing C ommittee 17 Rev . P etre NIŢ Ă Director of the Public Aff airs and Religious Liber ty D epartment / Comunication, Seventh - day Adv entist Church - Oltenia Confer ence; Regional Director for the Oltenia chapter of the “C onscience and Liber ty ” Association, Craio v a, ROMANIA Rev . Danuț OBĂ GEANU Director of the Public Aff airs and Religious Liber ty D epartment, S eventh-day Adv entist Church – Banat Confer ence; Regional Director for the Banat chapter of the “C onscience and Liber ty ” Association, Arad , ROMANIA Rev . Mihai MIRON Director of the Public Aff airs and Religious Liber ty D epartment, S eventh-day Adv entist Church – Southern T ransylv ania Conferenc e; Regional Director for the Southern T ransylv ania chapter of the “Conscience and Libert y” A ssociation, T argu- Mures, ROMANIA Rev . Daniel Adrian NEA GU, Ph.D Editorial Director , „Life and Health ” Publishing , Bucharest, ROMANIA C onsuela W A GNER, Ph.D Institut für Bildung und P ersönlichkeitsför derung, Pfinztal, GERMANY Denise E. BURRILL, Ph.D F itchburg State Univ ersity , UNITED ST A TES OF AMERICA Liana Rozalia RO T ARU , P sih. Main Clinic Psy chologist, The County Center of Resourc es and Educ ational Assistance, ROMANIA V alentina V ASILE, Ph.D Pr ofessor - Scientific D irector , Institute of National Economy - Romanian A cadem y , Bucharest, ROMANIA Rev . Daniel BRÂNZ AN, Ph.D Adv entist Mission of S ev enth-Day Adventist Church, Buchar est, ROMANIA Sorin BADRAGAN, Ph.D Associate Professor , Vice-D ean F acult y of Baptist Theology , University of Bucharest, ROMANIA Cristina-Luiza ERIMIA, Ph.D Associate Professor , F aculty of Pharmacy , O vidius University of Constanta, ROMANIA T amara PEICU , Ph.D(c) University of Vienna, A USTRIA Rev . Emanuel SĂLĂGEAN, Ph.D(c) Adv entus University of Cernica, ROMANIA Florin RAȘCU , Ph.D (c) State University of Moldov a, Chisinău, REPUBLIC OF M OLDOV A Carmen CĂ TUNĂ, Ph.D (c) Mountain Econom y Center ” CE-MONT ” V atra Dornei/National Institute of Economic Research “C ostin C. Kiriţescu”/Romanian A cadem y , ROMANIA Rev . Daniel GRIGORE W eb D eveloper , Internet Depar tment, Seventh-Day Adventist Church, Buchar est, ROMANIA JURNAL UL LIBERT Ă ȚII DE CONȘTIINȚ Ă VOL. 13, NR. 3, 2025 18 Rev . Marian MIHAI W eb D eveloper , Internet Depar tment, Seventh-Day Adventist Church, Buchar est, ROMANIA Ana BRAD Secretar y , Seventh- day Adv entist Church, Buchar est, ROMANIA Aur a VOINEA Secretar y , “C onscience and Liber ty ” Association, Bucharest, ROMANIA Anamaria MAIER T ranslator and interpr eter Cuprins EDIT ORIAL: Liber tat ea de conștiință: fundament pen tru drepturile omului, EDUCA ȚIE ȘI P ACE DURABILĂ (F reedom of Conscience: a Bedr ock for Human Rights, EDUCA TION AND SUST AINABLE PEACE) Marian Gh. SIMION 25 CUV ÂNT ÎNAINTE: REFLEC ȚII ASUPRA LIBER T A ȚII, EDUCA ȚIEI ȘI P ACII MONDIALE (REFLEC TIONS ON FREEDOM, EDUCA TION, AND WORLD PEACE) P astor Vir gil A CHIHAI 31 Liber tatea de c onștiință și drepturile omului – C ONVERGENȚE ȘI DIFERENȚE ÎNTRE FUNDA MENTELE BIBLICE ȘI CELE SECULARE (F reedom of C onscience and Human Rights – Con vergenc es and Differ ences Between Biblical and Secular F oundations) Conf . univ . dr . Ieremia R USU 41 Educația, pacea și dr epturile sociale: valori fundamentale care tr ebuie apărat e împreună 59 L ect. univ . dr . Simion BELEA 59 Education, P eace and Social R ights: F undamental V alues that must be Defended T ogether . 59 The Religious Matrix of F oreign Citizens ’ Cultural Views 75 Luc a DI SCIULL O, P hD 75 The Religious Matrix of F oreign Citizens ’ Cultural Views . 75 Erich F romm și parado xul liber tății 81 Pr of . univ . dr . CPR4, Mihai C OV A CI, 81 Pr of . univ . dr . CPR4, Brîndușa C OV ACI, 81 Erich F romm and the P aradox of F reedom. 81 Dreptul la libertatea de religie . DE LA PREVEDERILE DIN „PRA VILELE ÎMP ĂRĂ TEȘTI” LA CELE DIN PRA VILELE Ț ĂRIL OR ROMÂNE 92 Conf . univ . dr . Cătălina MITITEL U 92 The right to fr eedom of relig ion. F rom the pr ovisions of the „I mperial Law s ” to those of the Laws of the Romanian P rincipalities. 92 I fondamen ti dei diritti umani, l’ istruzione e la pace sostenibile 109 Dott. Ignazio BARBET T A 109 19 The F undamentals of Human Rights, education and sustainable peace . 109 Experiența mar tirică a con vertir ii. Lipo venii adv entiști din Jurilovca și Sarichioi 126 Drd . Bogdan ANDREI 126 The Mar tyrial Experience of Con version: Lipov an Adv entists from Jurilo vca and Sarichioi. 126 Despre natura t oleranței și v aloarea ei în pr ocesul de conștiință 146 Drd . Daniel BÎRNEA Ț Ă 146 On the nature of t olerance and its value in the pr ocess of consciousness . 146 P A CEA L UI DUMNEZEU ȘI P ACEA L UMII 154 Pr . Lect. univ .dr . Mihai BURLACU 154 P eace of God and P eace of the W orld. 154 JESUS CHRIST AS A RABBINIC MODEL: ADVOCACY FOR EDUCA TION AND FREEDOM OF C ONSCIENCE 167 PhD(c) Corneliu Ben BUZ GUȚ A 167 Jesus Christ as a Rabbinic M odel: A dvocacy for Education and F reedom of Conscienc e. 167 Dimensiuni ale sănătății mintale în în vățământul r omânesc: O PERSPEC TIV Ă TEORETICO-APLICA TIV Ă ASUPRA ELEVIL OR ȘI PROFESORIL OR 193 Drd . Claudia MA TEI 193 Dimensions of Mental Health in Romanian Education: A Theoretical and Applicativ e P erspective on Students and T eachers. 193 Religious Repression in C ommunism. Expressions of the Decolonization of Soviet Memor y ( THE CASE OF GHERASIM P ĂDURARU). 215 Assoc. P rof . N ina C ORCINSCHI, PhD 215 Religious Repression in C ommunism. Expressions of the Decolonization of Soviet Memor y (the Case of Gherasim P ăduraru). 215 Cor elația dintr e nivelul de educație civică și pr evenția încălcării dr epturilor omului: O ABORDARE DIN PERSPECTIV A ASISTENȚEI SOCIALE 223 Conf . univ . dr . Viorica-Cristina C ORMOȘ 223 The C orrelation between the L evel of Civic E ducation and the P rev ention of Human Rights Violations: an Appr oach from the P erspec tive of Social W ork . 223 HERMENEUTICA C OMPE TENȚEI CA ORIZ ONT AL SUPREMA ȚIEI TEOL OGICE 239 Conf . univ . dr . Costel MITU 239 Drd . Ilie M ir cea STROE 239 Hermeneutics of competence as the horiz on of theological supremacy . 239 P ARADIGMA APROPIERII, FUND AMENT PENTRU INCL UZIUNE, EMP A TIE ȘI DEZVOL T ARE PERSONALĂ ÎN EDUCA ȚIE 250 Pr of . Dr . N icolae CREȚU 250 The P aradigm of Closeness, A F oundation for Inclusion, Empath y and P ersonal Development in Educa tion. 250 V AL ORI UNIVERSALE ȘI CONVINGERI PERSONALE ÎN FORM AREA IDENTIT A ȚII JURNAL UL LIBERT Ă ȚII DE CONȘTIINȚ Ă VOL. 13, NR. 3, 2025 20 TINERIL OR 267 Conf . univ . dr . psih. D elia-Mariana ARDELEAN 267 Universal V alues and Personal Belief s in the F or mation of Y outh Identity . 267 IST ORIA DREPTURIL OR OMUL UI: FUNDAMENT PENTRU LIBERT A TE ȘI P ACE 273 Pr of . Delia DRAGHICI 273 ABSTRAC T: The Histor y of Human Rights: A F oundation f or F reedom and P eace. 273 LIBERT A TEA DE CONȘTIINȚ Ă ȘI DE RELIGIE, FUND AMENT PENTRU PERSPEC TIV A REGLEMENT ĂRII UNUI „DREPT AL SUFLETUL UI” , CARE ARE CA OBIEC TIV P A CEA DURABILĂ 280 Drd . Luca Gavril DENEȘ, 280 F reedom of C onscience and Religion, F oundation f or the P erspective of Regulating a „R ight of the Soul” , which has as its Objec tiv e Sustainable P eace . 280 FUNDA MENTE PENTRU O P ACE DURABILĂ. LIBERT A TEA DE CONȘTIINȚ Ă ÎNTRE ETIC Ă, EDUCA ȚIE ȘI RESPONSABILIT A TE SOCIALĂ 294 Dr . Dorothea CARAMAN 294 F oundations for Sustainable P eace. F reedom of Conscience Between Ethics , Education and Social Responsibility . 294 HUMILIT Y AND NOBILIT Y – LANDMARKS OF DEIFICA TION IN THE SPIRITU AL THINKING OF SAINT P AISIOS THE AGHIORITE 311 Assoc. P rof . Corneliu Dragoș BĂLAN, PhD , 311 Humility and nobilit y – landmarks of deification in the spiritual thinking of Saint P aisios the A ghiorite. 311 TRADIȚIILE, UN MOD DE PROMOV ARE A TOLERANȚEI ȘI A P ĂCII LA STUDENȚII DIN ANUL PREGĂ TIT OR 321 Conf .univ .dr . Adela DRĂ UCEAN 321 T raditions, a w ay of pr omoting tolerance and peac e to students in the Pr eparat or y Y ear . 321 CÂ TEV A MODELE DE TEOL OGII POLITICE DE-A L UNGUL IST ORIEI BISERICII ORT ODO XE 330 Drd . Silviu Marian DUMITRAȘCU 330 Some Models of Political Theologies Thr oughout the Histor y of the Or thodo x Church. 330 INTERDEPENDENȚ A DINTRE P ACEA INTERIO AR Ă ȘI CEA EXTERIOARĂ ÎN GÂNDIREA TEOL OGICĂ MODERNĂ 340 P s. Dr d. F lor in M A TEI 340 The Inter dependence between Inner and Outer P eace in Modern Theological Thinking. 340 LIBERT A TEA RELIGIOASĂ ȘI SIGURANȚ A PUBLICĂ: O ANALIZĂ JURIDIC Ă DIN PERSPEC TIV A DREPTUL UI INTERNA ȚIONAL ȘI CONSTITUȚIONAL 352 Conf .univ .dr . Daniel FODOREAN 352 Religious freedom and public saf ety : a legal analysis fr om the perspec tiv e of international and constitutional la w . 352 Cuprins 21 C ONTRIBUŢIA P AST ORUL UI BAPTIST EDGAR Y OUNG MULLINS LA LIBERT A TEA RELIGIOASĂ DIN ROM ÂNIA ÎNCEPUTUL UI DE SECOL X X 373 Drd . Natanael David FRĂ ŢILĂ 373 Drd . Bogdan Emanuel RĂDUŢ 373 Baptist pastor Edgar Y oung Mullins’ contribution to religious fr eedom in Romania at the beginning of the 20th century . 373 DREPTUL LA DEMNIT A TE ȘI SUBZISTENȚ Ă CONFORM P ASA JUL UI DIN DEUTERONOM 24:19–22 O PERSPEC TIV Ă DEUTERONOMICĂ ASUPR A JUSTIȚIEI SOCIALE 389 Dr . V asile Romulus GANEA 389 The Right to Dignity and Subsistence A ccording to Deuter onomy 24:19–22. A Deuteronomic P erspec tiv e on Social Justice. 389 AN INNOV A TIVE INTERPRE T A TION OF THE LEVEL OF CRIMINALIT Y OF FOREIGNERS LEGALL Y PRESENT IN IT AL Y 399 P aolo IAFRA TE, PhD 399 An Innovativ e Interpretation of the L evel of Criminality of F oreigners L egally Pr esent in Italy . 399 “BLESSED ARE THE PEACEM AKERS”: DIETRICH BONHOEFFER’S UNDERST ANDING OF CHRISTIAN ETHIC AL RESPONSIBILIT Y IN W ARTIME AND THE R OLE OF PEACEM AKERS 434 Drd . P aul IONAȘCU 434 “Blessed Are the P eacemakers”: Dietrich Bonhoeff er ’ s Understanding of Christian Ethical Responsibility in W ar time and the Role of P eacemakers . 434 IMPORT ANȚ A ALF ABE TIZĂRII ȘI A EDUCA ȚIEI PENTRU LIBERT A TE, EMANCIP ARE ȘI P A CE ÎN L UME 445 Pr of . dr . Iulia DR Ă GHICI 445 The impor tanc e of literacy and education for fr eedom, emancipation, and peace in the world. 445 BISERICA, LIBERT A TEA DE C ONȘTIINȚ Ă ȘI EDUCA ȚIA PENTRU P ACE 453 Pr . Lect. univ . dr . Bogdan IV ANOV 453 ASTRAC T : The Church, F reedom of Conscience , and Education f or P eace. 453 SCURTE CONSIDERA ȚII DESPRE ALEGEREA UNUI PLAN DE VIA Ț Ă RESPONSABILĂ ȘI EDUCA ȚIA LIBERALĂ 470 Drd . Constantin Daniel L UȚU 470 Brief thoughts on choosing a responsible lif e plan and liberal education. 470 EMO TIVISM AND RELIGIOUS ETHICS: EMOTIONS AND MORAL NORMS 479 P sycho-Sociologist Maricica BOTESCU , 479 Emotivism and Religious Ethics: Emotions and Moral Norms. 479 EDUCA ȚIA RELIGIOASĂ ÎNTR-O L UME SECULARIZA T Ă. REPERE ȘI PROPUNERI 497 Pr . drd. L eonard A urelian M ARIN 497 Religious education in a secularized w orld. Landmarks and proposals . 497 O PERSPEC TIV Ă BIBLICĂ ȘI TEOL OGICĂ ASUPRA ROL UL UI BISERICII ȘI AL JURNAL UL LIBERT Ă ȚII DE CONȘTIINȚ Ă VOL. 13, NR. 3, 2025 22 CREȘTINIL OR ÎN OBȚINEREA P Ă CII ȘI A REC ONCILIERII 509 Dr . R adu Cristian M ARIȘ 509 A Biblical and Theological P erspec tive on the Role of the Chur ch and Christians in Achieving P eace and Reconciliation. 509 TRAFICUL DE PERSOANE ȘI PROSTITUȚIA, ÎNCĂL CĂRI GRA VE A DEMNIT Ă ȚII UMANE ȘI DREPTURIL OR OMUL UI. O ANALIZA C OMP ARA TIV Ă 523 Conf . univ . dr . M onica L uminița ALEXANDRU 523 Human T rafficking and Prostitution, Serious Violations of Human Dig nity and Human Rights. A Compar ative A nalysis. 523 FREEDOM OF C ONSCIENCE AND SUST AINABLE PEACE: THE INTEGRA TION OF DEA TH ANXIE T Y INT O THE NARRA TIVE OF HOPE 534 P sih. drd . Estera-Nar cisa ISP AS 534 P s. dr d. F lavius AGAPE 534 F reedom of C onscience and Sustainable P eace: The Integration of Death A nxiety into the Narrativ e of Hope. 534 P A CEA CREȘTINĂ DEFINIT Ă ÎN L UMINA SFINTEI SCRIPTURI 555 Drd . George Daniel OPREA 555 Christian peace defined in the light of Holy Scripture . 555 DEZVOL T AREA NO ȚIUNII DE CONȘTIINȚ Ă MORALĂ ÎN L UMEA PRECREȘTINĂ 565 Drd . Niculae P ALEA 565 The dev elopment of the concept of mor al conscience in the pr e -Chr istian w orld. 565 LIBERT A TEA CONȘTIINȚEI – D AR DIVIN, MART OR INTERIOR AL OMUL UI ȘI TEMEI PENTRU DREPTURILE OMUL UI, EDUCA ȚIE ȘI P ACE TRAINICĂ 575 Pr . Prof . dr . Emilian Dumitru P Ă UNESCU 575 F reedom of C onscience – A Divine Gift, the Inner Witness of Man and the F oundation for Human Rights, Education and Lasting P eace. 575 PERSOANA – CHIP AL LIBERT Ă ȚII ȘI AL V AL ORII UMANE 590 Conf . univ . dr . Cr istian V asile PE T CU 590 Drd . Ioan-P etronel A GARICI, 590 The P erson – I mage of F reedom and Human V alue. 590 T AINA OMUL UI ÎN L UMINA L OGOSUL UI: VIZIUNEA HRIST OL OGICĂ, C OSMOL OGICĂ ȘI TEANDRIC Ă A NA TURII UMANE LA SF ÂNTUL MAXIM MĂRTURISIT ORUL 610 Conf .univ .dr . G eor ge Daniel PE TROV 610 Drd . Stelian Ioan Ț ĂRAN 610 The Mystery of M an in the Light of the L ogos: The Christolog ical, C osmological and Theandric Vision of Human Natur e in Saint Maximus the Conf essor . 610 LIBERT A TEA DE CONȘTIINȚ Ă ÎN EPOCA NOIL OR TEHNOL OGII ALE C OMUNICĂRII, A UTILIZĂRII INTELIGENȚEI ARTIFICIALE ȘI A AGRESIUNII IDEOL OGIIL OR 628 Pr . dr . Rober t Marian PUIESCU 628 F reedom of C onsciousness in the Era of New C ommunication T echnologies, the Cuprins 23 use of Ar tificial Intelligence and the A ggr ession of Ideologies . 628 MIGRA ȚIA - EXPRESIE A LIBER T Ă ȚII DE C ONȘTIINȚ Ă ȘI / SA U POSIBILĂ AMENINȚ ARE LA ADRESA P Ă CII? 640 Drd . Răz van-Ionuț NEAGU 640 Migration - An Expression of F reedom of C onscience and/or a P ossible Thr eat to P eace? 640 CREȘTINISMUL CA RELIGIE DE DREPT ÎN CUL TURA ȘI IST ORIA BIZANTINĂ ȘI ROMANĂ 649 Drd . Marius V asile ROGOZ 649 Christianity as the official religion in Byzantine and Roman culture and history . 649 THE VERB “ Y A TSAR” AS A MET AMORPHOSIS OF REALIT Y IN THE OLD TEST AMENT 657 Gheorghe ȘCHIOPU-CONST ANTIN, PhD 657 The V er b “ Y atsar ” as a Metamorphosis of Realit y in the Old T estament. 657 FREEDOM OF C ONSCIENCE AND THE PUBLIC VOCA TION OF THE CHURCH: C ONTRIBUTIONS T O DEMOCRACY AND LASTING PEA CE 670 Drd . Silviu R. C ORNEA 670 F reedom of C onscience and the P ublic V ocation of the Church: Contributions to Democrac y and Lasting P eace. 670 RELIGIOUS FREEDOM AND ROMANIAN ADVENTISM IN THE PERIOD 1870-1946 687 P astor Mihai ST OICESCU , Ph.D . 687 Religious F reedom and Romanian Adventism in The P eriod 1870-1946. 687 CÂ TEV A PERSPEC TIVE DESPRE ROL UL EDUC A ȚIEI CREȘTINE ÎN DEZVOL T AREA A UTONOMIEI ȘI SPIRITU ALIT Ă ȚII UMANE 706 Drd . Ilie M ir cea STROE 706 Drd . George Daniel OPREA 706 Some perspec tiv es on the role of christian education in the dev elopment of human autonom y and spirituality 706 LIBERT A TEA CONȘTIINȚEI – REPERE JURIDICE PE BAZA ART . 29 DIN CONSTITUȚIA ROMÂNIEI 717 Pr . Drd . Tiberiu Nicolae TEGLAȘ 717 F reedom of c onscience – legal landmarks based on ar ticle 29 of the Romanian Constitution. 717 THE CHALLENGES OF THE C ONTEMPORARY WORLD IN PROMOTING PEA CE EDUCA TION 725 Lect. univ . dr . Zorica TRIFF 725 The Challenges of the C ontemporary W orld in Promoting P eace Education. 725 ROL UL LIBER T Ă ȚII DE C ONȘTIINȚ Ă ÎN SOCIE T A TE 738 Dr . Denisa M aria VÎL CEANU 738 The Role of F reedom of Conscience in Society . 738 JURNAL UL LIBERT Ă ȚII DE CONȘTIINȚ Ă VOL. 13, NR. 3, 2025 24 REPERE DE TEOL OGIE BIBLICĂ ȘI P A TRISTICĂ PRIVIND PR OMOV AREA ȘI DEZVOL T AREA INTER-RELA ȚIONALĂ, PENTRU REALIZAREA UNEI P Ă CI DURABILE 752 Dr . Gheorghe V ASILACHE 752 Biblical and P atristic Theology Landmarks R egar ding the P romotion and Development of Inter-Relationships , f or the Achiev ement of Lasting P eace . 752 THE ETHICS OF FREEDOM OF CONSCIENCE IN THE AGE OF ARTIFICIAL INTELLIGENCE 761 Leg . adv . drd . Mariana-Alina ZISU 761 Leg . adv . Rodica-Raluca ȘTEF ĂNOAIA 761 The Ethics of F reedom of Conscienc e in the Age of Artificial I nt elligence 761 EDUCA TION AS A SP ACE OF FREEDOM: BET WEEN TRAINING, C ONSCIENCE AND RESPONSIBILIT Y 774 Pr of . Ioan- Gheor ghe RO T ARU , PhD , ThD , Dr .Habil. 774 Education as a Space of F reedom: between T raining, Conscienc e and Responsibility . 774 RELA ȚIA DINTRE LIBERT A TEA DE C ONȘTIINȚ Ă, EDUCA ȚIE ȘI P ACE DURABILĂ ÎN C ONSOLIDAREA DREPTURIL OR OMUL UI: FUND AMENTE JURIDICE, IMPLICA ȚII ETICE ȘI PERSPEC TIVE CONTEMPORANE 794 Asist. univ . asoc. Oc tavian M A TEI, 794 The Relationship between F reedom of Conscience , Education and Sustainable P eace in Str engthening Human Rights: Legal F oundations, Ethical Implications and Cont emporar y P erspec tiv es. 794 Pr ov ocări adresat e de cultura modernă credinț ei religioase Pr of .univ .dr . Gelu CĂLINA Drd. Ilie Mirc ea STROE Drepturile omului și misiologia penticostală : L UCRAREA DUHUL UI SF ÂNT ÎN REST A UR AREA UNIT Ă ȚII RASIALE ȘI SOCIALE Drd. T oader OMEL CU „A P aren t ’ s Journey with a Child with Disability is Like Climbing a M ountain. ” A QU ALIT A TIVE STUD Y OF THE CHALLENGES EXPERIENCED BY MO THERS OF CHILDREN WITH DISABILITIES FROM A HUMAN RIGHTS- BASED PERSPEC TIVE L ecturer L oredana Marcela TRANCĂ, PhD . Master`s student Beatrice DOBÎND Ă F reedom of C onscience as a F oundation for E ducation Dr . D enisa Maria VÎL CEANU 25 ED IT ORIAL FREED OM OF CONSCIENCE : A BEDRO CK FOR HUMAN RIGHT S, EDUCA TION AN D SU ST AI N AB LE P EA CE Mar ian G h. SI MION H arvard D ivinity Sch ool msimi on@orthodo xpeace.or g W hy is this y ear ’ s co nfer ence so impor tant? I t i s im portan t because we liv e in a wor ld of uncertain ties t hat seems to ha ve lost its m oral com pa ss mor e s o t han ever . W e live in a w or ld t hat fails to main tain a mor al vision anchor ed i n peace , f r eedom and c ompassion. The ongoing global conflic ts undermine h uman fr eedom an d dignity , and n umer ous individuals in po - siti on of pow er fail to r emem ber their o wn mortality . The most r ecen t resear ch on psy chiatry dem onstr at es that h uman beings ar e addicted t o r eveng e as much as t o the “wond er drug ” of forgi - venes s. Ho w c ould suc h addictio ns be us ed t o pr om ote liberty an d av oid cha os? The unant icipa ted po wer of gen era ti ve lear ning of th e artifi cial in - telligen ce n ot onl y brin gs benefits, but also poses some existen tial c hallen - ges t o us a s h uman beings. A s a tec hno logical risk, gener ati ve learning c an r esembl e the “ sor c er er ’ s ap pr enti ce ” ( f r om Goethe ’ s Der Zau b er lehr ling ), who u tilizes unlim it ed po wer witho ut having t he nec essary skills , w isdom or mor al conscienc e to do so . W hat is gener ati ve learning an d wh y is this a tec hno logical risk? Ge - ner ati ve le arning is a c omp utati onal tec hno log y tha t uses artificial n eural netwo r ks designed t o learn h ow t o r esol ve difficult neur al dilemmas. As suc h, it is no longer limit ed t o mimicking h uman r easoning as it did in the T uring t est. I t exc els in modeling huma n intui tion in wa ys that t hr eat en th e significanc e of a human being on t he lo ng ter m. This is a techno logical risk beca use, when app lied , the cogniti ve algo rit hms of gener ati ve le arning ar e capa b le to cr eate meanin g tha t undermines an d manipulat es h uman co mmunic atio n. I t creat es divisiv e ech o cham bers with c on ten t t hat lea ds JURNAL UL LIBERT Ă ȚII DE CONȘTIINȚ Ă VOL. 13, NR. 1, 2025 32 Aft er all, as Imman uel Kant un derst ood , conscien ce is t he “inner fo - rum of judgmen t” of every human being, whether r ich o r poor , famous or unknown. N o one can silen ce t he v oic e of th eir conscien ce , ex cept per haps fo r a time . The thr ee aspects of free dom men tion ed abo ve m ust be seen, under - st ood , and studie d as “inner fr eedoms, ” which, among man y ot her thin gs, serve to “ raise an invisib le wall” to pr otect human beings fr om an y at tem pt to h umiliate , intimida te , or expose th em to pu blic oppr obrium. I n an y curren t st udy , especially in th e T rump er a , it can be obser - ved t hat fr eedom o f conscien ce in t he US ma inly ap plies t o r eligious fre - edom. A t the sam e time , in Eur ope, pro bab l y under th e influenc e of th e Enligh tenmen t , whose mot to is “ Sa pere a ude ” ( Eman uel K an t), freedo m of co nscienc e is unders tood mor e a s fr eedom o f thou ght. E ven wit h this wa y of thinking a nd social pra ctic e, it is i m portan t to under stand t hat t hese thr ee, or all of th em togeth er , m ust unc ondit ionall y and fully s upport h uman rig hts, educa tion, and lasting peac e . The I n terna tional D ecla ra tion o f H uman Rig hts is t he document co nsider ed to be t he “ c orner st one ” of the hist ori cal pr oces s of glob al r eco - gnition of h uman righ ts . One ca nnot speak o f freedo m, ju st ic e, and peace withou t starting wit h these r igh ts. There is no higher aspir at ion t hat an y human bein g can ha ve , preserve , pr otect, and pr om ote . There c an be no r espect and cooper at ion between indi viduals, comm unities, and peop les withou t mu tual r ec ogn it ion o f human righ ts . There can be no h uman ful - fillment, whet her personal o r co llecti ve , w it hou t human r igh ts being at t he cen t er of building t he pr esent a nd th e futur e. F reedo m of co nscience , th e righ t to li ve a cc ording t o one ’ s own conscienc e , is possessed by every human being by birt h. There is no diff erenc e in righ ts or dignity between peop le . E very one has the rig ht t o build t heir life o nly in ac cor danc e with t heir own co nscience , but in a sp irit of br other hood , witho ut r egard t o r ac e, col or , sex , lang uage, religion, political opin ion or typ e of opinion , rational affi liation, birth, wealth, or level of i n tellec tual preparation. I n this c on text, A rti cle 26 o f the D eclar at ion of H uman Righ ts clea r ly s tates t hat every one has the righ t to educa tion. E du cati on must be fre e, at least at t he primary leve l, and univ ersi ty educa tion m ust be ac ces - sib le to all on t he basis of mer it. A beauti ful statem ent, but is it r espected? I n Romania, at l east 6% of the gr oss dom estic p r oduct must be allo - cat ed ann ually fr om t he stat e budg et fo r educa tion an d at least 1% o f GDP … 33 fo r scient ific r esear ch. The stat e also guaran tees t he rig ht t o educa tion f or all persons with special ed ucat ional ne eds and th e righ t of nat ional minor i - ties t o learn t heir mot her t ongue . The state also guara nt ees fr eedom of r eli - gious educa tion, acc or ding t o the s pecific r equir ements o f each r eligion. On paper , all of these ar e im portant t o stat e . Spiru H ar et onc e said , “ W hat t he schoo l looks lik e toda y is what t he c oun try wil l loo k like t omor r ow!” But at th e pr oposal of th e Ministry of F i nan ce , this per cen tage is postpon ed y ear after y ear . M uch can be said a bout this at tit ude of th e politi cal lea ders w ho go vern R omania toda y! Bu t ar e they also a war e of t he lon g-ter m effect on th e quality of educa tion in o ur coun try? I n other wo r ds, educ atio n is not at th e top o f the na tional agen da , it is not a pr iority , exc ept in wo rds! The ulti - mat e co nsequence is t hat every st udent will lose one or m or e opport unities fo r personal devel opmen t. The sad thin g is that w e wil l n ever know w hat th e consequenc es w ill be for all o f us and for ea ch o f us individually . F or 12 co nsecutive y ears, educa tion has been r elegat ed to sec ond plac e i n g ov ern - men t pr ojects. All t his despit e the e xistenc e of a program pom pousl y called “ Educa ted Ro mania!” W e wan t a de v eloped ec ono my , but we ar e not developin g th e oppor - tuniti es fo r childr en, teenager s, and y oung peo ple t o pr epar e , educat e , and pr of essi onalize themsel ves so tha t in th e near fut ur e, they wi ll be th e main dri ver s of innov atio n, crea tivity , and pri vat e initiat iv e. I n c onc lusion, it i s essen tial t hat Ro manian society app ly l egi s lati on on fr eedom o f conscienc e and t he r ight t o educ atio n. W idespr ead pover ty or lac k of opport unities f or econ omic develo pmen t wil l un doub tedl y lead to t he emerg enc e of dictator shi ps and t otalitarian r egimes that will ultima - tel y limit th e righ t to c ons cien ce . A nd it all start ed with t he depri vation o f educa tion f or the vast ma jority o f the populat ion of a c ertain co untry! The degree o f functional illiter acy among m ost st uden ts, teach ers w ho sh ow up f or exams t otally un pr epar ed , th e painful and cruel r eality that em erges after ea ch N ational Assessmen t and Bac cala urea te e xam ar e not just “ sna - psh ots ” of th e Romanian sc hool s ys tem, but evidenc e of its “ clinical dea th. ” The intr oduc ti on of in tensi ve r emedial l earning p rograms is c ertain - ly o ne solu tion. But th ese pr og r ams mer el y ac know ledg e tha t stu dents w ho co mp lete mi ddle schoo l and high sc hool a re poor ly pr epar ed. The high dr opout r at e is a result o f pover ty or an unhealt h y family en v ir onmen t. Leg is lating fr ee educati on, by virtue of th e inevit a bl e righ t to ed ucat ion, r emains just a nice sta temen t a s lon g as the sta te does not g et in vo lv ed in financial and ma ter ial suppo rt so tha t all childr en can at ten d some f orm of educa tio n, so that th e ec onomic a nd social sit uatio n of par ents is n ot a major o bstac le to r eg ular l y att ending sc hoo l, at least until high sc hool. F inally , f r eedom of co nscience a nd lasting peac e are “ hot” and topic al issues in Eur ope, which, after many y ears o f peace , know s wha t it means to ha ve war pr esent daily in t he media lan dscape media landsca pe, due to its pr o - ximity to Eastern E urope and, imp licit ly , to th e entir e con tinen t. L eibniz is th e one wh o used the exp r ession t hat “ eternal peac e ” is only w hen lif e has ended. W ith th e pr oclamat ion o f the F renc h Revol ution, the t heme o f hu - man righ ts was br oug ht in to t he c on text o f natio nal law , int ernat ional la w , and h uman righ ts. This was achieved by I mmanuel Kan t thr ou gh his legal and p hilosophi cal pr oject of a wor ld withou t war . US P r esiden t W oo dr ow W ilson put it in to pr actic e aft er W or ld W ar I by esta blishin g the League of N atio ns and lat er the U nited N ations. I n th e past, it was said that m onar chi es wer e th e ones wh o start ed war s, driven b y the des ire t o c on tr ol as muc h ter rit ory as possible a nd esta - blish c olonies fr om whi ch t o amass great w ealt h. Reality has shown tha t democr acies ar e not lov ers o f eternal peac e either . The expansion of w or ld tr ade has led to c o oper ati on, but also to new c onflicts. Consultatio n with citizens is becoming in cr easingly limit ed , and the influen ce o f the ma jor ec onomic a nd military power s has g r own significant ly . This ha s cr eat ed a scient ific need t o r ethink agre ements a nd tr eat ies between sta tes, taking human r igh ts int o ac co unt. Thousands and t ens of thousan ds of people , in - cludin g civilians and childr en, hav e died or c on tinue t o die , simp ly bec ause a politi cal-financial-military “ elite ” wants t o obtain, by f or ce , new ter rit ories, minera l resour ces, regional or gl obal influen ce . H uman rig hts ar e fundamental va lues of an y civilized society , and marginalizing them in pu blic discour se, diploma tic pr actic e , or int ernat i - onal discussions, ag r eemen ts, and tr eati es rep resen ts not o nly a s tep ba c - k war d in the develop men t of human society , but also a clear s ignal of an at titude t hat n o lon ger pla c es gener ally r ecogniz ed h uman valu es at th e for efront of political t hi nking. L astin g peac e in the w or ld ca nnot be ac hieved witho ut r ec og nizing , in all are as of civil life , the special im portanc e of peac eful c oexistenc e and th e absenc e of wa r . Rec oncilia tion, wherever i t is needed, must be pr omo - ted, sup porte d , and r ecognized as indispen sa bl e in human an d int ernati o - nal r elati ons. 35 The mira cle o f the fr ee gift off er ed by God t o every human being , fre edom of c onscienc e , cannot be ex ercised fr eel y withou t co nfo rming it t o th e T ruth! And t her e is onl y one tr uth, J esus Christ, the P rince o f P eace . N o peace c onfer enc e wil l last with out Him being t he s pecial T eac her , and His T eaching, found in H ol y Scriptur e , the basis of an y unders tanding be - tween peop le , natio ns, and allianc es . JURNAL UL LIBERT Ă ȚII DE CONȘTIINȚ Ă VOL. 13, NR. 1, 2025 36 CUV ÂNT ÎN AI NTE REFLECȚII ASU PRA LIBER T A ȚII, ED UCA ȚIEI ȘI P A CII MON DIALE P astor V irgil A CHIHAI v ir g ilachi hai@ g mail. com Libertatea de c onștiință este r ec uno scută ca una dintr e libertățile funda - men tale ale ori cărui fiin țe umane , un dr ept primit de la Dumnezeu , care nu poa te fi lua t de nimeni sau îm piedi cată manif estar ea pr in niciun fe l de mijloc . Î n co nsecință , are un l oc primor dial în orice t ra tat despr e dreptur ile omu lu i. Î n pofida r ec uno așterii in terna țio nale prin tr ata te semnat e de zeci de țări, libertatea de c onștiin ță este un ul dintr e cele mai p uține în țel ese dr epturi. De exem p lu libertatea de gân dire , de pr acticar e a unei religii sau libertatea de a cr ede, de mult e ori s unt v ăzute c a un singur co nc ept. Libertatea de gân dire es te în st rânsă legăt ură cu om ul văzut c a ființă ra țională, libertat ea de co nștiință est e în r elați e cu ființa mor ală , iar liberta - tea de a p ra ctica o r eligie,în legăt ur ă cu a spectul r elig ios al o mului. A c onstrui o s tructur ă re ligioasă este egal cu libertatea de a pr actic a or eligie, dar nu și cu libertatea d e conș tiință . Mai es te nevo ie de m ult studi - at a plica t în ac est dom eniu pentr u a ară ta o imagi n e clar ă , distinctă , pentru fiecar e dintr e cel e tr ei libertăți men țio nate . T rebui e avut în v eder e în orica re s tudiu c ă libertatea de c onști - ință tr eb uie , mai pres us de oric e abo rdar e, să aibă ca un ul dintr e pr inci - palele obiec tive de atins , protecția i n teg rității fiz ic e, morale, e moționa - le ale or icăr ei fii n țe ama re . T otodată , cei pu țini dar put ernici, dacă sunt determina ți să r especte libertat ea de c onștiință a lo r tr ebuie să cunoască și r especte și pe a c elor m ulți, dar sla bi. Respectarea libertă ții cel uilalt, p oa te co nstrui o societate c ar e r eflectă obiecti v r ealitate a com plexă a exist enț ei umane , a înțe legerii că fi ecar e om de cân d își înc epe existen t și până și-o în - chei e, are o ” co moar ă ” de nepreț uit, primită de la Dumnezeu , și anum e liber - tatea d e conș tiință . Deasemenea, pe măsură c e int ră în viață , fiecar e om alege să tr ăiască conf orm un or prin cipii și val ori de viață dif erit e de ale alt or a . REFLEC ȚII ASUPRA LIBERT A ȚII, EDUC A ȚIEI ȘI P ACII MONDIALE 37 Î n f ond, așa c um a în țel es, Emanuel Kan t, conștiința es te ”f orul in - ter ior de judeca tă ” al fiecăr ui om,fie că es te bogat sau săr ac , ilustru sa u ne - cunoscut. N imeni nu își poa te a co peri, decât poat e un tim p, gla sul pr opriei c onștiin țe . Cele t rei aspecte al e libertății an teri or men ționa te . tr ebuie v ăzut e, înț elese , studiat e ca și ” libertăți in teri oar e ” , având p rint re m ult e altel e și r o - lul de a ” ridica un zid” in vizibil de pro tecție a fiin ței umane , în fața ori căr ei înc erc ări de a o în josi, intimida, expune o pr obr iu pu blic . Î n ori ce s tudiu a ctual, în special în era T rum p, se p oa te o bserva că libertatea de c onștiință ar e în S.U . A în pr incipal a plic abilitat e pe libertatea r eligioasă . În a ce lași timp , în Eur opa pr obabil su b in flu ența Iluminism ului, al cărui m ott o este ”Sapere a ude ” (Emanuel Kan t) libertatea de c onștiin ță est e înț eleasă mai mult ca liberta tea de a gân di. Chiar și în existen ța ac estui m od de gândire ș i pra ctică socială , est e importan t să înț elegem c ă ac est ea tr ei sau t oat e la un loc , tre buie să susț ină nec ondiț ionat ș i deplin dr eptur ile omului, educația ș i pac ea dur ab ilă . Dec lara ția I nter națio nală a Dr epturil or Om ului este documen tul co nsider at ” piatr a de că pătâi” a pr oces ului istor ic de r ecunoașter e mon - dială a dr eptului om ului. N u se poate v orb i despr e l iberta te , justi - ție , pac e, fără a înc epe cu acest e dr eptur i. N u există a sp ira ție mai înaltă pe car e ori ce om să o aibă , păstr eze, ocrot ească și pr omo veze . N u există r espect și cooper ar e într e oameni, com unitat e, popoare , fără ca dr ep - turile o mului să n u fie r ecunoscute r eciproc . N u exi s tă împlinir e uma - nă , fie ea personală sa u c olecti vă, fără c a dr epturile o mului să se afle în cen trul c onstruir ii pr ezentului ș i viitorului. Libertatea de c onști - ință , dreptul să tr ăieș ti co nfo rm pr opr iei c onștiinț e , o are or icar e fi - ință umană , prin nașter e. N u există difer ență de dr ept uri sau dem - nitat e într e oameni. Fiec ar e ar e drept ul să își co nstruiască viața doar în co nfor mitate cu pr opria co nștiință, dar în spiri tul fra terni tății, fără a ține c on t de rasă , culoar e, s ex, limbă , re ligie, opinie politică sa u gen de op i - nie , apart enen ță rați onală , na șt er e, bo găți e, nivel de p regă tire in te lectuală . Î n ac est c on te xt, î n D eclar ația Dr epturilo r Omului, art. 26, se speci - fică c lar că dr eptul la ed ucați e îl are o ric e om. Educa ție tr eb uie să fie gra tui - tă , cel pu țin la niv el primar , iar educa ția univ ers itară tr ebuie să fie a cc esibilă tut ur or pe bază de merit. F rumoasă declar ați e, dar este r espectată? Î n România, tr ebuie să se aloce a nual din bu getul de sta t, mi nim 6% din pr odusul int ern bru t pentru e duca ție și minim 1% din P .I.B pen - JURNAL UL LIBERT Ă ȚII DE CONȘTIINȚ Ă VOL. 13, NR. 1, 2025 38 tru c er cetar e știin țific ă . De asemenea , statul garan teaz ă dr e pt ul la edu - caț ie tut ur or persoa nelor cu c erin țe edu cați onale special e și dr eptul apar ținând minor ităților na țio nale de a în văța limb a lor mat ernă. De asemenea , stat ul garan tează libertatea în vățămân tului r eligios, potri - vit cerin țel or specifi ce fie cărui cult. P e hârtie t oat e sun t impor tant e în a le en unța . Spiru Har et spunea când va : ” c um ar ată astăzi școala, va ar ă - ta mâine țara!” . Da r la pr opuner ea Ministerului F inan țelo r , se amână ac est pr o c en t an dup ă an. S e pot sp une m ulte desp r e ac eas - tă atit udine a liderilo r politici c ar e guvern ează a stăzi Ro mân ia ! Da r sunt ei c onștienți ș i de ef ectul pe termen l ung asupr a calită- ții în vățămân tului din țar a noastr ă? Cu a lte cuvint e , educația n u est e în frunte a agendei na ționale , nu es te pr iori tate , decâ t declar ati v! Consecin ța finală este că fi ecar e elev va pi er de una sau mai m ulte opor - tunităț i de dezvo ltar e personală. T rist es te că nici odată nu v om afla cu ce c onsecinț e pentr u noi t oți și pen tru fie car e în part e. De 12 ani co n- secutiv , educ ația est e tr ecută în plan ul doi al pr oiectelor guv ernam entale . T oat e ac est ea deși există un pr ogram, pompos n umit ” România ed uca tă! ” N e dorim o ec onomi e dezvo ltată , dar nu d ezvo ltăm posibilitățile c o - piilor , adolescenților , tineri lor de a s e pr eg ăti, educa , pro fesionaliz a , astfel încâ t într -un v iit or a pr opiat, ei să fie element ul princi pal al ino vării, i n ova - ției, inițiati vei priv at e. Con cluzia, est e fundamen tal că societatea r omânească sa apli - ce l egi s lația p rivind libertat ea de c onștiință și dr eptul la educa ție . Sără - cia gener alizată sau lipsa oport unitățilo r de dezvo ltar e ec onomi că , in - co nt estab il va co nduc e la ap ariția de di ct a turi , regimuri t otalitar e car e vor limita dr eptul la c onștiin ță în final. Iar înc eputul a f ost pr iv ar ea de educa ție a măr ii majori tăți a populați ei dintr - o an umită țară!. Gra - dul de analfa betism funcțional al majo rității el ev ilo r , pr of es or i car e se pr ezintă la exam ene to tal nepr egătiți, realitat ea dur er oasă și crudă car e apa re d upă fie car e E valuare N aționa lă și Ba calaur eat, r epr ezintă, nu doar ”in stan tanee ” ale șco lii ro mâneșt i, ci starea ei de ” moarte c linică ” . I n tr oducer ea program elor in tensi ve de în vățar e rem edială est e de - sigur o solu ție . Dar a ces te pr o gram e nu fa c decâ t să r ecunoască că elevii car e înc heie cic lu gimnazial și lice al sunt s lab p r egătiți. R ata înaltă de aba ndon șc olar es te un r ezultat al săr ăciei sau a un ui mediu familial ne - sănăt os. Le gif erar ea g r at uității ed ucați ei, în v irt utea dr eptului inev ita bil la educa ție , rămân e doar o frumoasă dec lara ție , atâta tim p cât sta tul REFLEC ȚII ASUPRA LIBERT A ȚII, EDUC A ȚIEI ȘI P ACII MONDIALE 39 nu se im plic ă în susținer ea financiară și mater ială , astf el încâ t toț i cop i - ii să poată fr ecven ta o for mă de în vățămân t , a st fe l încât s itua ția ec o - nomic o -socială a părin ților să fie o p iedică ma joră pen tru a ur ma r egu la t, un ciclu de în vă țământ, cel p uțin până la c el lic eal. Î n fi - nal, libertatea de c onștiin ță și pac ea dur ab ilă sunt s ub iecte ”fier - binț i ” și actuale la or dinea zilei în E ur opa, car e cunoaște d upă m ul - ți ani de pa ce , ce înseamnă ca r ăzboiul să fie pr ezent zilnic în peisajul mass-media , dat orită ap r opierii lui de es tul E ur opei și imp licit de t ot co ntin ent ul. L eib niz este a ce la car e a fo losit expr esia că ” pacea v eșnică ” est e doar at unci cân d viața s-a stins. P rin pr o c lamația R evolu ției F ranc e - ze, tematica dr epturilor om u lui a f ost a duse în co nt extul dr ept ului sta - tului na țional, al dreptului in ter națio nal și al dr eptur ilor om ului. A ces t lucru l-a r ealizat Eman uel Kant pr in pr oiectul juridi c și filosofi c al lumii lipsit e de r ăzboaie . Pr eședintele S.U . A, W ood r ow W i lson, l-a pus în pra c - tică d upă P rimul R ăzboi M ondial, prin înființar ea Ligii N ațiunilor și mai apoi pr in Organizația N ațiunilor U nite . Î n tr ecut se specifi ca fapt ul că mona r hiile sunt a ce lea car e p or - nesc r ăzboaie , din dorința de a a vea câ t mai mult e ter ito rii su b stăp â - nire ș i co lonii de und e să str ângă mari bogății. Realitatea a do vedit c ă și democr ațiile n u sun t nici ele i ub itoa re de p ac e veșni că . Extinder ea co merț ului mondial a c ondus la cooper ar e, dar și la noi c onflicte . Con - sultar ea cetă țenilor devine din ce în c e mai limitată iar influen ța marilor put eri ec ono mice ș i militare a cr es cut f oart e mult. A stf el a par e nevoia știin țifică c a înț elegerile ș i ac or durile din tr e stat e să fie r e gân dite a vân d în veder e și dr e pt urile om ului. Mii și zeci de mii de oam eni, printr e car e și ci vili sau copii, au muri t sau c ont inuă să mo ară, doar pen tru că o ” elită ” politic o -financiar ă-milit ar ă , doresc să ob țină , prin f orță , noi t erit orii, r esurse miner ale , influență r egională sau m ondială. Dr epturil e omului s unt v alori funda men tale ale ori căr ei societăți civiliz a te , iar marginaliz ar ea lor în disc urs ul pu blic , în uzanța diplo matic ă sau în tr e disc u țiile, aco rd urile , tra tatel e int ernați onale r e p rezin tă nu do ar un act de înt oar c ere în t recut ul dezvo ltării societății om enești, cât mai ales un semnal clar al unei a tit udini car e nu mai p une valo rile umane g ener al r ecunoscute pe prim ul plan în gândir ea politică. O pac e dur ab ilă în lume, nu se poat e fără c a în toa te dom eniile vieții civile , să fie recunoscută impo rtanța deose bită a c on viețuirii în liniște și lipsa stării de r ăzboi. Rec oncilier ea , oriunde est e nevoi e de ea , tr ebuie p r o - JURNAL UL LIBERT Ă ȚII DE CONȘTIINȚ Ă VOL. 13, NR. 1, 2025 40 mo vată , susținută, r ecunoscută ca indispensabilă în re lațiile in teruman e sau in terna ționa le . Min unea darului gra tuit o f erit de Dumnezeu fiecă rui om, libertatea de co nștiință n u poat e fi exer citată liber , fără a o c onfo rma la Adevăr! Iar a de - vărul est e unul s ingur , I sus Hr istos, Prin țul P ăcii. N ici o Co nferin ță de pac e n u va dur a făr ă ca El să fie Î n vățăto rul special, iar Î n văță tur a Lui, găsită în Sfânta Script ură, baza oricăr ei înțeleg eri înt re o ameni, popoar e, alianțe . 41 LIBER T A TEA DE C ONȘTII NȚ Ă ȘI DREPTU RILE OMUL UI – CONVERGENȚE ȘI DIFERENȚE Î NTRE FU N D AME NTELE BIB LICE ȘI CELE SECU LARE Conf . uni v . dr . I ere mia R U SU I nstitutul T eologic Cr eș tin după E vanghelie “ T imothe us ” di n Bu cur eș ti ie r e miar@g mail .com ABSTRA CT : F r eed om of Co nscien ce a nd Hu man Ri ghts – C on ve rg en - ce s and Diff er enc es Betw een B iblica l and Secular F oundati ons. This artic le examines fr eedom o f conscien ce as a fo undati onal prin cipl e for human r igh ts, c om paring b iblic al and secular perspecti ves. Biblic ally , fr eedom of c onscienc e is grounded in t he cr eati on of h umanity in the imag e of God , the personal r esponsibility of each in dividual bef or e God, the c all to fr eel y choo - se between obedien ce an d disobedienc e, and freedo m in C hris t. The s ecular fram ewor k , shaped b y Enligh tenmen t t hinker s, and codified in t he U nive rsal Decla r atio n of H uman R ights a nd the Eur opean C onvent ion on H uman Righ ts , emp hasizes aut onom y , self- det erminatio n, and the l egal pro tection o f plur a - lism. Both appr oaches c on verge in affirming t he dignity of th e human per son and r ejecting c oercio n in matt ers o f belief. H ow ever , they diverg e in the sour - ce , purpose, and limits of freedo m: t he bib lical view int erpr ets it as res ponsi - bility befo re G od and lo ve t ow ar d other s, while the secular par adigm ten ds to tr eat it as unrestr icted au ton om y limited onl y by t he righ ts of other s. The paper c onc ludes by a ddres sing c on tem porary c hallenges, where t hese diff ering fo undati ons gener at e ongo ing tensi on but also oppor tuniti es for dial og ue . K eyw ords: F reed om of conscience; H uman rights; Bi blic al fou nda tions; Secula r auto nomy ; D ig nity ; R esp ons ibi lity. Int ro du ce re Libertatea de c onștiință și dr epturile o mului r e pr ezintă piloni esen țiali ai societăților dem ocrat ice m oderne . Libertatea de c onștiin ță este un dr e pt fundamen tal al om ului, consider ată ca atare a tât în document ele in terna- JURNAL UL LIBERT Ă ȚII DE CONȘTIINȚ Ă VOL. 13, NR. 3, 2025 48 devenit o libertat e „ în fața r ați unii aut onom e ” . M oralitat ea s-a despr ins de tr anscenden t și r e ve lație , bazându-se pe aut ono mia voin ței și a r ațiunii. 2.2. Dr epturile o mulu i ca pr odus al c ontr actului socia l Î n par alel cu emanci par ea ra țiunii, filosofia polit ică moder nă a fun - damen tat libertat ea pe ideea c ont ra ctului social. P otri vit ac estei t eor ii, oa - menii, aflați inițial în tr - o star e natur ală de libertat e abso lută, co nsimt să se supună un ei or dini com u n e pentru a-și pr oteja drept urile și bunăstar ea .⁸ F ilosoful el vețian J ean-J acques Ro usseau (1712-1778), în lucrar ea sa D u Con tr at s ocial (1762), a pr opus ca so luție la p r obl ema libertății in - dividului în ca drul societății, o for mă de aso ci ere pe ca re l-a in titula t „con - tr actul social ” , acc eptat tacit de m embr ii societății. 14 Î n fel ul ac esta , omul r enun ță la libertatea na tur ală în fav oar ea libertății ci vile, devenind part e a „v oinț ei gen eral e ” . Libertatea r eligioa să es te pr omova tă în ac est c ont ext doar în măsura în ca re n u cont ra vine coeziunii socială . Rousseau a co n - semnat: „ A cum, că n u mai există și n u mai poat e exista o r eligie nați onală ex clusi vă, ar tr ebui să se a co r de to ler anță t utur or religiilor car e le tol erează pe a lt ele, atât a timp cât do gmele lor nu conțin ni mic con trar îndatoririlor cetăț eneș ti. ” 15 P rin c onc e pț ia sa , Rousseau desc hide drum ul secu lar izării libertății de c onștiință: ea n u est e dar divin, ci rezulta t al co ntr act social ac cep tat tacit de mem brii societății. P rin Roussea u și Kant, libertatea de c onștiință primeș te un funda - men t filosofic so lid în modernita te . E a n u mai est e r elația o mului cu Dum - nezeu , ci drept ul om ului de a-și stabili pr opr iile valor i, de a se autodet ermi - na . A c esta est e înc eputul unei a ntr opologii moderne a libertății, cen tr at e pe rațiune și autonom ie , i ndepe ndentă d e Dum nezeu . 2.3. Dec lara ția U niv ersală a Dr ep t urilo r Omului (1948) Consacr area juridi că a libertății de c onștiin ță se face în an ul 1948, la elabor ar ea Declarație i U nive rsale a Drep tur ilor O mului ( DUDU O ) , c a r e pr evede la arti co lul 18 urmă toar ele: Oric e om are dr eptul la libertat ea gândirii, de conștiin ță și r eligie; ac est dr ept inc lude libertat ea de a-și schimba r eligia sau c on vinger ea , 14 J ean-J ac ques ROU SSEA U , (2012) On The Social C ontr act, Dover P ublications, Mineo la , N e w Y or k , 2012, Cap . VI. 15 Ibidem, Cap . VII I. Liber tat ea de conștiință și dr epturile omului … 49 pr ecum și libertatea d e a-și manifesta r elig ia sa u con v in ger ea , singur sau îm pr eună cu alții, atât în mod pu blic , cât ș i pri vat, prin înv ățăt u - ră, pra ctici r eligioase, cult și îndep linirea r it urilo r . 16 A c est ca dru legislati v est e pr eluat ș i în Conve nția Europeană a D r e p - tur ilor Omului , care a f ost a doptată în an ul 1950. În c adrul Adună rii Ge - ner ale a ONU s-a semnat în an ul 1966 tra tat m ultilater al denumit: Pa c t u l I nte r național c u pr ivire la D r e ptur ile Civile și P olit ice . Î n legislația na țională, l ibertat ea de c onștiin ță este asigura tă chiar prin Co nstit uția României , 17 artic o lul 29, și apoi afirmată pr in alte l egi pre - cum L egea n r . 489 / 2006 pr ivind l ibertatea r eligioasă și r egimul gene r al al cultel or , 18 ar tic ol ele 1, 3, 4 și 5. Ar tic olul 18 din Declarația U nive rsală a Dre ptur ilor O mului sint eti - zeaz ă p rincipal ele tr adiț ii filosofic e și juridi ce al e modernității oc ciden tale , exprimân du-le în tr -un li m baj uni ver sal și secular . El int egrează moșt enirea liberalism ului engle z rep re zentat de Lock e , principiile c on tr actualism ului fran cez f ormulat e de Roussea u și ra ționa lismul etic al lui Kan t, într -un ca - dru nor mati v glo bal menit să pr e vină re editar ea abuzur ilor to talitare ca re au mar cat seco lul al X X-lea . T ra tatele internaționa le pri v ind drepturile omulu i, precu m și legislația na țională, își înt emeiază norma ti vitatea n u pe o aut ori tate tr anscenden tă , ci pe princip iul demnității iner en te a ființ ei umane . Î n ac est sens, conc e pt ul de demnitat e umană opere ază ca o rein terpr et ar e seculară a ideii t eologic e de I mago De i , afirmând că valo ar ea și liberta - tea per soanei deri vă din în săși c ondiția sa uma nă , nu dint r - o o rigine divină expli cită . Î n epoca modernă, libertatea d e conșt iință a înc etat să fie un pri v ile - giu ac or dat de instit uțiile r elig io ase sau civile, de v enind un drept uni ver sal co nsacra t juridic de o r dinea int ernaț ională. Cu t oat e ac estea , univ ersalita - tea sa se do vedeș te fr agilă atunci cân d est e desprinsă de fundam ent ul ei tr anscenden t, rămânân d expusă r elati vismului no rmati v și fluctuațiilor consensu lui politic. 16 Declarația U nive rsală a D r e ptur ilor O mului , A rt. 18, htt ps://lege5.r o/Gr atuit/ g42doob x/artic olul-18-declara tie?dp=hazt qnzygi2a . A c cesa t 08.09.2025. 17 Constitu ția Ro mâni ei , A r t. 29. https://www .constitutiar oma niei.ro . A ccesat 08.09.2025. 18 Legea nr . 489/2006 p rivind li ber ta tea r eligioasa si r egimul gene r al al cultelor , publica- ta în M onito rul Oficial P artea I, nr . 11/8.01.2007. JURNAL UL LIBERT Ă ȚII DE CONȘTIINȚ Ă VOL. 13, NR. 3, 2025 50 Mai r ecent, În an ul 2000, P arlam ent ul Eur opean a adoptat Carta D r e ptur ilor Fundame ntale a U niunii Eur ope ne , care a r eafirmat și extins ac est e princip ii. În p re zent, libertatea de c onștiin ță include n u numai li - bertatea r elig i oasă , ci și drept ul de a nu a vea nici o r eligie, î n tărind ast fel persp ectiva s ecul ară asupra autonomie i indiv idului . 2.4. P rincip iul a ut onom iei ind i vidua le: li berta tea ca in de - pend ență fa ță de o ric e au to rita te tr ansc end en tă P rincip iul aut ono miei indi viduale c onstit uie unul din tr e fundamen - tel e definitor ii ale gândirii secular e moderne . E tica moder nă iden tifică li - bertatea cu emanci par ea c onștiinț ei de or ice aut orita te tr anscen dentă sa u institu țională, afirmân d cap acitat ea om ului de a fi pr opr iul legislato r mo - ral. A stf el, indi vidul este c onsider at liber în mă sur a în car e își deter mină singur co n vingerile , fără a r ec unoașt e asupr a lor jurisdicția nici a di vinității, nici a or dinii sociale. A c eastă perspectiv ă este a rticulată în mod ex emp lar de filosofia libe - rală c ontem por ană , în special în lucr ar ea lui J ohn Rawls, Political L ibe r alism (1993). R awls in tr oduc e co nc eptul de „rațiun e pu blică ” , conf orm căr uia jus - tifica rea d eciziilor politi ce t re buie să se bazeze pe argument e ac cesibile t u - tur or c etățenilo r , i n difer ent de co n vingerile lo r re ligioase sau metafizice . 19 Î n ac eastă par adigmă , libertatea de c onștiin ță dev ine un p rincipi u co nsti - tut iv al p lur alismului dem ocrat ic , garan tând că fiec ar e persoană ar e dreptul de a-și for ma , menț ine și expr ima pr opriile c on v ing eri făr ă co nstrâ nger e și fără a se afla s ub a ut orita tea unei instan țe tr an sc enden te . 20 T rebui e r emar cat și fa ptul că gân dire a postmodernă a d us ac eastă aut ono mie la extr em, tra nsfo rmând libertat ea înt r -un dr ept abso lut la a u - todet erminar e: mo rală, r eligioasă , identi tară. Da că pen tru Lock e libertatea era limitată de r ați une , iar pentru Kant de l egea mor ală uni ver sală , în epoca co nt empor ană li mit ele dispa r în gândirea secularizată . A uton omia devine apr oape sinonimă cu suv erani tatea t otală a indi vidului. A ceastă evoluție ridică o problemă filos ofică și morală majoră: poate exista libertate a ut enti că făr ă un fundamen t tr anscenden t? M ulți gândito ri seculari au a vertizat asupr a p eri co lului „ au ton omiei r adic ale ” . Alasdair Ma - 19 J ohn RA WLS , P olitical L ibera lism, Ha rvar d U niv ersity Pr ess, Cambridge, MA, 1993, pp. 212–254. 20 P aul WEITHMAN , R eligion and the Obligations of Ci tizenship, Ca mbridge U ni- versity P re ss, Cam bridge, UK, 2002, pp. 50-53. Liber tat ea de conștiință și dr epturile omului … 51 cI n tyre a rgument ează , î n lucr area sa A fte r V irtue , că modernitat ea mor ală est e marc ată de o „f r agmentar e a l im bajului mor al ” , rezultată din a bandona - r ea co nc epției t eleo logice asupr a vieții umane . În cuvint ele sal e: „ Î ntr -ade - văr , posedăm simulacr e de moralita te , con tin uăm să f olos im mult e dintr e expr esiile c heie . Dar n e -am pi erd ut – în mar e măsură, dacă n u î n în tr egime – înțelegerea , at ât teor etică , cât și practică , a mor alit ății. ” 21 Ast f el, separar ea libertății de o ric e t el os obiec tiv c onduce la pierde - r ea unui or izont c om un al binel ui, transf ormân d libertatea în tr - o fo rmă arb itr ară d e aut oafirmar e, iar conșt iința înt r -un ex er cițiu su biectiv lips it de r efer ință tr anscen dentă . Din perspecti vă cr eștină, ac eastă criză a teleo logiei mor ale su bmi - nează însă și posi bilitatea un ei libertăți au ten tic e a c onștiinț ei, întruc ât li - bertatea n u p oa te exis ta în afara unei or ien tări spr e binele obi ectiv r evela t de Dumnezeu . Da că libertatea d e conș tiință est e înț eleasă ex clusi v ca inde - penden ță față de oric e au tor itat e superi oar ă , ea riscă să se tra nsfo rme în tr - o izolar e sp irituală, n u într - o libertate a ut ent ică . 3. Con ve rge nț e și dif er enț e într e fundame nt ele bi blic e și cel e secular e Libertatea de c onștiință co nstitui e un punct de întâlnire în tr e teologie și filosofie , într e revela ție și r aț iune , într e viziunea cr eștină asup ra om ului ca ființă cr eată du pă chipul lui Dumne zeu și con cepț ia modernă a om ului ca ființă a uto nomă. A mbele pers pectiv e susțin demnitat ea persoan ei și r esping c onstrân ger ea cr edinț ei, însă motiv ele și finalitat ea libertății dif er ă sem nificativ . Î n tr - o lume plur alistă , analiza con verg enț elor ș i difer ențel or dint re ac est e două fundamen te nu est e doar un ex er cițiu a cad emic , ci o neces itate pentr u dialogu l in ter c ultur al și in ter conf esional, mai ales într - o epocă în car e libertat ea de co nștiință est e amenin țată fie de fundam entalism r eligios, fie de secularism militant. 3.1. Con ve rge nț e: de mni tat ea umană ș i r efuzul constr ân g erii A tât tra diția bib lică, cât ș i cea secular ă pornesc de la p remisa fun - damen tală a demnității umane . Î n viziunea Scriptur ii, demnitatea om ului 21 Alasdair MacINTYRE, A fter V irtue : A S tudy in M oral The ory, 3r d ed., U niversi ty of N otre Da me Pr ess, N otre Dam e, IN, 2007, pp . 2–3. JURNAL UL LIBERT Ă ȚII DE CONȘTIINȚ Ă VOL. 13, NR. 3, 2025 52 izvor ăște din I mago De i : ființa umană poartă chi pul lui Dumnezeu și, prin ac easta , posedă o valoar e in trinsecă și o libertat e spiri tuală inaliena bilă . Î n gândir ea modernă, dimensiunea demnită ții deri vă din ra ționa litatea uni - ver sală; pentr u Kant, omul est e un scop în s ine , iar libertatea mor ală î i c on - fer ă stat ut ul de ființă aut ono mă , capa bilă de au to-legifer ar e etică. Am bele tr adiții c onv erg în res pinger ea oricăr ei form e de co nstrâ n - ger e în mat erie de cr edință . Locke su bliniaz ă că r elig ia a uten tică nu poa te fi impusă pr in for ță , întrucâ t cr edința ap arține c on v ing erii int erioa re; î n ac elași spiri t, A posto lul P av el afirmă: „Fi ecar e să fie dep lin încre dințat în mint ea lui” (Rom. 14:5). As tf el, atât t eol og ia cr eștină , cât și filosofia liber ală modernă r ecunosc car acter ul personal, int erior ș i liber al actului cr edinț ei. De asemenea, ambele p ara digme afirmă r esponsab ilitatea m ora lă a individului. P otri vit Sfint ei Scripturi, omul r ăspunde personal înain t ea lui Dumnezeu (Ezec. 18:4), iar în etica kant iană , el răspun de înaint ea pr opr iei ra țiuni mor ale. Î n ambele c azuri, libertatea es te insepara bilă de r ăspunder e și n u poate fi r edusă la arbi trar ul dorin ței. Mai m ult, cele do uă tra diții c on verg în a c onsider a l ibertat ea c onști - inț ei dr ept co ndiție a p ăcii sociale . P ent ru Locke , to ler anța r elig io asă con - stit uie gar anț ia stabilităț ii politic e și a pr e v enirii co nflictelor ci vile; pen tru P ave l, dragost ea și r espectul r ecip roc în tr e cr edincioși asigur ă unitatea c o - munitar ă (Rom. 14:13–19). Î n c onsecință , într e fundament ul bib lic și c el secular se con tur ează un co nsens de principiu: libertat ea co nștiinț ei este un dr ept inalienabil, în - tem eiat pe demnitat ea persoanei uma ne și inc om pat ibil cu oric e fo rmă de coer ciție ideol ogică sau r eligioasă . 3.2. Div erge nțe: sursa , finalita tea ș i limit ele libe rtății Deși p unctele c om une sun t semnifica tiv e , difer enț ele de fun damen t dintr e cele două c on cepții s unt decisi ve . Ele se manif estă în tr ei plan uri: onto log ic , teleolo gic și e tic . a) Sursa li bertă ții Î n viziunea bib lică, libertatea de c onștiință este un dar di vin. E a de - ri vă din cr eație ș i est e inseparab ilă de rela ția om ului cu Dumnezeu . F aptul că cr eștin ul este liber în Cr istos ( Gala teni 5:1) înseamnă mai m ult decât eliberar ea so cială, est e o libertate s pirit uală – libertat ea de su b jugul păca - tului, a legalismului și al fa lselor aut ori tăți. Liber tat ea de conștiință și dr epturile omului … 53 Î n c ont rast, perspecti va seculară fundam ent ează libertatea în aut o - nomia r ați unii umane. L oc ke , Kant și su cc esorii lo r co nsider ă libertatea dr ept expr esia ca pacită ții ra țional e de aut o-legifera re . Așa dar , în timp ce Bib lia vede libertat ea ca r elație cu Dumnezeu , modernitate a o con cepe ca independen ță față de Dumnezeu . b ) F inalitate a libertă ții Î n Sfân ta S cr iptur ă , libertatea a re un sc op t eleo logic : ea este m e - nită să slu jeas c ă iub irea ș i asc ultar ea față de Dumnezeu . A posto lul P av el su bliniază : „ V oi, f r ațil or , ați fos t chema ți la libertat e; n umai nu fa c eți din libertate o p ricină ca să tr ăiți pen tru fir ea pământ ească , ci slujiți-v ă unii pe alții în drag ost e ” ( G alat eni 5:13). În a ceastă pers pectivă, libertat ea este m o - rală, ori enta tă spr e binele c omun și su b or donată adevărului r e ve lat, fiind o libertate c ar e imp lică r esponsa bilitate ș i discernămân t sp iritual. Î n c ont rast, filosofia seculară moder nă defineșt e finalitate a libertății în term eni de aut odeterminar e. Kant afirmă că om u l es te cu adevăr at liber at unci când a cționează co nfo rm legii mor ale pe car e și-o dă singur , iar gân - direa pos tmodernă a ext ins aces t princi piu că tr e o libertate de a ut o- defini - re , î n car e fiecare indiv id își st a bile șt e propriile valori , identități și sensuri existen țiale. Ast f el, în timp c e Bib lia rev elează că libertatea es te o r ealitat e anc o - ra tă în adevăr și r esponsa bilitate , secularismul moder n o con cepe ca a u - ton omie și a ut o-leg if er ar e. A ceastă difer ență para digmatic ă explic ă de ce libertatea s trict seculară poa te degen era une ori în r elati v ism mor al sau în lipsa unui o rizon t com un al binelui. c) Limite le liber tății P entru t ra diția cr eștină, libertatea es te limitată de ad evărul lui Dum - nezeu și de iu bir ea ap r oapelui. A posto lul P etru av ertizează : „Purtaț i-vă ca niște oa meni liberi, fără să fa ceți din libertat ea ac easta o haină a ră utății, ci ca niște r obi ai lui Dumnezeu!” (1 P etru 2:16). Î n filosofia secular ă , libertatea indi viduală n u este a bsol ută; ea est e definită și limitată prin pr isma drep turilor c elor lalți mem bri ai societăț ii. A c easta îns eamnă c ă aut ono mia fiecăr ei p er soane tr ebuie să fie c om pati bilă cu pro tecția libertățilo r și siguran ței altor a , iar ex er cițiul liber al vo inț ei este r eglemen tat de nor me juridi ce ca re gar antează echilibrul social și pr e v e - nirea a buzurilo r . Astf el, limitele libertăț ii sunt det erminat e de c onsensul nor mati v și de ca drul legal, nu de o finalitat e mor ală tr anscenden t ă. JURNAL UL LIBERT Ă ȚII DE CONȘTIINȚ Ă VOL. 13, NR. 3, 2025 54 Î n c ont rast, creș tinismul în țel ege libertatea c a fiind ori entată sp re adevărul m oral ș i sup usă legi i di vine: a uto nomia indi viduală n u este a b - solu tă , ci se realizează responsa bil în ra port cu binele o biecti v rev elat de Dumnezeu . S ecularism ul, pe de altă parte , stabileș te limite le libertății în funcție de dr eptur ile juridic e ale c elor lalți, fără a a pela la o aut orita te tr an - scen dentă sau la un te los mor al univer sal. Î n ambel e cazuri, scop ul este păstr ar ea un ui echilibru în tr e liberta - tea indi viduală și o rdin ea socială ; dif eren ț a fundam entală c onstă însă în ra țiunea c ar e justifică a ceastă limitar e: r ați unea di vi nă ș i adevărul mo ral în tr adiția cr eștină vers us consensul juridic ș i pr otecția dr ept urilor în filosofia secu lară. 4. I mp lica ții c ont empor ane: dia log sau c onflict într e par adi gme Î n sec olul al X XI-lea, tensiun ea dintr e fundament ele bib lic e și c ele secular e ale libertății de c onștiin ță a devenit tot ma i vizibilă . S ocietate a globa lă plu - ralistă c er e r ecunoașter ea div ers ității, dar și o bază mor ală c omună. Ac eastă secțiune abor deaz ă tr ei domenii unde difer ențel e de fundamen t se mani - fes tă acut: ed ucaț ia , bioetica și i dent itate a culturală. 4.1. Educa ția și forma r ea conș tiințe i Î n pers pectiva bi blică, educ ația es te un pr o c es de f ormar e morală ș i spiri tuală, în car e co nștiința est e modela tă de adevărul r evelat (P rov erbe 22:6). În p ara digma seculară , educa ția ar e r olul de a dezv ol ta aut onomia criti că și gândir ea liberă, fără pr esupo ziții r eligioase. T ensiunea ap ar e atun ci când libertat ea de c onștiin ță este in vocată pentr u a exc lude or ic e re fer ință r eligioasă din spațiul pu blic . În m u lt e sta - te eur opene , simbol urile r eligioase sau or ele de r elig ie s unt c on tes tate în num ele neut ralităț ii seculare . A ceasta ridi că înt re bar ea dac ă neutr alitat ea totală es te posibilă sa u dacă n u cum va ea devine o for mă de ideo logie. Din perspecti vă cr eștină, eliminar ea tra nscenden ței din ed ucaț ie echi valează cu golir ea c onștiin ței de fundam ent m or al, redu când-o la un instrumen t al utilităț ii și perfo rman ței. 4.2. Bioetica și a ut ono mia c orpor ală Î n bioetic ă , princip iul aut ono miei est e cen tr al. I ndividul ar e drep - tul să decidă asu pra p ro priului c orp – in clusi v asupr a nașterii, morții sau Liber tat ea de conștiință și dr epturile omului … 55 identități i sale biolog ice . 22 Î n viziunea bib lică, însă , v ia ța este un dar al lui Dumnezeu și, prin urmar e , nu poat e fi tr atată ca pr oprietat e individua lă (P salmul 139:13–16). A c eastă difer en ță se refle ctă î n dezb at eri pr ecum eutanasia , avo rtul sau ide ologia de gen. P aradigma seculară pun e ac cen t pe co nsimțămân tul individua l, în timp ce p ara digma creș tină su bliniază sacralita tea vieții și r es - ponsabilitat ea mor ală față de Dumnezeu . Ai ci se vede c lar div ergen ța finalității libertății: pentru secularism, li - bertatea es te dr e pt ul de a decide; pentr u creș tinism, libertatea est e ch emar e la r esponsabilitat e în fața Cr eator ului. 4.3. I de ntita te a c ul tur ală și p lur alis mul r eligios Î n c ont ext ul unei lumi glob alizate , libertatea de c onștiin ță consti tu - ie un crit eriu esen țial pen tru mat uritat ea democr ațiilor p luraliste . Î n timp ce t ra diția seculară pr omov ează u n m odel de neutr alitat e a stat ului, care înc ear că să limiteze influen ța re ligiei în sfer a pu bli că , perspecti va cr eștină su bliniază dimensiunea pu bli că și no rmati vă a credin ței, e videnț iind ro lul ac est eia în con turar ea vieții civic e. Dialogul într e ac est e două par adigme devine posibil doar da că se r ecunoaște exist ența unei b aze com une: demnitat ea inalienabilă a fie căr ei persoan e umane . Î n lipsa ac est ui fundamen t, libertatea de c onștiin ță riscă să fie instrumen t alizată , fie prin ide ologii strict seculare , fie pr in for me de nați onalism r eligios, ceea c e periclit ează atât c oeziunea socială , cât ș i res - pectul re cipr oc într e cetățeni. O r eflecție cr eștină asup ra libertăț ii de conșt iință r elevă că dr ept urile om ului pot fi garan tat e deplin n umai dacă se a cc eptă că fiec ar e ființă uma - nă deține o val oar e co nfer ită de Cr eat or . În a c eastă lumină , chiar și într - o societate p lur alistă , recunoașt erea t ransc enden ței și a r esponsabilității mo - ral e fundamen tale poat e c ont ribui semnifica ti v la întărir ea democr ați ei și la pr omo var ea unei păci dur ab ile. 22 N orman GEISLER , Etica cr eștină, Societa tea B ibli că din R omânia, Or adea, 2008, pp. 196-198. JURNAL UL LIBERT Ă ȚII DE CONȘTIINȚ Ă VOL. 13, NR. 3, 2025 56 Co ncluzii Con vergen ța dintr e c ele două par adigme c onstă î n r ec uno așter ea li - bertății și demnităț ii umane ca val ori uni ver sale; difer ența fundamen tală co nstă în sursa a ces tor v alori. P entr u cr eștinism, libertatea est e darul lui Dumnezeu și mijlocul prin car e omul răspun de iu birii di vi n e; pen tru secu - larism, ea est e re zultatul r ațiunii și al a ut onomi ei. Dialogul dintr e ce le două n u tr ebui e să co nducă la rela ti vism, ci la r ecipr ocă în țeleg ere: secularismul poa te în văța din teol og i e sensul mora l al libertății, iar teo logia poate pr elua de la modernitat e importan ța r espectu - lui față de c onștiin ța celuilalt. Î n tr - o lume tensio nată într e credin ță și necr edin ță , libert a tea de co nștiință r ămâne n u doar un dr ept, ci și o punt e înt re r e v elați e și ra țiune , î ntre I mago De i și a uto nomia r ați unii – o punt e nec esară pen tru o pa ce cu ad evă rat d urab il ă . Bib liogra fie: • BIBLIA , T raduc er ea Dumitru C ornilescu , Ediția a III-a revizuită și adă - ugită , 1994. • BE K H O F , L o u i s , S yste matic Theo log y , F orth Ed ., WM. B. Eerdmans P u b - lishing Co ., Gr and R a pids, MI, 1994. • Const ituția Românie i , Art. 29. ht tps://www .co nstit utiar omaniei.r o . A c ce - sat 08.09.2025. • Declarația U nive rsală a D r e ptur ilor O mului , Ar t. 18, ht tps://leg e5.ro/ Gr at uit/g42doob x/artic olul-18- decla ra tie?dp=hazt qnzygi2a . A cc esat 08.09.2025. • GEISLER , N orman, Et ica creștină , S ocietat ea Bib lică din România, Or a - dea , 2008. • HENR Y , Car l F . H., C hristian P ersonal E thics, Eerdmans, Gr and R a pids, 1957. • KANT , I mmanuel & All en W . W O OD , G roundwork for the M etaphysics of M or als , Y ale U niv ersity P ress, N ew Hav en, NY , 2008. • KANT , I mman uel, W as is t A ufkl äru ng? (1784). I n Practica l Philosoph y , e d . Mary J . GREGO R , Cambrid ge U niver sity P ress, Cambrid ge , GB, 1996. • Legea nr . 489/2006 pr ivin d li be rtate a r eligioasa si r eg i mul gene r al al cultelo r , publicata în M oni torul Oficial P artea I, nr . 11/8.01.2007. Liber tat ea de conștiință și dr epturile omului … 57 • LOCKE , J ohn, T wo T r eaties of G overnme n t and A Letter Concer ni ng T ole - rat io n , Y ale U niver sity P ress, N ew Haven, NY , 2003. • L U THER , Mar tin, D ieta de la W orm s (1521). In L uther’ s W orks , vo l. 31, ed . H elm ut T . LEHMANN , F ortres s P r ess, Philadelp hia , 1957. • MacINTYRE, Alas dair , A fter V irtue : A S tud y in M or al Theory , 3r d ed ., U niv ersi ty of N otre D ame P res s, N otr e Da me , I N , 2007. • MIK OL AS KI, S . J ., „ A uto nom y” . I n R . K. HARRISON , Ency clopedia of Bi blic al & Chr istian E thics, Thomas N elson Pu blisher s, N ash ville, TN , 1992. • MURZ A, Otniel, „ V aloar ea ființ ei umane ca a ct prem ergăt or al manif es - tării libe rtățil or r eligioase ” , J ur nalul Libe r tății de Conșt iință , v ol . 1 0 , n r . 1 , 2022, Editions IARSI C , Les A rcs, F ranc e, pp. 193-207. • RA WLS, J ohn, P olitical Li be r ali sm , Harvar d U niv ersi ty P r ess, C am brid ge , MA, 1993. • R OUSS EA U , J ean-J ac ques, (2012) O n The Social C ontr ac t , Dove r Publi - cati ons, Mineola, N ew Y or k , 2012. • R USU , I er emia , „ I dentitat ea cr eștin ului – baza cond uitei cr eștin e ” . In P a - tricia R UNCAN & Remus R U NCAN , Pu terea de a fi a ltfel , Editura Di - dactică ș i P edagog ic ă , Bucureș ti, 2014. • S T R O N G , J. , Enhanced S t r ong ’ s Lexicon. W oodside Bi ble F ellowship , 1995. • SW ANSON , J ., Dictionary of B iblic al Lang u ages with Semantic Dom ains : H eb r ew ( Old T estame nt) , Lo gos R esear ch S ys tems, In c., 1997. • URSA CHE, Liviu , „Om ul și libertat ea de aleger e ” . Î n I oan-Ghe orghe R O - T AR U & Șt efan MA TE IAȘ ( eds.), Libertat e și mor alitat e – Repere al e demnității umane , Editur a N apoca Star , C lu j-N apoca, 2015, pp. 79-85. • WEITHMAN , P aul, Reli g io n and the Obligations of C itizenship , Cambrid - ge U niver sity P ress, Cambridg e, UK, 2002. JURNAL UL LIBERT Ă ȚII DE CONȘTIINȚ Ă VOL. 13, NR. 3, 2025 64 3. Dr epturilo r sociale în E ur op a, o c onstru cție „ pe mai mult e niv eluri” Dept urile sociale în E uro pa au f ost c onsid era te exp res ia norma ti vă a ac elui c om pr omis într e revendic ările socialiste ș i sistem u l ca pitalist car e a permis creș ter ea econo mică în occi dent, în cei tr eizeci și cinci de ani de după c el de -al Doilea Război M ondial, î nsoțită de o r educer e a inegalită - ților sociale și de zvo ltare a libertăților ci vile. Dor ința de a r eînnoi și de a co nsolida sist emele de gar antare a dr epturilor sociale , car e a fo st observată la niv el nați onal și in terna ționa l, a cara cterizat, de a semen ea , și scena c o - munitar ă . În a ces t con text, e v olu ția pr ot ecției drep turilor sociale ș i însăși mat urizarea unei c onștiințe ș i a unei culturi a dr e pt urilor sociale fun da - men tale a urmat, într -adevăr , o cale len tă și dificilă încă de la în cepu t prin Carta socială europeană sta u alăt uri de Dec lar ația U niver sală a Dr ept urilor Om ului și, respecti v , Con ven ția E ur opeană a Dr eptur ilor Om ului pr evăzu - te cu gara nții jurisdicțional e ef ective 10 , P ac tul privind d r epturile econ omice și sociale 11 , Carta Drept urilor a U niunii Eur opene: „p r esupu sa” încorporare a dr epturilo r sociale. a ) Carta social ă europeană 12 Consi dera tă o con venți e int ernaț ională semnată în ca drul Consiliu - lui E uro pei și dedica tă pr otecției dr e pt urilor e con omic e și sociale . I n ac est 10 Su ques ta separazion e tra diri tti di libertà e dirit ti sociali a livello in ter nazionale v . B. PEZZINI, L a decisi one sui dirit ti sociali. Indagine sulla stru ttur a c ostit uzionale dei diritt i sociali, Giuffr è, Milano , 2001, p. 158. P . CA RETTI, I diritti f ondam entali. Libertà e diritti sociali, Giappic helli, T orino, 2005, p . 491. 11 P actul interna țional pen tru dr epturile ec ono mice , sociale și culturale (ICESCR) este un tr atat m ultilat eral a doptat de Adunar ea Generală a N ațiunilor U nite la 16 de- cem brie 1966 pr in inter mediul GA. Rezol uția 2200A (X XI ) și a in tr at în vigoar e înc- epând cu 3 ianua rie 1976. Îș i angajează părțile să lucr eze p en tru ac ordar ea drept urilor eco nomic e, sociale și cultural e (ESCR) cătr e terit orii și per soane car e nu sunt a uton o- me , inc lusiv dr eptur ile la muncă ș i drept ul la sănătat e, drept ul la educaț ie și dr eptul la un nive l de trai a decvat. Î n ianuar ie 2020, P actul are 170 de pă rți. Alt e patr u țări, inclusi v S tatele U nite, au semnat, dar nu au rat ificat P actul. Sursa : ht tps://r o. wiki- pedia .org/wiki/P actul_int erna%C8%9Bi onal_pen tru_dr epturile_ econ omic e,_socia - le_%C8%99i_cultural e . A c cesat la 20 n oiemb rie 2024. 12 Carta socială europeană (semnată în 1961, revizuită în 1996 și intra tă în vigoare în 1999), care pr evede , monitorizar ea res pectării con ținut ului său de că tr e Comit etul european pen tru dr epturile sociale . Educația, pac ea și drepturile sociale: valori fundamentale … 65 document sun t pr ot ejate dr e pt ul la mun că , la asisten ță socială și medica - lă , drept ul lucr ăt orilor migr anț i și al familiilor ac est or a la pr otecție ș i asis - ten ță , pr ecum și anumit e dr epturi s indicale . A cest e drept uri c om pl etează dr epturile ci vile și politi ce din Co n ven ția eur opeană a dr epturilo r om ului din 1950. L a fel c a dr epturile din C on ven ție , cel e din Cartă pro vin din De - clar ația U niv ersală a Dr epturilor Om ului. Carta stipulează că ex er citar ea ac est or dr epturi t re buie să fie asigur ate fă ră discriminar e pe niciun mot iv , cum ar fi rasă , cu lo ar e, sex , limbă , r eligie, opinii politic e sau de altă na tur ă , origine na țională sa u socială , sănătate , apar tenen ț ă la o mino ritat e națio - nală , nașter e sau or ic e altă sit uație , incl usiv han dicap - (prin cipiul nediscri - minării). Deș i este un t ra tat emis de o organizație in terna țională dif erită , de- a lun gul timpului, Carta socială europeană a f ost r ec unoscută în mod expli cit de legislația U E : A ctualul art ic ol 151 din TFUE ( fos tul arti co l 136 din T CE) reamin teșt e dr eptur ile sociale enumer ate în Cartă , astfe l încât institu țiile eur opene să le ia în c onsider ar e at unci cân d își stabilesc o biecti - vele d e politic ă socială . A ceastă trimit er e prin car e C ar ta socială europeană a fo st co nstit uțio naliz a tă în drept ul U niunii nu tr ebuie pri vită ca o trimi - ter e pur orienta tiv ă: de fapt, ea constit uie punctul de p leca re pen tru r ec u - noașt erea dr epturilor sociale fundam entale în dr e pt ul U n iunii ( ceea ce ar putea fi r ealiza t și prin activ i ta tea in te rpr etativ ă a Cu rții de J u s tiție) 13 . C a r t a co munitar ă a dr epturil or sociale fundamen tale 14 ale l ucră tor ilor din 1989, 13 POSO V . A., La Carta S ociale E uropea: Il Ca talogo dei Diritt i So ciali F ondamen- tali dei L a vor at ori E uro pei, in POSO V . A. (a cura di), C arta Sociale Eur opea , Edizioni ETS, Pisa, n ovem br e 2021, pp. 6-7. 14 Carta com unitară a dr eptur ilor sociale fundamen tale ( proc lama tă în 1989 și c ar e, deși n u ar e valoa re j uridic ă - este r eam inti tă de art. 151, TFUE - car e a constituit un pun ct de refer ință pe ntru dir ect ivele pr ivind p r otec ția lucrătorilor) . prof esie (pr ecum și la o r emu- nera ție ec hitabilă), până la drept ul fiecărui lucr ăt or la o pr otecție socială a decvată și la suficien te p resta ții de securitate socială. Carta com unitară a dr eptur ilor sociale fundamen tale cuprinde do uă titlur i: T itlul I, intit ulat Dr epturil e sociale fundamen tale ale lucr ăto rilor , ș i titl ul II, car e co nține dispo- zițiile de puner e î n a plica re a Cart ei. N u est e o coin cidență fap tul că tit lul I co nține en u- mera te di ver se prer o gati ve cuv enite lucr ăt orilor c are își des fășoară acti vitatea pe piața int ernă prin virtut ea stat utului lo r de lucră tor i. T itlul I al Cart ei, de fapt, este îm părți t în rân dul său în douăspr ezece secțiuni, fiecar e dintr e acest ea con ținând dr eptur ile sociale re cunoscute în difer ite dom enii care cara cterizează dreptul eur opean al m uncii: de la drept ul lucră tor ilor de a cir cula liber și de a exer cita oric e pr of esie sau meserie în ca drul Com unității E uropen e, la drept ul de a alege și de a ex erci ta liber o pro fesie (pr ec um și de a primi un salari u), la dr eptul lucr ăto rilor de a lucr a în cadrul U niunii Europen e. JURNAL UL LIBERT Ă ȚII DE CONȘTIINȚ Ă VOL. 13, NR. 3, 2025 66 au ca o biecti ve pr omova rea ocupăr ii fo rței de m uncă, îmbună tățir ea c ondi - țiilor de viață și de m uncă, astf el încâ t să fie posibilă ar monizarea a c esto ra în par alel cu men ținer ea îmbună tățirii, pr ote cția socială adecvată, dialogul social, dezvoltar ea resur selor uman e în veder ea un ui nive l ridica t și dur a bil al ocupării f orț ei de munc ă și c omba ter ea excl uziunii ” , a căror r ealiz ar e de căt re U niune și sta tele m embr e tre buie să țină seama de «dive r sitatea p r ac ti - cilor na țio nale, în sp ecial în relațiile contr ac tuale, și de necesitatea de a me nține compe tit ivitatea economie i U niunii » . b ) Declarația U nive rsală a D rep turi lor O mului 15 Î n tr - a devăr , De clar ația U niv ersală se bazează pe conc e pt ul de in - ter de penden ț ă a dr ept urilor om ului - o parti cularitate c ar e fac e din ea un document unic - și a nume p laseaz ă dr e pt urile ci vile și politic e alături de drepturile e c onomice , soci ale și cu lturale , rec unoscând dreptul la proprie - tate p ri vată , s ecurita te socială , educa ție , munc ă și libera al eger e a locului de mun că , r emuner aț ie echi tabilă și un ni vel de tr ai dec en t 16 . Dr epturil e civile - s unt c ele c ar e țin de personalita tea indi vidului, cum ar fi libertatea de gândir e, libertatea perso nală , libertatea de în trunir e, libertatea r elig io asă și libertatea ec ono mică. Î n tr - ad evăr , în sf era a c esto ra, individului i se gar an tează o sf eră ar bit rar ă , atât timp câ t acțiunile sale n u încalc ă drept urile ci vile ale alt ora. Din ac est moti v , dreptur ile civile ob ligă stat ele să se ab țină . Dr epturil e politic e - sunt c ele car e țin de forma rea s tatului dem o - cra tic și im pli că libertate a activ ă , adică pa rticipa re a cetăț enilor la deter mi - nar ea dire cției politic e a statului: ast fe l sunt, de exem plu, libertat ea de aso - ciere în pa rtide , ad ică drepturile elec tor ale. 15 Dec lara ția U niver sală a Dr epturilo r Omului a f ost ad optată la 10 dec embrie 1948, prin Rezo luția 217 A în cadrul celei d e -a tr eia sesiuni a Adunăr ii Gener ale a Organi- zației N ațiunilor U n it e . Dec lara ția nu es te un tr atat in terna țional c e ar imp lica une- le co nsecințe juri dice în cazul înc ălcării a cest eia, fiind c onc epută ca un “ideal c om un atins pentr u toat e popoar ele și na țiunile ” . A ceasta a devenit cu timpul un document de re ferin ță spr e car e tind stat ele și c onf orm căr uia se verifică modul în car e se res pectă drept urile om ului în diferi te stat e ale lumii, preveder ile ac esteia fiind ult erior p rel uate ș i extinse în diferi te tr atat e inter națio nale. Surs a: htt ps://ro . w ikipedia .org/wiki/Dec lara%C8%9B ia_U niver sal%C4%83_a_ Drepturilor_Omului acc esat la 20 .10 . 2024. 16 F . R . Par t i p i l o , La Dichiar azione U niversal e dei D iritti dell ’U omo dal 1948 ai giorni nos tr i , Osservat orio D iritti, 10 dicem br e 2018. Educația, pac ea și drepturile sociale: valori fundamentale … 67 Dr ep t urile socia le - dr eptul la m uncă, la asisten ță , la studii, la pr o - tecția sănă tății - adic ă drep turile c are d ecurg din maturizar ea noilor n evoi apăr ute în legă tur ă cu dezvol tarea societăț ii industrial e moderne . P e de altă part e, aces te dr eptur i imp lică un c om portamen t activ din pa rtea s tatului, car e tr eb uie să gara nt eze cetăț enilor o sit uați e de co ncr eteț e și c ertit udine în ceea c e priv ește p ro tecția lo r și r ecunoașter ea gar anț iilor r elevan te . c ) Conve nții le pr ivind dr e pt urile omului . N umer oasele co n ven ții în mat erie car e au fos t înch eiat e dato rită acțiunii Organizației N ațiunilor U nite: C on venția pr ivind pr evenir ea și r eprimar ea crimei de g enocid (1948); Con venția in ter națio nală pri vind eliminarea t ut uro r fo rmel or de discriminare r a sială (1965); P actul pri vind dr epturile ci vile și politi ce ( cu două pro toc oale a dițional e) și P actul privind dr epturile ec onomic e, so cial e și cultura le (ambele din 1966); Con venț ia in - ter națio nală pri vind eliminarea t utur or for melor de discriminar e îm potri va fem eilor (1979, cu un prot oco l opț ional); Co n ven ția împot riv a to rturii ș i a alto r pedepse sau tr atamen t e crude , inumane sau degr adan te (1984); Con - ven ția pri v ind dr eptur ile cop ilului (1989, c u do uă pr otoc oale op țional e). Î n ce le din urmă , ac or durile în cheia te la ni vel r eg ional in clud: Con venț ia eu - r opeană pentr u apăr ar ea dr epturil or om ului și a libertăților fun damen tale (1950, com pl etată de 14 pr otoc oale ), care a inst ituit C urt ea Eur opeană a Dr epturil or Om ului, la care in divizii se pot adr esa direct; Con venția am eri - cană pr ivind dr epturile o mului (1969); Carta africană a dr epturilor om ului și ale popoar elor (1981). 4. V aloa r ea dr eptur ilor sociale r ecunoscute în Carta Dr eptur olor fundam en tale a U E . Dr epturil e sociale din Carta dreptur ilor fundam entale a U E r e - pr ezintă o gar an ție a standa rde lor minime pent ru pr ot ecția cetăț enilor . A c este a sunt o c ompl etare n ecesar ă a dreptur ilor civile și po litic e , deoare ce ac est ea nu pot fi ex ercitat e făr ă un minim de sec uri tate socială. Carta drep - turilo r fundamen tale a U niunii Eur opene (ap ro bată la N isa în 2000 17 ) și 17 A ceasta est e ultima piatr ă de hotar , dar car e nu a f ost în că depășită , deoare ce , deși odată cu apr obar ea Cartei de la N isa a avut loc c ea mai av ansată încer care de c onsti- tuți onalizare a dr epturilo r sociale cu privire la g eneza dispozițiilor r elevan te , același document a suf erit, după cum se știe , v icisi tudini institu ționale c are împiedi că încă o JURNAL UL LIBERT Ă ȚII DE CONȘTIINȚ Ă VOL. 13, NR. 3, 2025 68 căr eia T ra tatul de la Lisabo na îi conf er ă „ ac eeași valoar e juridică pr ecum tratate lor ”: – art. 6, TU E) se regăsește („ Solidar itat ea ”), care sta bileșt e div erse nor me de pr ot ecție a lucr ăt orilor: drep tul lucr ăt orilor la inf orma - re și con su l ta re – (artic olul 27); dr eptul la n egocier e și acțiune c olectiv ă – (artic olul 28); pr otecția în caz de c onc edier e nejustifi cată – (artic olul 30); dr eptul la un tr atam ent ec hitabil – (artic olul 30); dr eptul la c ondi ții de mun că echita bile și c or ec t e – (artic olul 31); int erzic er ea mun cii cop iilor și pr ot ecția tinerilo r la loc ul de muncă – (a rtic ol ul 32); pr otecția familiei; pr otecția împotr iv a con ce dierii pe moti ve de ma terni tate ș i drept ul la co nc ediu de mat ernitat e și paren tal plătit – (artic olul 33); dr eptul de a cc es la presta ții de securitate socială, serv icii sociale și asist ență pen tru locuință – (art. 34); pr otecția sănătății – (art. 35); ac cesul la serv iciile de in ter es econo mic gener al – (art. 36); pr otecția mediului – (art. 37); pr otecția cons umato rilor – (art. 38). De asemenea, meri tă menți onat e ( T itlul III, „Egalita - tea ”) dreptur ile: c opilului , (art. 24); per soanel or în vâr stă , (art. 25); dr e pt ul la int egrar e al persoan elor cu handic ap (art. 26), pr e - cum și ( T itlul II, „Lib ertă țile ”) cele la ed ucaț ie (art. 14), la libert a - tea p ro fes ională și dr eptul la munc ă (art. 15). Carta , în esență , sint etizează și organizeaz ă , nu fără un an u mit p r ofil inov at or , acquis-ul co munitar f orma t atât c a urmar e a hard law- ului re pre - zentat de t ra tate , cât și a sof t la w- ului c on tur at de dif erit ele ca rte (la car e n u sun t str ăine nici c on vențiile im portant e ale Organizați ei I nt erna țional e a M uncii), precum și da tor ită int ervențiilor C u rț ii de J ustiție , car e , în timp c e pi vot ează pe principiul nediscriminării sa u of eră p r otecție an um it or liber - tăți ec ono mice , a of erit, î n cazur i nu r ar e , pro tecție dr ept urilor sociale au - ten tic e iden tifind însă o c onc epție instr umen tală a unei astf el de pr ot ecții 18 . Din punct de veder e structura l și valo ric , ac eeași fiziono mie ca și libertăț ile pr ev iziun e rezona bilă a int rării sal e în vigoare . 18 SALMONI, 2005, 94 Educația, pac ea și drepturile sociale: valori fundamentale … 69 clasice 19 de car e sunt l egate în p lus prin pr incipiul indi vizibilității, în baz a căruia dr eptur ile , indifer en t de originea și m orf ol og ia lo r , sunt to ate i dent ic nec esar e și in ter dependen te în tr e ele pen tru r ealizarea va lorilo r fundamen - tale ale demnităț ii umane, libertății și egalității. Ar t. 51, alin. 1 din C arta Dr epturilor F undamentale a U niunii Eu - r opene stab ileșt e că „Pr eved e rile pr ezentei Carte se aplică i nstituțiil or , orga ne - lor , o ficiilor ș i age nții lor U niunii c u respec tar ea p rinc ipiului s ubsidiarităț ii, p r e - cum ș i statelor memb r e e xclus iv în imp leme ntarea drep tului U niunii Europe ne ” . P rin urmar e, su biecții men ționa ți r espectă drept urile , res pectă principiile și promo veaz ă aplicar ea acestora conf orm competențelor lor respective și c u r espectarea limit elor c om peten țelo r co nfer ite U niunii prin tr atat e 20 . Î n pl us, arti co lul 3 alinea tul (3) din TUE pr evede obi ectivul ocupă - rii depline a for ței de m uncă ș i al dezvo ltării dur a bile bazate ( în plus față de cr eșter ea econ omică ec hilibra tă) pe o econ omie socială de pia ță („ f oart e co mpetiti vă ”), pr ecum și pe lupta împot ri va ex cluzi unii sociale, a discrimi - nării și pe pr omova rea just iției și a p ro tecției sociale 21 . În ace a stă priv i nță , efectele „ infiltr ăr ii ” drept ului european al c oncuren ței în sist emele na ționa le de dr ept social au fo st deja ev id enția te 22 . De asemenea, A rtic o lul 117 din T ratat ul CEE a încr edințat s tate - lor mem br e puner ea în aplicar e a politicilor sociale , un su biect co nsider at mult t imp ca fiind do meniul ex clusi v al sta tului, iar apoi, în artic o lul 118 su bsecven t, a aco r dat Comisi ei o co mpeten ț ă limitată de a pr omova ș i coor - dona c ooperar ea di n tr e stat ele m embr e în domeni ul social 23 . Pri n u r ma re , chiar și un ele din tr e fo rmele de cooper ar e într e state în dom eniul social, 19 DE SCHUTTER , 2003, 192 20 Surs e: ht tps://fra.europa.eu/ro/eu- c harter/art icle/51-domeniul- de-aplic are . A cc esat la 20 no iembr ie 2024 21 Și dacă jurisprudența Curții de Justiție are ca „busolă călăuzitoare” principiul concurenței (și se îndreaptă astfel în direcția apărării bunei funcționări a pieței comune și a evitării practicilor discriminatorii), astfel încât protecția drepturilor tinde să treacă în plan secund, în același timp se poate recunoaște o creștere lentă a protecției drepturilor sociale. 22 Giu bboni, St efano , (2003), I diritti sociali f ondam entali nell’ ordinamen to c omu- nitario . U na rilett ura alla luc e della Carta di N izz a, in Dir itt o dell ’ U nione E ur opea , n. 2/3, 325-356. 23 M oti vul aces tei deficien țe es te iden tific at de cei ma i mulți ca fiind c onfig ur ația inițială a Com unităților în t ermeni pur ec ono mici, v izând în princi pal urmărir ea int e- grării e c onomice și, progresiv , p o litice a st at elor membre. JURNAL UL LIBERT Ă ȚII DE CONȘTIINȚ Ă VOL. 13, NR. 3, 2025 70 pr evăzut e în T ratat ul CEE, ar fi co nsider at e instrumen tale și, în oric e caz, su bor donat e dezvo ltării ec onomic e. P e de altă part e, este ușor de observat că singur ele dr ept uri car e put eau fi c alifica te dr ept fundam entale în tr ata te era u ce le pat ru libertăți ec ono mice 24 ș i, prin urmar e, principiile c oncur en ței și ale pie ței 25 . Este cunoscut fapt ul că „politic a socială ” , ca r e includ e sec urita - tea socială și asist ența socială , fac e part e din sf era așa-numitel or c om peten - țe c oncur ent e ale U niunii Eur opene , și an ume ac ele c om peten țe ca re îi s unt atr ibuite n u mai ș i în măsura în car e ob iectiv ele sta bilite în tr ata te n u pot fi r ealizate la niv elul fiec ărui stat m embru, arti co lul 4 liter a (b) și arti co lul 151 și urmă toar ele din TFUE 26 . 5. Recunoaște r ea d r eptur ilor funda men tale d e cătr e C urt ea de J ustiție Curt ea de J ustiție a U niunii Eur opene ( CJUE ) r ec uno aște dr ep - turile fun damen tale prin asigurar ea aplică rii unifo rme a legislaț iei UE ș i garan teaz ă p ro tecția dr eptur ilor c onsacr ate în Carta dr eptur ilor funda- men tale a U niunii Eur opene, car e ar e ac eeași val oar e juridică c a și tr ata- tele . J urispruden ța sa se bazeaz ă pe o serie d e surse , inclusi v pe Cartă , și int erpr etează dr eptul UE în l umina drept urilor fundam entale , incl usiv prin in term ediul meca nismului de pr onun țare a unei h otărâ ri pr elimina- r e, care permit e instanț elo r națio nale să solici te a vize c u pr ivire la aspecte ale dreptu lui UE . A c este c hes tiuni au f ost o ficializate în T ra tat ul de la Maastric ht 27 și 24 Libera cir culație a persoan elor .Lib er a circulați e a mărfurilor . Libera cir culație a ser vicii lor . Libera c ir cu lație a capitaluri lor . 25 P rimele do uă decenii de viață ale Co munitățil or Eur opene, în care tr atat ele pr eve- deau o acti vitate instit uționa lă limitată la realizarea o biecti velor C omunită ților , a u fo st de fapt mar cate de ef ortul de a cr ea o pia ță com ună , dezvol tând în ac est scop un r e gim de liber schimb de bun uri, lucrăt ori și servicii. Regulament ul nr . 1612/68 pri vind libera circulați e a lucră torilo r , c onsider at ca un ul dintr e mijloac ele „ de a gar anta lucr ăt orilor posibilitat ea de a-și îmbunătăți c ondiț iile de viață și de muncă ș i de a le facilita pr omo- var ea socială ” (a st fel în p ream bul), este p lasat în ac eastă perspectivă. 26 T rata tul pri vind funcţionar ea U niunii Eur opene (ver siune c onsolida tă , Surse: ht - tps://lege5.r o/Gr at uit/gm2doojzg y/tra tat-pri vind-functionar ea-uniunii- europene# - goo gle_v ignette A ccesa t la 12 octobri e .2024. 27 Cu t oat e ac estea, T ra tatul de la Maastri ch t a repr ez en tat o nouă etap ă importan tă , deoar ece c ompetenț ele Co munității în dom eniul politicii sociale a u fos t sporit e în mod semnificati v , în timp c e P rot oco lul nr . 14 men ționa t ant erior a ext ins proc edur a de vot cu majoritat e califica tă în cadrul Consiliului la îmb unătățir ea mediului și a c ondi țiilor Educația, pac ea și drepturile sociale: valori fundamentale … 71 r eafirmat e în T ra tatul de la Amster dam, car e în să a r ezervat o demnitat e nor mati vă dif erită pent ru dr epturile ș i libertățile fundam entale dar ș i pen - tru dr eptur ile sociale 28 . Și dacă, dup ă T ra tatul de la Amster dam; 29 pe n tru ac eeași pr ob lemă cu re fer ire ș i la Maastric ht, a șa cum s-a mențio nat deja , că atât Carta socială eur opeană , cât și Carta c om unitară a dr epturilor sociale fundamen tale ale lucr ătorilo r și-au găsit în ce le din urmă locul în trata te , o astf el de int rar e a dreptur ilor sociale în dr eptul ori ginar al U niunii a avut loc , a șa cum s-a observat cu pr ecizie , pe linia mai di scr etă a „orientăr ilor pentr u activitățile C om unității și al e stat elor mem br e ” , adică mai degra - bă ca in ter ese sociale obi ectiv e, deși de ran g fundamen tal, decât ca po ziții su biecti ve car e ar putea fi a ctiva te dir ec t. Î n plus, și mai gen eral, s o licita - r ea P arla men tului E ur opean (expr imată în Rezol uția din 17 septem brie 1996), nu n umai de a pune în ap licar e proc edurile d e ader ar e a U niunii la Con venția E uropeană a Dr e pt urilor O mului, ci și de a c om pleta pan oul de dr epturi pr in ader ar ea și la Carta Socială a Consiliului Eur opei. De fa pt, la 13 decemb rie 2007, la L isabo na a fos t semnat un tr atat, ra tifica t apoi de t oa te stat ele m embr e, car e ref orma disciplinele , inclusi v cea a politi cii sociale, c upr inse atât în T ra tatul pr ivind U niunea Eur opeană , cât și în T ra tatul de insti tuir e a Com unității E ur opene (c ar e, di n a ces t momen t , poartă num ele de T r atat pr ivind funcționar ea U niunii Eur opene - TFUE). T ratat ul de la Lisabona a modifica t r eglemen tar ea politicii sociale la niv el sup rana țional p rin înc orpor ar ea dispozițiilo r incluse în ca pit olul social al T ratat ului c onstit uțio nal din 2004 30 co ntin uând pr ocesul de c on - solidar e progres ivă a int egrării eur opene în domeni ul pr otecției dr epturilor sociale car e a înc eput în 1998. de munc ă , la informar ea și consultar ea lucră tor ilor , la egalitat ea de șanse pentru b ărba ți și fem ei pe piața m uncii și la egalitatea de t ratam ent la an gajar e, pre cum și la integrar ea persoane lor marginalizate pe piața m uncii. 28 Sulle r agioni ostati ve alla pr e visione di r iferim enti ai diri tti f ondam entali nel T rat- tato di Ro ma del 1957 e in quello di P arigi del 1951 si rinvia a S. GIUB B ONI, I diritti sociali fonda mentali nell’ ordinamen to c omuni tario. U na rilettur a alla luc e della Carta di N izz a , in Il Dir . dell’ U n. Eur ., n. 2-3, 2003, pp. 325-326; ID ., Da Roma a N izza . Libertà econ omiche e dir itti sociali f ondamen tali nell’ U nione eur opea, in Quad. dir . lav ., n. 27, 2004, pp. 9-10. 29 [dar pent ru int erpr etări con tr astante al e tra tatului r espectiv , cf. BA RBERA, 2000, 101; 30 P artea III, titlul III, capito lul III, sec țiun ea 2 din T rata tul de instit uire a unei C on- stituții pentru Europa. JURNAL UL LIBERT Ă ȚII DE CONȘTIINȚ Ă VOL. 13, NR. 3, 2025 72 Co ncluzii: Î n c onc luzie , nu est e vor ba de a al ege într e pace ș i drept uri sociale , ci de a r ecunoaște că a ces te v alori s unt in ter dep enden te și că urmăr irea l or si - multană es te esen țială pentr u a co nstrui un viitor dur ab il și just pentr u toți. N umai prin tr -un angajamen t c omun fa ță de pac e și justiț ie socială put em spera să a bor dăm pr ovocările g lobal e și să r ealizăm o lume mai dr eaptă și mai pr osper ă . Dr epturile sociale n u p ot fi ni ciodată r eduse la simp le pro - clama ții, deoar ece a c estea s unt r ezultatul unor pr actici sociale c on cret e în car e ideile s unt f orțat e să se co nfrunt e atât cu c onc epțiile polit ic e și sociale , cât ș i cu condiț iile eco nomic e nec esare pent ru puner ea lor în aplic ar e, la fel ca în cazul dr epturilo r civile și po litic e. A cțiunile lor c omp let e nec esită asu - mar e co nstantă , precum și o part e fr ontală a s fidelor per sist ent e și lacune în aplicare, sub lin iind e valuările or ganismelor int ernaționa le . Prin urmare, dr epturile sociale n u sun t ușor de ap lica t, deoarec e exer citar ea lor depind e de plani ficar ea ec ono mică , deși tre buie să r ămână o gar anț ie , deoar ece , deși pot fi co mpr imat e pentru n evoile bu getare , nu s unt așa în ter meni abso luț i. P entru a-și asigura un viitor de s tabilitat e și cr eșt er e, Eur opa n u se poate lipsi de un model social efi cient. P e lângă fapt ul că poat e c onta pe un pa - chet mai bog a t de niv eluri minime c om une de pr otecție socială , capa bil să co nstitui e un liant a tât de put ernic înc ât să permită dif erit elor sensib ilități nați onale să se expr ime făr ă a pr oduce e fect e pertur bat oar e periculoase, U niunea E ur opeană ar tr ebui, de a semen ea , să se poată baza pe un dialog social mai str âns și mai c onstant, care se dezv oltă în tandem cu r ecuperar ea legitimității și a a uto nomiei a ctorilo r sociali. F ără v oin ța politică d e coor - donar e și in tegrar e, realizar ea obi ectivului de justiție socială uni ver sală est e greu de cr ezut. Bib liogra fie: • AZZENA, Luisa , L ’integ r azione a ttra verso i di ritti , T orino, Giappichelli , 1998. • BA RB ERA , Marzia , Dopo A msterda m. I nuovi con fini d el diritto socia le co - munitario, Br es cia, P r omodis I talia Editric e, 2000. • B ELEA, Simion, “ Dr eptul an tidiscriminat oriu în c on text ul int ernați onal si eur opean, mă s uri de co mba ter e a discriminării” , J ur nalul Li be r tății de Conșt iință, V o l.11, N umărul 1, Editor - IA RSI C . 2023. Educația, pac ea și drepturile sociale: valori fundamentale … 73 • B ELEA, Simion , “Considerations r egarding the constitutiona l pr otection of several social rights ” , I nter na tional J ournal of Legal an d Social Or der , Vo l . 5, N r . 1, 2025. • B IR TE , Siim, “C r ear e la democrazia: ci ttadinanza sociale e parte cipazion e politi ca delle donne n ei paes i scandinavi” , in: P icc one S tella, Simo netta e Sar ac eno , C hiar a (a cura di), Gen ere . La costruzione s ociale del f emmini le e del ma schile , Bologna: il M ulino,1996. • GILOMEN , Hans-J ürgen, S éb astien Br igitte GUEX,. “ Le plan Beverid ge et les déba ts sur la sécurit é sociale en Suisse en tr e 1942 et 1945” , in S tuder (ed.), De l ’ a s sistan ce à l ’ assur ance s ociale. R uptur es et contin uité s du M oyen A ge au X X e siècl e, 321–329, Zür ich. • MANCINI, Giuseppe F ederic o, “ Pr incipi f ondam entali di dirit to del la - vor o nell ’ ordinamen to de lla Com unità europea ” , in AA. VV ., Il lavoro nel dirit to comunitar io e l ’ or diname nto italiano, Att i del conveg no di P ar ma del 30-31 ottobre 1985, P adova, Ceda m, 1988. • MAR TI NEZ , P eces-B arba, Quaderni del Dipartimento di Scienze G iu ri - dich e dell’U nive r sità di T or ino, nuo va seri e 7, N apo li: Edizioni Scien tific he I taliane, 2010. • R O T AR U , I oan-Gheorg he , “ Mo ral V alues and H uman V alues: S uppor t fo r Sustaina ble Societal Develo pmen t” , în: Ch i vu , L ., I oan-F ran c, V ., Geor - gescu , G., De Los R íos Carm enado , I., A ndr ei, J . V . (eds.), Eur ope in the N e w W orld Econo my: Opp ortun ities an d Challe nge s. ESP ER A 2023. Sprin - ger Proce edi ngs in B usine ss an d Econo mics, S prin ger , Cham. 2024, pp . 301- 318. htt ps://doi.org/10.1007/978-3-031-71329-3_17; • R O T AR U , I oan-Gheorg he , “ A look at ho w t he co nc ept of huma n righ ts has evolv ed o ver time ” , J ournal f or Fr eedom of Con scie nce ( J ur nalul Libe r - tății de Conșt iință ) , V o l. 11 N o . 2 (2023), pp .825-874. D OI:  ht tps://doi. org/10.5281/zenodo .10557901. • P ASSANITI, P aol o, Storia del diri tto del lavor o, I, La questio ne del con tr atto di la vor o nell’I talia l ibera le (1865-1920), Milano , Giuffr è , 2006, p . 88. • SCIARRA, Sil vana, Social R ights. Ri fles sion i sulla Ca rta e u ro pea dei diritti fondamentali , în AD L Arg omen ti di dirit to del la vo ro , 2001. Documen te int erna ționa le: • Carta S ocială E ur opeană (1961) r evizu ită in an ul 1965 JURNAL UL LIBERT Ă ȚII DE CONȘTIINȚ Ă VOL. 13, NR. 3, 2025 80 – Hind us, wh o incr eased by 10,000 units between 2020 (167,000 and 3.2%) an d 2023 (177,000 and 3.4%), while th ey wer e just ov er 150,000 in 2018 and 140,000 in 2014. Conclusions I n cl osing, our estimat es remind us t hat immigran ts ’ religious affi - liatio ns can be mapped onl y imperf ec t ly , yet usefully , when met hods ar e tr anspar ent a nd definitio ns explicit. The 2021 revi si on of distri butio n co - efficien ts f or I taly s harpened t he pict ure , r ebalan cing r esid ual cat egori es, bri nging the non- r elig iou s int o cl ear er view , and c onfirming b ro ad sta bility with gen tl e shifts: Christians still about half , M uslims just over o ne-third, Hind us inching u pwa rd. A t the ma rgin s, small or emerging c omm unities r emain under co unt ed , a signal to pair t he na tional s tatistic al matr ix with periodic fiel dwo r k tha t can valida te a nd r efine assum ptions. Read as cul - tur al matr ic es ra ther t han rigid cr eeds , these pat ter ns com pli cat e alarmist narr ati ves an d point inst ead t o pr agmatic , righ ts-based policy design. Sus - tained lon gitudinal moni tor ing, open metada ta , and co llabor ati on with co mmuniti es wil l k eep th e ev i denc e hones t and k eep pu blic de bat e anc ho - r ed to r eality rat her tha n fear . Bibl io graphy: • B ELEA, Simion, “Co munic ar ea int ercultur ală în c ont ext migra ţionist” , Lo - gos, U nive r sality , M e ntality , Educat ion, V ol. 2, N r . 1. pp . 43-55. • B ELEA, Simion, “C ultur a ca agen t de int egrar e . Reflecţii asupr a direcţiilor actuale în in tegrar ea imig r an ţilor r omâni din I talia ” , Annales U nive r sitati s A pule nsis. S eries P hi lo logica , 2012. • B ELEA, Simion, “ Plur alism ul religios, o valoar e a dreptur ilor om ului în seco lul X XI ” , J ur nalul Lib er tății de Conșt iință, V ol. 12, N r . 1, 2024. • ID OS, Dossi er Statistico I mmig r azione 2025 , Edizioni ID OS, Roma , 2025. • VV . AA ., A tlas of th e w orld ’ s r eligions , Oxfor d U niver sity P re - ss, Oxfor d , 2007. • VV . AA ., The Atl as of Rel ig i on, California U niver sity P ress, Los An geles, 2007. • VV . AA ., Y earbook of I nte rna tional R eligious De mogr aphy 2018 , B r i l l , L e i - den, 2018. 81 ERICH FROMM ȘI P ARAD O XU L LIB ER T Ă ȚII P r of .un i v . dr . CPR4, Mihai C O V A CI, U niv e r sitate a H ype rion / CBM I nter na tional U nivers ity USA mih aicovaci@ gm ail.c om P r of .un i v . dr . CPR4, Brîn dușa C O V A CI, Centr ul d e Econo mie M ontan ă / CBM I nter na tional U niv e r si ty USA covacib rindu sa@g mail .com ABSTRACT : Erich F r omm and the P arado x of F reedom. The artic le anal yzes Eric h F ro mm ’ s v ision o f the pa rad ox o f freedo m, explo - ring t he tr ansitio n of fr eedom t hrou gh its va rious axio logical and pr ax eolo - gical stages, as well as its psy cho logical imp lica tions f or modern ma n. The stud y examines t he mec hanisms of escape by o bserv ing t he c onnectio ns be - tween ineffi cien t for ms of free dom—aut hori tarianism, conf ormism, and de - structi venes s—a s r eactions to th e anxiety of isola tion. I t highligh ts the r ole of au then tic c onsciousn ess and pr o d uctive l ov e in over coming aliena tion an d cultiva ting an et hical an d crea ti ve lif e. F urth ermor e, it emp hasizes the im por - tanc e of educa tion an d emp ath y as the f ounda tions o f human dignity and las - ting peace. K eyw ords: con formi sm, educat ion, p ar adox of fr eedom, b ioph ilia Int ro du ce re Eri ch F r omm, una dintr e figurile car acter istic e ale psih ologiei umaniste , a co ncr etizat re lația par adoxală din tr e libertate ș i anxietat e în societatea modernă. Î n lucr ar e se demonstr eaz ă că eliber ar ea de c onstr âng erile tr adi - țional e nu a pr esupus o star e aut en tică de libertat e , ci adesea tr anspuner ea s-a realizat în izolar e și insec uri tate in ter ioar ă . Î n lucr ar ea sa fundamen t ală, Escape fro m F ree dom (1941) 1 , F ro mm distinge în tr e libertat ea negati vă („de la ”) și cea pozi tiv ă („cătr e ”), sub liniind nevoia de dezv ol tare m or ală și 1 F romm, E ., Escape fr om fr ee dom, H e nry H olt and C ompan y, 1941. JURNAL UL LIBERT Ă ȚII DE CONȘTIINȚ Ă VOL. 13, NR. 3, 2025 82 emoți onală pentr u a depăși alienar ea . A naliz a o fer ă un ca dru esențial pen - tru în țeleg erea m ecanisme lor pr in car e indivizii se poziți onează în favo ar ea siguran ței în detr imen tul libertății. As tf el, se creează par ado xul libertății, car e su b liniaz ă că a dministrar ea deficitară a libertă ții dev ine un fa ctor n ul în ra port cu viața etică și cr eat ivă, c u exist ența umană în sin e. A rti co lul ara tă că r eint erpr etar ea libertății, prin prima cr eării unui n ucleu al r eflecției asupr a co ndiției uman e și a r esponsab ilității personal e, de vine esenț ială în abor darea pr ax eol og ic ă a par ado xului libertății. Disc u ții și r ezulta te Eri ch F r omm, în lucrar ea sa fundamentală, examinează cum dezvoltar ea individului, de la structur a ro lurilo r sociale fixe al e E vului M ediu la so ci - etatea c apitalistă modernă, a ad us o creș ter e a libertății nega tiv e , adică o eliberar e de restr icțiile și legăt urile ext erne , dar în ac elași timp a g ener at un sentim ent pr ofund de izolar e și lipsă de semnificați e (F romm, 1941). F ro mm distinge c lar înt re do uă fo rme de libertat e . Lib erta tea n egati - vă sau „de la ” repr ezin tă eliberar ea de su b dominație , de sub a uto ritat ea sau r estri cțiile sociale, eco nomic e și r elig io ase ( F r omm, 1941). Deși esențială pentr u pr og r es , această libertate , în sine , nu est e sufici entă . E a lasă indivi - dul izola t, forțat să ia de cizii fără si guranța ș i structur a pe car e le o fer eau legăt urile sociale tr adiți onale . A c eastă anxietate exist enț ială deri vată din absen ța unei stru cturi îl fac e pe om să cau te n oi fo rme de dependen ț ă. A doua f ormă est e libertat ea poziti vă sa u „cătr e ” și r epr ezintă r ealizarea s ine - lui c omp let, manifes tarea s pontană ș i crea ti vă a persona lității indi viduale (F romm, 1941). Repre zintă libertat ea de a tră i și de a acționa pe b az a r aț i - uni i și a emoți ilor proprii, i m plicând respon sabilitate, spontane itate , iubire și m uncă cr eat ivă ș i pr oductiv ă (F romm, 1941). F romm susț ine că n umai prin a doptar ea ac est ei libertăți pozit iv e individul își poa te depăși anxieta - tea ș i își poate r ealiz a înt r egu l pot enț ial. F ără a tr ec e de la „ libertatea de la ” la „ libertat ea căt re ” , indi vidul dev ine c op leșit de po var a au ton omiei și a r esponsabilităț ii personale , devenind vulnera bil la mec anismele de eva dar e (F romm, 1941). P entru a scă pa de po var a libertății negati ve ș i de sentim ent ul de izo - lar e car e o însoțeșt e , indivizii recurg la mec anisme psiho logice de fensi ve . A c este a rep rezin tă înc er cări de a r eface legă turile pi er dut e, sacrificâ nd în schimb in tegritat ea sinel ui și libertatea (F romm, 1941). Pr imul mec anism Erich F romm și parado xul libertății 83 îl rep rezin tă aut or itarismul am bi valen t car e p oa te im pli ca ten dința de a r enun ța la independența indi viduală fie p rin supun er e față de o put er e ex - ter nă (masochism), fie prin dorin ța de a domina pe alții (sadism) (F romm, 1941). A mbele for me urmăr esc elim inar ea incertit udinii și stab ilirea unei noi securităț i prin c on topir ea sinelui cu o entita te ext erioa ră (lider , națiune , sist em). A l doilea me canism se pr ezintă s ub f ormă de distructivitat e sau în - cer care de eliminar e a sursei anxietății, car e c el mai fr ecven t se ico nizeaz ă în lumea din ext erior . P rin distru ger ea lumii (sau a or icăr ui lucru) car e de vine amenin țătoa re , indi vidul izolat înc ear că să o bțină un sentim ent de pu ter e și c ont r ol (F ro mm, 1941). Al tr eilea mecanism îl r epr ezintă c onf ormitat ea car e poat e lua f orma un ui aut oma tism. A ces ta dev ine c el mai c om un meca - nism în societatea moder nă . I ndi vidul își aband onează eul auten tic ș i adop - tă o personalitat e impusă de m odelele cultur ale , devenind un rob o t sa u un auto mat (F r omm, 1941). El g ân deșt e, simte ș i vrea c eea ce se așt eaptă de la el să gândească , să simtă și să vr ea , pierzându-ș i astf el sinele , dar câștigân d sentim ent ul de apart enen ță și evitând confrun tar ea cu libertatea și izo la - r ea . E va dare a în ac este dependen țe noi af ectează în mod direct sănăta tea men tală și socială , deoar ece e le bl ochează dezvo ltar ea aut en tică și cr eativ ă a individului, menținând u-l într - o star e de nea ut enti citat e și, adesea , de ne - vro z ă sa u ang oasă ( F romm, 1941). I deea cen trală a imp lica țiilor ac estor mec anisme psiho logice de fen - si ve se ax ează p e de calajul evo luti v dint re c apa citate a int electuală c ognitivă (seco lul X X) și mat uritat ea emoți onală/af ectiv ă (Epoca de P iatră). Î n ex - primar ea lui F r omm, „C r eierul om ului tr ăieșt e în seco lul al X X-lea; inima major ității oamenilo r tr ăieșt e încă în E poca de P iatr ă . ” ( F r omm, 1941, p. 253). A ces t decalaj cr eeaz ă anxi etatea izo lării mor ale, nu doa r fizică, ci și cea l egată de sistem u l de r eferin ță . În societat ea modernă, valorile tr adiț i - onale s-au er o da t, iar indivizii, deși liberi să aleagă , nu au de zvo ltat încă un cadru d e orien tar e int ern, bazat pe raț iune și em pat ie (F romm, 2000) 2 . L i p - sa unei str ucturi mo rale a ut ent ice ș i a r elațiilor pr ofunde es te c om par abilă cu înfometar ea fizică. Similar modului în car e cor pul ar e nevoie d e hrană pentr u supr a viețuire fizi că , psihicul are n evoie de c one xiune au ten tic ă și sens pentru in tegritat e psihică. Lipsa ac esteia duc e la dezin tegrar e psihică sau la că utar ea dispera tă a unor sur ogate ( mituri, consumism, ideo logii ri - gid e). 2 F romm, E ., The sane soci ety, Ro utle dge, 2000. JURNAL UL LIBERT Ă ȚII DE CONȘTIINȚ Ă VOL. 13, NR. 3, 2025 84 A tracti vitatea pen tru di ver se personaje ș i a mituril or ( fie că sun t li - deri car ismatici, cele brită ți, sau ideo logii de consum) r e pr ezintă o co nsecin - ță directă a ac estui de calaj. În a bsen ța unei co n vingeri int erio ar e ( gener ată prin dezv oltar e emoțională), i n dividul pr oie ctează calitățile dezir abile (pu - ter e, sens , sig ur an ță) asupra un or figuri exter ne . A c eastă pro iectare perpe - tuează dependența, deoar ece individul n u își dezv oltă pr opriile mecanism e de a iu bi și de a fi r ați onal (c ele două inst rumen te ale libertă ții poziti ve ), rămâ nând b locat în cic lul evadăr ii (F r omm, 1941; F romm, 2000). P entru a vizualiza modul în car e ac este m ecanisme fun cționează ca str ateg ii d e coping în fa ța anxietății, iată o r epre zentar e co nc eptuală: N azismul a r eușit să exp loat eze ac eastă ango asă psihologică, of erind maselor nu do ar un lider căruia să i se su pună , ci și o ideo logie car e le of erea un nou sen timen t de iden titat e și or igini ( F romm, 1994) 3 . A s tf e l , Fr o m m leagă dir ect condi ția psiho logică a individului m odern de disponibilitat ea de a ac c epta și susține r e gimur ile aut ori tare , schimbân d libertatea pe secu - ritat e . A st fel F romm s usține că sin gura sol uție pen tru a tr ăi pozit iv liber - tatea o r eprezin tă dezvo ltar ea „ libertății pozit iv e ” sau a spon taneităț ii prin r ealizarea deplină a pot enț ialului indi vidual (F romm, 1994). O com ponen - tă cheie a a c estei de zvo ltări o r epr ezintă f ormar ea unei conșt iinț e aut ent ice (sau umanist e), car e devi n e re zultatul unei ed ucaț ii bazate pe ra țiune ș i iu bir e (F romm, 1994). Sp r e deosebir e de o „co nștiință au tor itară ” (car e interi orizează regu - lile și așteptăr ile exter ne bazate pe fri că de pedeap să), conștiin ța umanistă dev ine „voc ea E ului nost ru r eal” și sursa in t egrității noastr e mo rale (F ro - mm, 1947/2001) 4 . A ceastă co nștiință ne g hidează să acționăm în ac or d cu binele nos tru, car e est e iner ent l egat de dr epturile o mului și d e binele co mun. Dezvol tarea a c esteia se le agă strâ ns de capa citate a de empa tie - a bi - litate a de a ne c onecta emoțio nal și de a în țeleg e experien ța celuilalt (F ro - mm, 1994). Solidari tatea ș i iu bire a pr oductiv ă (pe care F romm o defineș te ca fiind acti vă, bazată pe g r ijă , res ponsabilitat e, respect și cunoașter e) dev in expr esii nat ur ale ale a ces tei c onștiin țe a uten tic e ( F romm, 1956/2006) 5 . A cționân d din empa tie și so lidari tate , indivizii susțin dr eptur ile umane n u 3 F romm, E ., Escape fr om fr eedom. H e nry H olt and C ompan y (Ope r ă or iginal ă publi- cat ă în 1941), 1994. 4 F romm, E ., M an for hi mself : A n inquiry in to the psycholog y of ethics, Rinehart, 1947. 5 F romm, E ., The art of loving , Harper & Row , 1956. Erich F romm și parado xul libertății 85 ca sim ple c oncept e legale , ci drept exp r esii ale nevo ii lor pr ofun de de a iu bi și de a se c onecta cu ceilalți, co ntr ibuind astf el la o pace d ura bilă (F romm, 1964/2010) 6 . Cer c etările moderne din ps ihol og ia socială și po litică tin d să in - dic e o cor elație în tr e mat uritat ea emoți onală (în țeleasă ca o dezv ol tare a cap acității de r eglare emo țională, emp atie ș i gândir e criti că) și r educ er ea co nflictelor sociale (Dunn, 2020) 7 . F romm însuși a post ulat că o societat e sănăt oasă se pre zintă dr ept cea c ar e car e facilit ează dezvoltar ea aces tor tr ă - săt uri umane pr oduc ti ve (F r omm, 1955/2015) 8 . St udiile de neur oștiin ță și psiho logie a dezvo ltării c onfirmă că a bilitățile de r eglare emo țională și perspecti va c eluilalt devin fundamentale pen tru c ooperar e și gestio nar ea non-vio lentă a c onflictel or (Dunn, 2020). P rin urmar e, societ ă țile car e i n - vest esc în educa ția car e prom ov ează acest e ab ilități tind să aib ă o bază mai solidă pen tru pa cea in ter nă . Există , totuși, con tr ov erse pr ivind uni versa litatea i deilor lui F romm, în special în ce ea ce p riv eșt e ap lica bilitatea l or tr anscu lt ur ală (St evenson, 2017) 9 . Crit icii argument ează că o mar e part e din teor ia lui F ro mm, deși pr ofundă, se influen țează consi dera bil de c on text ul cultural oc ciden tal și de psihanaliza freudiană și marxistă , punând su b semnul înt re bării măsur a în care con ceptele de c onșt iință aute nt ică sa u matur itate e moționa lă se tradu c iden tic în culturi no n- oc cidentale cu st ructuri sociale și v alori dif erite (S te - venson, 2017). Cu toa te a c estea, ac cent ul său pe iu bir e și r ațiun e ca solu ții univ ersale r ămâne o piatr ă de t emelie a psih ologiei umaniste . P ers pectiv a dial ectică F ro mm utilizeaz ă o per spectiv ă dialectică (teză , ant iteză , sint eză) pentru a înțelege mi șcările i storic e și psi ho log ice car e au mod elat conștiința indivi - duală . T ez a a f ost societat ea medi evală of er ea individului un r ol fix, o iden - titat e clar ă și un sen timen t de apar tenen ță (securitate ), dar în detrimen tul aut ono miei personal e (c onstr âng ere ) (F romm, 1941). An tit eza s-a repr e - 6 F romm, E ., The heart of man: I ts ge nius f or good and evil, Ro utle dge (Ope r ă or iginală public ată în 1964), 2010. 7 D u n n , D. S . ( E d . ) , The Oxfor d handbook of social an d psychological confl ict, Oxfo r d U niversi ty Pre ss, 2020. 8 F romm, E ., The sane soci ety, Rout ledge , 1955. 9 St evenson, L ., Seven theories of human n atur e, O xfor d U ni versity Pr ess, 2017. JURNAL UL LIBERT Ă ȚII DE CONȘTIINȚ Ă VOL. 13, NR. 3, 2025 86 zentat p rin mișcări sociale pr ecum Ref orma P rot estan tă (Luth er și Calvin) și, ulteri or , dezvoltar ea capitalismului c ar e au f ost f orț ele majo re al e eman - cipării. A cest ea au r upt legăt urile pr imare (a nti teza), pro mov ând au to no - mia individuală ș i etica m uncii (F romm, 1941). T otuși, această elibera re ec onomic ă și spir ituală a g enera t o anxietat e exist ențială s imilară cu sepa - rar ea infantilă de mamă (o p ier der e a securității primar e) (F r omm, 1941). Doctrina cal vinistă a predes tinării, de exem plu , a int ensifica t sentimen tul de izolar e și neputin ță , forțând in dividul să ca ute c onfirmarea sal vării prin mun că neînc etată și suc ces mat erial (F romm, 1941). Sin te z a r eprezen tată de noua or dine aut enti că nu se p re zintă nea păra t dr ept o r ealizare a socie - tății modern e, ci rămâne un pot enț ial norma ti v . F romm pr opune ca sint eza să fie at insă atunci câ nd indi vidul, în loc să e va deze, transf ormă a nxietatea în co nștiință au ten tică ș i acțiune pr oductivă . A ceasta pr esupun e dezvo lta - r ea unei societăți bazate pe r aț iune , empat ie și spon t an eitate , unde legăt u - rile pr imare s unt înlocuite de l egătur i bazate pe iu bir e și r espect r ecipr oc , nu pe su puner e sau c onformar e ( F romm, 1941). Co nștiința a ut enti că I deile lui Eri ch F romm (1941, 1955) con verg spr e Conștiința A uten tică ( The C onscience of M an ) c a fiind singura s int eză v iab ilă la para do xul li - bertății. A c eastă conștiin ță nu se pr ezintă drept o s imp lă int ernalizare a nor melor sociale ( ca în co nc eptul fr eudian de S uper eu), ci este voc ea sinelui nost ru uman (F romm, 1947), bazată pe rați une și iu bir e , și orien tată spr e dezvo ltar ea pr oducti vă a poten țialului indi v idual. Soluția p rodu ctivă pr opusă de F romm pr esupune tr anscen der ea anxietății izo lării nu p rin evadar e (autor itarism sa u conf ormism), ci prin solidar itat e activ ă . I ubir ea pr o d uctivă n u se pr ezin tă doar su b o fo rmă de emoți e, ci prin capa citat ea activ ă de a av ea grijă (a se dedica), de a fi respon - sabil, respecta și cunoaște o altă ființă (F ro mm, 1956). I ub irea p r oductivă unifică indi vidul cu ceilalți, menținând u-i în ac elași timp in tegritat ea și in - dependența. M unca pr oductivă se p re zintă dr ept o activitat e cr eati vă pr in car e om ul se uneșt e cu natur a și cu ceilalți, transf ormân d mediul și pe sine însuși, în loc să de vină un simp lu ape ndice al mașinăriei ec onomic e ( F ro - mm, 1941, 1955). A ctivitat ea spon tană sau expr imar ea liberă și a ut enti că a sinelui in tel ectual, emoțio nal și senzorial, car e permit e individului să fi e „el însuși ” fără a se teme de izo lar e . Erich F romm și parado xul libertății 87 Conșt iința A uten tică devine astf el un prin cipiu no rmat iv (F ro mm, 1947), ghidând acțiunile uman e nu din fric ă de pedeapsă (S upereul), ci din grija față de pr opria n oastr ă dezvo ltar e umană și față de c ea a c elor lalți. I mplica ții poli tic e și ad v ocacy pentru d emn itat ea uma nă F ro mm (1941) a legat dir ect analiz a psih ologică de ca uzele socio-politic e , argumentân d că înț eleger ea psihologiei fugii de libertate devine esenț ială pentr u a pr oteja democr ația ș i drept urile om u lui îm potri va f orț elor t ota - l it are. F ro mm a analizat a sc ensiunea nazism ului (F romm, 1941) ca o manif estar e extr emă a meca nismelor de eva dar e . Milioane de oam eni din Germa nia anilor ‚30, confrun tați cu incert itudine a eco nomic ă și izolar ea socială post- WWI, au ren unța t la povar a libertății în schim bul securității iluzorii of erit e de figura a ut oritar ă a lui Hit ler . A c eastă ren unțar e a fost, în esență , un cont ra ct psihol og ic in co nștien t prin car e supuner ea masochistă a co mpensat sen timen tul de nepu tință (F ro mm, 1941). T otodată , violen ța structur ală și aliena re a din perspectiv a căr or a F ro mm a susțin ut că sist e - mele so cio- economice ( pr ecu m for mele ti m purii de capitali sm industri al) car e pr om ov ează al i enar ea și tr at ează omul ca pe o marfă , pregăt esc ter en ul psiholog ic pentru ac ceptarea soluțiilor total itar e. P rin urmar e, pr otecția Dr epturilor Om ului și a demnităț ii umane nu r eprezin tă doar o ch estiune jur idică sa u politic ă , ci este , fundamen tal, o pr ob lemă de sănă tate min tală și de dezvo lt ar e emoțională (F r omm, 1955). U n indi vid care și-a realizat c onștiin ța aut ent ică n u va r en unța ușor la li - bertate ș i nu v a ac cepta sist eme ca re-l dezumanizează . I m plica re a activ ă a lui F ro mm în mișcări sociale, precum c ele pent ru dezarmar e nuc lear ă , drep turi ci vile și împotr iv a războiului din V ietnam (F un k, 2013) 10 n u au f ost în tâmp lăt oar e. El a văzut activism ul ca pe o ex - tensie p ra ctică a eticii sale uman e , iar participa rea ci v ică ș i politic ă bazată pe conș tiință devine o formă de a ctivitat e spon tană și pr oductiv ă car e c on - tr acar eaz ă alienar ea . F r omm a extins c onc eptul de des tructivitat e la niv el social, criticân d sistem ele car e gener ează suferin ță , explo atar e și r ăzboi ca fiind manif estări ale un ei pat ol og ii sociale (F romm, 1955). Î n acest c adru, justiția socială și dr eptur ile om ului dev in c ondiț iile nec esar e pentru c a in - 10 F unk , R ., E ric F ro mm ’ s li fe an d work, Contin uum, 2013. JURNAL UL LIBERT Ă ȚII DE CONȘTIINȚ Ă VOL. 13, NR. 3, 2025 88 dividul să poa tă atinge liberta tea pozi tiv ă . F romm (1955) a ar gumentat că o societate sănă toasă ( The San e Society ) se pre zintă dr ept ce a car e servește nevoilo r umane de înră dăcinar e, identi tate ș i transc enden ță , permițând , nu împiedicând , dezvoltarea Conști inț ei A utentice . Ro lul ed uca ției F ro mm (1955, 1947) plaseaz ă educ ația la baza ori cărui pr oiect de trans - fo rmar e socială car e vizeaz ă at inger ea pă cii dura bile și a societăț ii sănăt oa - se. Rolul său funda mental c onstă în a vindeca decala jul cro nic dintr e dez - vo ltar ea int electuală ș i matur itate a emoțio nală a om ului modern. F ro mm argument ează că educa ția aut en tică tr ebuie să depășească simp la tr ansmit ere d e infor mații (c ognitivismul sec . XX) și să se c on cen - tr eze pe cultivar ea orientăr ii pr oductiv e (F romm, 1947). A st fel e duca ția tr ebui e să dezvo lte gân direa cr itic ă car e permite in dividului să per c eapă r ealitatea o biecti v , să distingă într e adevăr și iluzie (sau p r opagandă) și să ev it e ado ptar ea cunoștin țelo r împr umutate di n conformismul automat (F romm, 1941). R ațiune a dev ine instr ument ul prin ca re o mul își s tăpâ - neșt e pr opr ia viață . Compon enta emo țională crucia lă este c apa citatea d e a si mți cu c elălalt, nu doa r pentru e l. Empa tia aut en tică se post ulează drept fundamen tul iu birii produ ctive (F r omm, 1956) și co ntr ac ar ează iz o lar ea . P rin edu cați e, individul în vață că so lidarita tea a ctivă r eprezin tă o sursă de fo rță și sens, n u o pier der e de sine . A pelul lui F romm pen tru o psih olog ie socia lă științifică ș i dinamică (F romm, 1941) r eflectă con v ing er ea sa că pr ogresul t ehnic , neînsoțit de o înț eleger e profun dă a fo rțel or ira țional e din psihicul uman, ne cond u - ce s pr e deza s tru . T ehnologia și ec onomia pot eliber a om ul, dar pot și să-l instrumen talizeze (să -l tr ansf orm e într - o unealtă) (F ro mm, 1955). P siho - logia so cială dinamic ă tr ebui e să ident ific e modul în car e str uctura socială (ec ono mică și po litică) m odelează cara cterul gener ând fi e car acter e r ec epti - ve și a cumulat oar e (nepr oduc ti ve), fie cara cter e pr oducti ve (F romm, 1947). F ro mm su bliniază că pasiunile umane dăună toar e (distructivitat ea , ura, in vidia) nu r epr ezintă instinct e bio logice fix e, ci produse cultur ale (F ro - mm, 1973, The A natom y of H uman Destructive n ess ) 11 . S ocietat ea și, imp li - 11 F romm, E ., The anato my of huma n des tr u ct iv eness, H olt, Rine hart and W inston, 1973. Erich F romm și parado xul libertății 89 cit, educaț ia , joacă un r o l esențial în modela rea a c esto r energii. E d ucația pentr u pac e tr ebui e să re direcțio neze energia de la necr ofilie (atr acția căt re ce ea ce es te mo rt și distructi v) căt re b iofilie (i ub irea fa ță de viață și creș ter e) (F romm, 1973). V iziunea fr ommiană asupr a educației r ezonează puternic cu ideile pedagogiei eliberării (P aulo F reir e), deși F romm a dezv olta t- o indepen - dent. E d ucația t re buie să fi e un act de dezvăluir e critică car e ajută individul să dev ină c onști ent de f orț ele socio-psiho logice car e îl al i enează ( F romm, 1955). În l oc să ac cept e ideo logia dominantă (ca în c onformism), studen tul tr ebui e să înv ețe să o in ter o gh eze. Educa ția pentr u pac e pr omo vează iu bi - r ea – nu ca fuzi une simb iotic ă , ci drept uniun e par ado xală (F romm, 1956). A c easta aduc e oamenii îm pr eună în solidari tate , dar r espectă și susține li - bertatea ș i unicitat ea ce luilalt. A ceastă fo rmă de iu bir e se stat uează drept singura b ază p en tru r elații int erpersonal e și int ernaț ionale n on-violen te și au tent ice. F ro mm a recunoscut că m odelul său psih ologic-umanist est e influ - ența t de cultura O cci dentală (e .g., cr eștinism ul pr of etic , umanismul) (F r o - mm, 1941, 1947), dar a susțin ut uni ver salitatea n evoilor uman e de bază (înră dăcinar e , identi tate , tra nscenden ță) (F romm, 2000). Cont r ov ersele pri vind univer salitat ea (de ex., critic a potri vit căreia m odelul său ar fi p rea cen tr at pe indi vidualismul oc ciden tal) s e c on tr acar eaz ă la F r omm prin p le - doaria pen tru a daptări cultur ale al e orien tării pr o du ctive , r ecunoscând că manif estările c oncr ete ale iu birii și m uncii dif eră în tr e culturi. F ro mm a fos t r ealist, sub liniind că tr ansfo rmar ea pasiunilor uman e de la distructi vitate la bio filie nu est e un pr o c es instantan eu , ci neces ită un efo rt educ ațio nal sus - ținu t, pe parcursul mai m u lt or gen era ții (F romm, 1973). Doar p rin ac eastă schimba re p ro fundă a car act erului social, omenirea poa te asigura s upr avie - țuir ea umană și poa te depăși riscurile gener ate de pr opria sa put ere t ehnică. Co ntr ov erse și imp licații. Con cluzii Opera lui Er ich F romm, deși pro fundă , nelipsită de criti ci, neces ită o re - co nt extualizar e pentr u seco lul XXI. T otuși, mecanism ele sale de eva dar e of eră un c adru analit ic surp rinzător de r elevant pen tru f enomen ele c on - tem por ane . O critică fr ecventă ad usă lui F romm o r e p re zintă ten dința de a privi legia determin ismul psiholo gic în detrimentul fac torilor economici structur ali (F unk , 2013). Cri ticii, adesea aliniați marxism ului ort odox, sus - JURNAL UL LIBERT Ă ȚII DE CONȘTIINȚ Ă VOL. 13, NR . 3, 2025 Dr eptul la liber ta t ea de r elig ie 96 U n alt ex emp lu în această pri vință rămâ ne Edictul din 29 septemb rie 393 pr om ulgat de împ ăra ții Theodosius, Ar cadius și H onorius, prin car e ac eștia își exp rimau mâhnir ea pent ru fapt ul că „ ad unările ” e vreil or fuseseră „interzise în anumi te locuri” din I mperiul R oman, și, ca atar e, au poruncit guverna to rului Diec ezei Ori ent ului „ să int erzică cu severitat e ex ces ul ace - lor per soane car e, în numel e re ligiei creș tine , și-au permis să săvâr șească unele fa pte ilegale , și au în cer cat să distrugă și să s polieze sinag og ile ” ( Code x Theodosianus , lb. X VI, VIII, 9) 15 . Î n Codul să u civil, împăr atul J ustinian nu a mai ț inut seama de p r e - veder ile ac estui e dict atunci c ând a f ost v orb a și de libertat ea de re ligie a ev r ei lo r , ceea ce a a făcut ca ac esta să preva dă în Constit uțiile sal e imperiale că Ort odo xia este „ s prijin ul ” Im periului, astf el încâ t pr otecția juri dică er a asigurată n umai pentru „ ὀρθόσοξ ος πολιτία ” , adică n umai pentru B iserica car e mărturisea Crezul N iceo- Constant inopolitan 16 . Î n Ț ările Român e, P oarta ort omană n-a mai îngă duit ca „Domn ul să facă o l ege ” , ac est fapt r epr ezintă mo tiv ația pen tru car e „după M at ei Ba - sara b și V asile Lup u nu mai a par legi ca ale a ces tor a , ci numai hrisoav e pentr u unele mat erii sa u încer cări de P r avile car e au circulat n umai în ma - nuscr ise ” 17 . A ceastă r ealitate n e- ar exp lica ș i cauza pentru c ar e Domnit orii și Di vane le ce lor două Ț ări Româ nești își în tem eiau ho tărâril e lor pe „ Căr - țile împ ără teș ti ” , adic ă pe P ra vilele împăr aților bizantini, care a u circulat în ac est e Ț ări, c u oseb ire din sec o lul al XIV -lea , atât în text ul lor inițial, adică în cel gr ec esc, cât și în tr aduc ere sla vo nă sau r omân ească . De ex emplu, înt r - o judec ată de la 1744, Div anul Ț ării Româ nești in voca ca t emei pen tru hotăr âr ea lua tă aces te „ Cărți îm păr ăt ești” , desp re car e isto ricii v echiului dr ept r omân esc ne spun că ar fi f ost vor ba de c ole cția V a silical elor edi tată la P aris de C . A. F abr otus în an ul 1647 18 , a șa cum ne at estă de altf el și text ul de la pagina 6 di n C odul Calimach, ediția gre cească din anul 1817. Da r , în r ealitate , ac est e „ Cărți împă ră teșt i ” nu se r ezumau la 15 The Theo do sian Code , e d . C . Phar r , Clark, N e w J ersey , 2012, p. 468. 16 N . V . Dură , „Canoan ele Sinodului II ecumenic şi o bligat ivitatea de a mă rturisi şi păstra cu credincioşie Cr ezul niceo- constantinopo litan ” , î n Ort odoxia , XXXIII, 2 (1981), pp. 442-459. 17 Pr avi lniceasca Condică 1 780 . I n trod ucer e, ed . crt., Ed . A ca demiei R .P .R ., Bucu- reș ti, 1957, p. 9. 18 Pr av il nice asca Cond ică 1780 ... , p. 1 5 , n . 2 . JURNAL UL LIBERT Ă ȚII DE CONȘTIINȚ Ă VOL. 13, NR. 3, 2025 Dreptul la libertatea de religie 97 V asil icale 19 , ci c up rindea u și c elelalt e c olecții de legiuiri bizant ine , inclusi v N ovelele î m păraților biz antini. P ra v ilele ti părit e în epoca fanario tă , în li m bile grea că și r omână , c u - prind ș i text ele uno r A nex e în car e aflăm t extul unor H risoa ve și Anaf or ale domneș ti, a șa cum a fo st de ex emp lu și c azul ac elei Συνταγμάτον Νομικὸν (Pra vi lniceas ca Condică) 20 , tip ărită în limba gr eacă de Alexandru I psilanti, Domnit orul Ț ării Român ești, în 1780 în tipog r afia Mi tr opoliei Ț ării Ro - mâneșt i 21 . 2. Co lecțiile de legiu iri ale r omânil or , ca răspuns la in ter dicția P orții otoma ne de- a utiliza „ P ra vile le împăr ă tești” Î n ciuda in ter d i cției P orții oto mane ca Ț ările Româ ne să se co nduc ă după pr opriile l egi, în anul 1640 V asile Lup u , Domnit orul M oldo vei, tipăr ea „ Cartea R omânească de în vă țătur ă ” , car e de fapt er a o c olecție de l egiu - iri, iar Mat ei Basar ab , Domnit orul Ț ării Româneș ti, tipăr ea și el în an u l 1652, „ În dr eptarea Legii ” . Î n ambel e P ra vile au f ost r epr oduse și te xte din co nstitu țiile unor îm păr ați r omani, ca de exem pl u J ustinian, V a sile I M a - ce donean ul, Leon VI F ilosoful etc . A cest e P ra v ile au f ost urmat e apoi de unele C oduri de legiuiri, ca de ex emp lu P ravilnice asca Condică sa u „Mica co nstitu ție ” , pub lica tă în limbile grea că și r omână în an ul 1780; C odul lui Calimach din 1817 și Legiuirea Car agea din 1818. A pariția ac estor c oduri de legiuiri pr a vil nic e a fost înlesnită și d e T ra - tatul de pa ce a de la K uciuk-Kainargi din anul 1774. În p rivința dr ept ului la libertatea de r elig i e, di n t extul T arat ului de la K uciuk-Kainargi ( K üç ük Kaynar ca) 22 , – în baza căruia cel e două put eri im periale , expansionist e , Im - periul țarist și c el ot oman, și-au dispu tat și r evendic at ter ito rii din ar ealul geografic al R omâniei – r eținem că s-a dispus în mod expr es ca „ să nu se împi edic e cât uși de puțin e xer cit ar ea liberă a re ligiei creș tine , și să nu pună 19 C. Mititelu, „ The “ Basilika ” and th eir Recept ion in th e Romanian P rinci palities ” , in Bla ck Sea R egion at the Cr o ssr oads of Ci vilizatio ns I , Ba tumi 2023, pp. 1129-1144. 20 N . V . Dură, „Pr o c esul de modernizar e a Drep tului r omânesc din epoca fanariotă până în vremea l ui Cuza V odă ” , în Revista de T eologie Sf ân tul Apo stol A ndrei , VII, 1 (2003), pp. 16-30. 2 1 D. Fot i n o , I storia Dacie i de odinioară (în lb. greacă), vol. II, Viena, 1819, p. 356. 22 Ac eastă localitatea a parținea D obr ogei r omâneșt i, iar în pr ezent a parține B ulgariei (Kaynardzha). JURNAL UL LIBERT Ă ȚII DE CONȘTIINȚ Ă VOL. 13, NR . 3, 2025 Dr eptul la liber ta t ea de r elig ie 98 nici un obs taco l în c onstruir ea de no i Biserici și r eparar ea c elor v echi, după cum s-a stabilit mai înaint e ” (A rt. X VI, 2); „ să r esti tuie mănăstiril or și alt or parti culari pământ urile și posesi unile car e le-au aparțin ut” (Ar t. XVI, 3) și „ să aibă fa ță de cler ici stima deose bită pe car e sit uația l or o imp une ” (A rt. X VI, 4) 23 . Î n tem eiul T ar atului de la K uciuk-Kainarg i, r omânii au r eclamat „ ve - chile d r epturi ” , ad ică vechile „ pr onomii ” (priv ileg ii) ale Ț ărilor Rom âne , și au in voca t dr epturil e lor „de a fac e legi, făr ă amest ec str ăin ” 24 , îndeose bi din part ea P orții ot omane , car e nu în găduia D omnit orilor l or să facă l egi fără apr obar ea ei. Codurile d e legiuiri din epo ca fa nariotă a u înco rpor at în te xtul lor ș i „obic eiurile jur idic e existen t e la noi” 25 , adic ă la r omâni, fapt car e a făcut ca alăt uri de legiuirile imper iale bizantin e să fie in voca te și t ext e ale vec hilor Hrisoa ve al e Ț ării, prom ulgat e de Do mnitor i în conf ormitate cu vec hile obi ceiur i ale țării. De ex em plu, în Hr isovul de pr omulgar e a „Micii Const itu ții ” di n anul 1780, Al exandru I oan I psilanti r ec uno ștea în m od explici t fapt ul că „ locuito rii V alahiei ” adică a i Ț ării Româneșt i, urmau „obic eiurile locului” , dar că , urmându-se „v echim ea obic eiurilor ” , ac est ea ajung eau să se împot ri - veas că „ legi lor împărăt ești ” 26 , adică Pr avilelor împăra ților bi zantin i. Cât pri veș te den umir ea de „ legi împăr ăt ești” , mențio năm că ac eastă sintagmă trimit ea la co r esponden tul ei gr ecesc „ Τὰ Βασιλικὰ νομιμα ”, c a r e după p ăr ere a unor c er cetăt ori ai l egi s lați ei bizantine ar fi f ost pusă în cir - culație de no mofilaxul I oan X ifilinos, iar prima c om pilație a V asilicalel or a fo st inițiată de îm păr at ul Constant in al IV -lea M onomah u l în an ul 1047 și înfăpt uită de pr of esorii de la F acultatea de dr ept din Constan tino pol 27 . Desp r e drept ul la libertatea de r eligie nu se fac e nicio men țiune în P ra v ila din 1780, intitula tă Sintagmat ion N omicon ( P ra vi lniceas ca Condi - că), în schimb aflăm unel e mărtur ii pri vind faptul că uni ca cr edință r eligi - 23 T ar atul de la Küç ü k -K ainargi, între I mperiul Ț arist și I mperiul Otoman, 10/21 iulie 1774, în C . I onescu, Dezv oltar ea constituționa lă a R omân iei. A cte și documente 1741-1991 , ed . a III-a , Ed . C .H. Beck , Bucureș ti, 2016, p . 15. 24 Pr avi lniceasca Condică 1 780 ..., p . 5. 25 Pr avi lniceasca Condică 1 780 ..., p . 17. 26 Pr avi lniceasca Condică 1 780 ..., pp . 44-45. 27 Z . C hitw ood ,  B yzantine Legal C ultur e and the R oman Legal T ra ditio n, 867-1056 , Cambrid ge 2017, pp. 12-13 și 16-44. JURNAL UL LIBERT Ă ȚII DE CONȘTIINȚ Ă VOL. 13, NR. 3, 2025 Dreptul la libertatea de religie 99 oasă a Ț ării est e c ea cr eștină de c onf esiune or todo xă . Spr e exemp lificare ami ntim faptul că , în privi nța martorilor , judecă - tor ul tr ebuia să c er cet eze în pr ealab il „ r eligia ac elor a car e avea u să depună mărtur ie , întrucâ t eter o docșilo r nu li se permit ea să depună mărt urie îm - potriva creștin ului ort odox” 28 . Din ac eeași P r avilă cons tatăm impa ctul pe car e Religia creș tină , de co nfesi une ort odo xă , l-a avut asupr a într eg ii societăți om enești din vr emea ac eea . În a ceastă pri v ință, în co nfor mitate cu pr e v ederile P ravilei, era in - terzis „judecăt orilor să judece în c ele do uăspre zece zile al e Cr ăciun ului, în prima să ptămână a P ostului și în să ptămâna pat imilor Domn ului nos tru I isus Hris tos și în să ptămâna Lumina tă ” 29 . Î n Hr isovul de pr omulgar e a Codului său din 1 iulie 1817, S ca r lat Calimach, domnit orul M oldo vei, amint ea și fapt ul că Alexandru c el Bun (1400-1432), domnul M oldo vei „ a alc ătui t o Carte de legi, avân d ca sur să de bază co lecția de legiuiri bizantine din sec ol ul al X-lea , cunoscută sub numele de V asi licale ” 30 , și că pr edec esorii săi de altă dată s-au f olo sit și ei de V a silical e și de „N o velel e în vigoar e ale lui J u s tinian și Leon și al e împăr aț i - lor de d upă ac eea ” 31 . Î n ac elași Hr isov domnesc din an ul 1817 se pr eciza că , pentru a împ lini „după putin ță lipsurile a ce lor a din N ovel e ” 32 , domn it orul Scarlat Calimach a a pelat și „ la cele mai n oi Coduri europene ” , în trucâ t „ met oda ” de r edactare a a c esto ra i s-a „părut c ea mai bună ” 33 , dar a ținut să a dau ge că, în text ul Codului său, n- au f ost omise „ ob ic eiurile pămâ nt ului ” , care „ a u fos t cinstit e cu privilegiul de lege ” 34 , ști ut fiind fapt ul că „nim i c altc eva decâ t le - gile sunt c eea c e pun la cale ș i înfăpt uiesc buna star e și lucr ar e a omenirii” 35 . Î n Codul lui Calimac h, car e s-a v ru t a fi un „C od civil ” 36 , s- a men - ționa t și fap tul că „pri vileg iile pămân tului, a mănă st irilor , a bisericilor , a cler icilor și a boerilo r se socot esc drept uri, ca și alt e dr epturi cup rinse în 28 Pr avi lniceasca Condică 1 780 ..., p . 123. 29 Pr avi lniceasca Condică 1 780 ..., pp . 154-155. 30 Codul C alimach , ed. cr t., Ed . A cademiei R .P .R ., Bucureș ti, 1958, p. 46. 31 Codul C alimach ..., p. 47. 32 Codul C alimach ..., p. 51. 33 Codul C alimach ..., p. 51. 34 Codul C alimach ..., p. 51. 35 Codul C alimach ..., p. 51. 36 Codul C alimach ..., pp . 64-65. JURNAL UL LIBERT Ă ȚII DE CONȘTIINȚ Ă VOL. 13, NR . 3, 2025 Dr eptul la liber ta t ea de r elig ie 100 ace st co d ” 37 . F ără îndo ială , o astfe l de afirmați e est e con cluden t ă în pr ivința men talităților din epoca fanario tă , de sorginte bizan tină , și în pri vința con - cepț iei medieval e despr e dreptur ile și libertățile om ului. Su b impactul dr eptului din E ur opa de V est din epoca res pectivă ( Codul lui N apoleo n, Codul austria c), în Codul Calimach găsim pr eve - deri car e fac re ferir e la „drep turile per soanelo r ” , co nfor m căr or a ori ce o m ar e „dreptur i fireș ti” , pr evăzut e de dr eptul nat ural, și că omul „tr ebui e a se socoti c a o persoană ” 38 , și ar e deci „politic ești drept uri și înda to riri” 39 . Scarla t Calimach c eruse juriștilor să i „ să adune din Cărțile îm păr ă - teș ti cel e mai tr eb uincioase P ra vili, ada ugând u-se și obic eiurile Ț ării din vec hi păzite în p ământ ul ac esta ” 40 . Domnit orul fanar iot a țin ut seama de v echile o bic eiuri ale Ț ării, așa cum constatase și agen tul aust riac în tr - o depeșă trimisă Cancelar iei aulic e din V iena la 28 au gust 1818, în care r ec unoș tea c ă , deși „ Codul aust riac a serv it ca m odel ” , totuși, d in a ces ta „ nu a u f ost păstr at e ” decât „ acel e dispozi - țiuni car e sunt în uz în put ere a obic eiurilor ce se a plic ă aici” 41 . A c este o bic eiuri juri dic e al poporului r omân, car e se r egă sesc în mar e part e men ționa te și în C odul Calimach, s-au bucurat d e o aut orita te chiar mai ar e decât legea scr isă , a șa cum se întâm plase odinioară ș i la ro - mani, și cum ne confirmă ș i unii repu tați jurisco nsulți r omani. De ex em plu, ce lebr ul jurisconsult r oman P aulus scria că „ ac est f el de lege ” , adică ob ic eiul juridic , av ea „o mare a uto ritat e (magnae auct oritas), pentru că a pr obar ea de car e s-a bucurat a f ost așa de mare încâ t nu s-a sim țit nici odată nevoia ca ac esta să fie c onsemnat în scris (no n fuerit ne cesse scr ipto ) ca să fie în țel es ” (P aulus, A d S abinus , l b . V I I ) 42 . Î n ac elași sens se exprima și H ermogenian, un alt r eputat jurisc on - sult roman, despre import an ța și valoar ea obiceiuri lor juridice. După a fir - mația sa, „noi tr ebuie să ț inem toa te a ce le r egu li ca re a u f ost sancțio nat e de 37 Codul C alimach ..., pp . 68-69. 38 Codul C alimach ..., pp . 72-73. 39 Codul C alimach ..., pp . 72-73. 40 Codul C alimach ..., p. 862. 41 Codul C alimach ..., p. 863. 42 Co rpus J uris C ivil is , vol. I. Diges ta , ed . T . M ommsen, Bero lini, 1895. R eprint ed by Law book exc hange e dition, 2010, Clark, N ew J ersey , p. 6 n. 36; The Digest of J u s tinian , vo l. I, ed . by . A. W atson, U niversi ty P ennsy lvania P ress, Philadelp hia , 1985, p. 14, nr . 36. JURNAL UL LIBERT Ă ȚII DE CONȘTIINȚ Ă VOL. 13, NR. 3, 2025 Dreptul la libertatea de religie 101 vec hiul obic ei ( lon ga co nsuetudine) ș i observat e de mulț i ani (per annos plur imos observata)” ( Epitom ă a legii , l b . I ) 43 . Î n an ul 1832, Pr eș edin tel e Di van ului Ț ării M oldo vei a c erut Comi - siei instit uită pentr u tra duc er ea și c om pletar ea Codului Calimach să n u „ străm ute obic eiul pămâ n tului ” 44 , învederân d astfel importanța drept ului cutumiar al Ț ării, car e, alături de „pr avilele îm pără teș ti” , au f ost c ele două pârghii de r ezist ență ale edi ficiului vec hiului dr ept r omânesc . L a 5 dec embrie 1833 Cod ul lui Calimach, reda ctat inițial în limba grea că , în 1817, se tipăr ea „ în tâia oar ă în limba patr iei” 45 , de venind a stfel „cea din tâi ediție r omânească ” 46 , în car e au f ost in tr oduse și „obic eiurile Ț ă - r i i ”. 3. Dr eptul la liberta tea de r eligie pr ev ăzut în Co lecțiile de legiu - iri ale Ț ărilor Româ ne și în P ra vilele îm pără te ști De ex em plu, în Codul Calimac h, atât în ediția gr ecească , cât și în cea r omânească , nu se fac e r ef erir e la dr eptul la libertat ea de cr edință al persoan elor , dar , s-a pr evăzut fapt ul că „deosebir ea credinț elo r nu ar e nicio înrâ urir e la particularnicile dr itur i ” 47 . Așa dar , în per cepția a lcăt uit orilor a ces tui Cod deo sebir ea cr edin - țel or nu a vea niciun efe ct juridic asupr a dr epturilo r individual e ale unei persoan e. În sc himb, în Constit uția Româ niei din 1866 48 se preved ea că „numai str ăinii de rit uri cr eștine pot d obândi îm pămîn tenir ea ” (A rt. 7), adic ă natur alizarea. Const ituț ia României din an ul 1923 av ea să pr evadă fa ptul că „ deo - sebir ea de cr edin țe r eligioase și c onfes iuni, de origine etnică și d e limbă , nu co nstitu e în România o pie dică spr e a dobândi dr eptur ile civile și po litic e și a le ex er cita ” (A rt. 7) 49 . 43 Co rpus J uris C ivil is , vol. I. Diges ta , ed . T . M ommsen, Bero lini, 1895 ..., p . 6 n. 35; The Digest of J ustinian , vo l . I , e d . b y . A . W at s o n , . . . , p. 1 4 , n r . 3 5 . 44 Codul C alimach ..., p. 12. 45 Codul C alimach ..., p. 14. 46 Codul C alimach ..., p. 14. 47 Codul C alimach ..., pp . 80-81. 4 8 I . Mu r a r u , G . I a n c u , Cons tituțiile R omâ ne. T exte. N ote. Prez entar e com par ativ ă , E d . A ctami, Bucureș ti, 2000, pp. 31-59. 4 9 I . Mu r a r u , G . I a n c u , Const ituțiile Române ..., p . 63-92. JURNAL UL LIBERT Ă ȚII DE CONȘTIINȚ Ă VOL. 13, NR . 3, 2025 Dr eptul la liber ta t ea de r elig ie 102 Î n spir itul dr eptului b izantin, Codul Calimach in terzic ea înc heier ea unei căsăt orii „într e cr eștinii ort odocși și eter o docși” ( par . 91) 50 . P rin u rmare , pentr u legiuitorul r omân de la începu tul sec olului al XIX-le a – aflat încă tribu tar drept ului bizantin pr elucra t de domnito rii fanari oți – deose bir ea de cr edință c onstit uia încă un im pediment la căsăt ori e 51 , întrucâ t cr edința or - todo xă a f ost pen tru I mperiul Roman de Ră sări t fer men tul unității sta tale co nstitui t din diferi te etnii în ca drul ac elui c ommon wealth-ului bizan tin. Î nsuși împ ăra tul J ustinian, î n P refa ța co lecției „Digesta e ” – pub lica tă la 15 dec embri e A.D . 530 – declar a că își „con duc ea imper iul su b aut orita - tea lui Dumne zeu ( D ei aucto re ))” , și că își punea „toa tă nădejdea (omn em spem) n umai în pr oviden ța Sup r emei T r eimi (summae pr o videntiam T ri - nitati s)” 52 . A c elași basileu bizantin vor b ea des pr e „ r e ga tul ort odo x” și despr e „p o litica ort odoxă ( ὀρθόδοξ ος πολιτία )” (N ovela 45) 53 . P oate așa se ex - plic ă în mare p arte ș i fapt ul că împă ra tul J u s tinian n-a avut o at itudine t o - ler antă față de et er odocși și de c elelalt e r eligii, inc lusiv fa ță de r eligia mo - z aică 54 , în ciuda fapt ului că împ ăra ții Theodosius, Ar cadius și H onorius r ecunoscu ser ă în mod oficia l atât iden tita tea etnic ă și r eligioasă a ev r eilor , cât ș i drept ul lor la libertat ea de r eligie , prin Edictul lor imperia l din 29 septem brie 393 ( cf. Codex Theodosianus , l b . XV I , 8 , 9 ) 55 . U nele din tr e pr evederil e legilor împăr at ului J ustinian, pri vind Bise - rica ș i institu țiile ei, au f ost insera te – alăt uri de legisla ția cano nică a B ise - ricii ecumenic e – în N omocano nul în 50 de T itl uri, reda ctat de teo logul și av ocat ul I oan Scolasti cul (s ec . VI ), ca a poi în N omocano nul în XIV T i - tlu ri 56 reda ctat în timpul domni ei împăr atului H erac lie (610-641) să fie 50 Codul C alimach ..., p. 94-95. 51 C. Miti telu, „ Alexandr os Y psilanti’ s Code of Laws (P ra vilniceasca Condic ă). F rom the D owry “ Ant e N uptias ” and “ P ost N uptias ” to t he “Sheet of Do wry ” of the Ol d Ro- manian Law” , in Codr ul Cosminului , X XX, 1 (2024), pp . 7–34. 52 Const itutio Deo auctore de conce pt ione Digest orum (decem ber 15, A.D . 530). Based upon th e latin te xt of M omms en ’ s edition, https://dr oitr omain.univ- greno ble-alpes.fr/ Corpus/compositio.h tm 53 N ovellae , et. R . S. Schro ll, G. Kro ll, Berolini, 1895, în Co rpus J uris C ivil is , vol. III, ed . T . Mommsen, Berolini, 1895..., pp . 277-279. 54 A se vedea text ul N ovelei 146, Corpus J uris Ci vil is , vol. III, ed . T . M omms en, Bero- lini, 1895..., p. 717. 55 Le Code Théodosien , Livre X VI , ... , pp. 334-335. 56 A se vedea J . A . B. M ortr euil, H istoir e du d ro it byz antin o u du dr oi t ro main d ans JURNAL UL LIBERT Ă ȚII DE CONȘTIINȚ Ă VOL. 13, NR. 3, 2025 Dreptul la libertatea de religie 103 inserat e numai în l egi l e de stat pr ivito ar e la tr eburile b iseric ești. Î n ac est N omocano n se pr eciza și faptul că „obi cei ul ” (co nsuetudo ) tr ebuia pr ivit și ac ceptat ca lege și co nsider at ca „optima legum int erpr es ” (inter pr etul c el mai bun al legilor). P olitic a de int ol eran ță a basileilor bizant ini față de cei c ar e nu mărt u - riseau cr edin ța religiei de sta t a culmi na t în epoca împăr at ului V a sile I M a - ce donean ul (867-886) și a fiului său Leo n al VI-lea F i lo soful (886-912), aut orii m onum entalei c olecții de legiuiri bizantine cunoscută su b num ele de V asi licale 57 , pu bli cat e prin anii 910/911, când a devenit n u numai codul oficial al s tatului, ci și cel mai cupr inz ă tor în p rivința c on ținu tului lui din I m periul bizantin. Î n P ravilele a părut e în Ț ările Române – în ma nuscris sau t ipărit e – av em și ex c erpte din c ol ecțiile de legiuiri bizantine , îndeoseb i din N ovele le împă ra tului J u s tinian și din V a silic ale . Reprod use textual, parafr azate sau pr elucr at e, aces tea a u fos t intr o d use în toat e P r avilele car e au circulat în lumea ort odoxă de lim bă grea că , sla vonă ș i r omână . A cest e P ra vile au a vut ro lul de „ lege j uridică ” , „ lege bisericea scă ” , „ lege d i v ină ” , „ le ge naturală ” și „ le ge mor ală ” 58 . Î n Ț ările Rom âne , V a silicalele, î n limba g reacă, au ajun s sub f orma unui t ext ab r ev iat, adică ac ela de „ sy nopsis legum ” (sinopsa l egilor) sau de „ synopsis b asil ic orum ” ( sinopsa ba silici lor) redactate la Con stantinopol încă din sec ole le XI-XII. A ces tea er au însoțit e și de une le Scolii, adică co - men tarii ale unor c elebri jurișt i de la F acultatea de dr ept de la Constant i - nop ol 59 . O astf el de v ersi une a V asil i calelo r a fos t cunoscută și a circulat în M oldov a și în Ț ar a Român ească încă de „pe la anul 1400” 60 . Alexan dru c el Bun a f ost c el car e conf orm mărt uriilor ist ori og r a- fiei medi evale r omâneș ti a primit de la îm păr at ul An dro nic P aleo logu l o astf el de ver siun e a V a silical elor . După expediția sa la V iena , împăr at ul l’E mpir e d’Orie nt d ep u is la mort de J u s tinien jusqu’ à la pr ise de Co nstan tinople en 1453 , vo l. I, P aris, 1893, pp. 216-229. 57 S . T roian os,  Le fonti del d iritto bizan tino , ( T ra duzion e a cura di P iera ngelo B uon- giorno), T orino 2015, pp. 165-173, 185-188. 58 L . Stan, V echile noastr e pra vile, ..., p . 173. 5 9 J. A . B . Mo r tr e u i l , H i s toir e du dr oit byza ntin ou du d r oit r oma in da ns l’E mpir e d’ Or i- ent dep u is la mort de J u s tinien jusqu’ à la pr ise de Co nstan tinople en 1453 , v ol . I I , Pa r i s , 1894, pp. 123-266. 60 L . S tan, „ P ravila lui Alexandr u cel B un și vec hea aut ocefali e a Mitr opoli ei M oldo- vei” , în L. Sta n, Biser ic a și Dreptul. I zvoar ele Dr e ptulu i cano nic ortodo x , v ol. II, ..., p. 239. JURNAL UL LIBERT Ă ȚII DE CONȘTIINȚ Ă VOL. 13, NR . 3, 2025 Dr eptul la liber ta t ea de r elig ie 104 bizantin a tr ec ut „ și prin Ț ar a M oldov ei, și i-a ieșit înaint e înt ru întâm pi- nar e Alexa ndru vodă cu ... mitr opolit ul Kir I osif c u t ot clir osul, cu mar e cinste , cum se cade unui îm păr at cr eștinesc , și l-au petr ecut până la Chilia la Dunăr e ” 61 . Î n isto riografia dr eptului r omânesc a rămas și inf orma ția potri vit că - r eia domnito rul Alexa ndru c el Bun ar fi p rimit de la bizantini „ V asilicalele ” , din text ul căr or a cărt urar ii Ț ării „ a u alcăt uit o car te pr a vi lnic ea scă ” 62 , adică o cart e de legi cunosc u tă sub den um ir ea de P ravilă . Î n P ravila lui Alexa ndru c el Bun, at estată și de Dimit rie Can temir în lucra rea sa „ D escripti o M o ldaviae ” (capi to lul XI ), car e a f ost pu bli cată pentr u prima dată la Ha mburg în anii 1769-1770, au put ut fi insera te a tât nor me civile și penale , extr ase atât din V a silic ale , cât și din P ravila lui Ma tei V lastares alc ătui tă în limba greac ă în anul 1335, și în car e aflăm ref eriri atât la cr edința religioasă ort odo xă din areal ul I mperi ului bizantin, cât și la spiri tul men talității pr opr ii ac estuia în pr ivința a titudinii fa ță de eter odocși și de c ei de alte r eligi i. Desp r e Sintagma alfabeti că a lui Ma tei V la star es , precizăm că ac eas - ta a fos t tra dusă în limba sla vă în anul 1345-1348, adică la șa pte ani d upă pu blic ar ea ei în limba grea că , și că a circulat și în Ț ările Român e. U n vechi ex emp lar în limba s lav onă , car e a cir culat în Ț ările R omâne , „conț ine și un glosar la tin- gr ecesc , car e c onstit uie ori ginalul după car e s- a alc ătui t glosarul latin-s lav din c opiile s lav oneșt i ale S yntagmei, glosar car e în să n u există în originalul lucr ării lui M atei V la s tares din 1335” 63 . Î n pri v ința dr eptului la liberta te de r eligie , aceiași r ealitat e din V a si - licale ș i din Sintagma alfabetic ă a lui Ma tei V la star es o întâlnim și în P ra - vila lui V asile Lupu, Do mnul M oldo vei, tipărită la Iași în an ul 1646. De ex emp lu , Pr avila lui V a sil e Lup u pr evedea că, „pentru er eziile băr bat ului ” , soția tr eb uia „ să se despart e de el” , și ac ea sta îndeo sebi în cazul în car e aces - ta ar fi urmărit sa u ar fi silit- o „ să o în toa rc ă despr e credința ei c ea bună a pr av oslo viei spr e ereziile lui” ( glav a 20, 1) 64 , iar „obr azul (persoana n.n.) cel 61 T ext repr odus după episc opul M elc hisedec, Cr oni ca R oman ului și a E piscopiei de Rom an , pt. I, Bucur ești, 1874, pp . 87-88. 62 Anaf ora pr ezentată domnit orului M. Șuțu (1819-1821). T ext pu blic at în Codul Calimach , A nexa I, ..., p. 863. 6 3 I . N. F l o c a , Dre pt canonic ort odo x. L eg islație și administra ție bise ricea scă , E d . I M - BOR , Bucureș ti, vol. I, 1990, p. 122. 64 Cart ea r omâneasc ă de învățătur ă , ed. cr t., Ed . A cademiei R .P .R ., București, 1961, JURNAL UL LIBERT Ă ȚII DE CONȘTIINȚ Ă VOL. 13, NR. 3, 2025 Dreptul la libertatea de religie 105 cu erezi e, de nu se va pocăi de to t” , și nu v a părăsi „cu torul er eziile ” , nu va fi „iertat” ( glava 20, 2) 65 . Î n P ravila cea M ar e, tipărită la T ârgo viște în anul 1652 din porun ca lui Ma tei B asarab , domnit orul Ț ării Româneș ti, se face t rimiter e expresă atât la „pr avilele îm păr ăteș ti” ( glav a 43, z ac eala 1) în care se fa ce pr eciz ar ea că est e vor ba de c o lecția de legiuiri a împăr atului J ustinian, din car e fuse - seră „alese ” 66 adică selec tate unele texte, cât și la inter dic țiile priv ind orice co muniun e a creș tinilor și c leri cilor ort odocși cu „ er e ti cii ” , sau cu „jertfa er e - ticului ” sau a „ agarean ului” (musulmanilor n.n.) ( gla va 152) 67 . P rin urmar e, după cum s-a putu t co nstata , în Pr avilele Ț ării a u fos t r eiter at e dispozițiile p revăzu te în P ravilele îm păr ăt ești și în pr ivința dr ep - turilo r și libertăților o mului, inclusiv c ele ref eritoar e la d r e pt ul la libertatea de r eligie, dar , leg iui torul r omân le -a ada ptata la c erinț ele vr emii. Î n loc de Con cluzii P rincip ii, dispoziții și no rme – pr eluate ș i de ce le două P ravile (de la Iași și de la T ârgoviște) – aflăm ș i în text ele c ol ecțiilor de legiuiri apăr ute în epoca fanariotă, epocă car e a înc eput în Ț ar a Român ească în anul 1711 și în M oldov a în 1716, și a luat sfâ rșit în ambele țări în an ul 1821. Î n ac eeași epocă a apăru t și Cons titu ția lui Cons tantin M avroc or dat - în anul 1741 în limba r omână și în an ul 1742 în limba fra nc eză - î n t extul c ăr eia se face men țiune la „ Așezămint ele Ț ării ” . P ravilele românești , tipărite, au preluat normele canonice și nomo ca - nonic e biz an tine , dar le- a u pr elucr at și le-au r omânizat, nefiind deci vor ba doar de o sim plă c ompilați e a text ului pr avilnic bizantin. Cu t oat e ac estea , aut orii C ole cțiilor de legiuiri ro mâneșt i nu a u tr ecut dinco lo de limit ele im - puse de P ra vilele împ ără teș ti, car e au f ost c ocleții mixt e de legiuiri (ec lezi - astic e și de stat), nici în privința dr eptului la libertat ea de r eligie . Î n c eea ce p ri veșt e dr eptul la r eligie , Pr a vi l ele Ț ărilor Român e au observat și a pli cat cu acri bie pr incipiile en unțat e de Edictul împ ăra ților r omani, Gr ațian us, V alent inianus și Theodos ius, di n an ul 380, în temeiul căruia unic a religie a dmisă era c ea cr eștin- or todo xă ecumenică. p. 115. 65 Cartea r omâ nească de î nvă țătur ă ..., p. 115. 66 Îndreptarea Legii , E d. A cademi ei R .P .R ., București, 1962, p. 95. 67 Îndreptarea Legii ..., p. 162. JURNAL UL LIBERT Ă ȚII DE CONȘTIINȚ Ă VOL. 13, NR. 3, 2025 112 eff ettuan o un ver o e pr opr io “ calc olo ” quantita tiv o dei liv elli di com p et enza per mater ia . Si tr at ta di esempi c he dipin gono una r ealtà ben precisa , figlia di un pr ocesso di om ol ogazione socio- cu lt ura le iniziat o con l’ Età moder na euro pea . L ’ appiat timen to dell e modalità e dei co nt enu ti dell’i nsegnamen - to , in tal modo, fo rnisce il t err eno di c ol tur a utile all’ ac cr esciment o di uno spazio globa le con tro llabile, preved ibile e ma negg iabile, m a sopratt utto so - tt omesso alle es igenze del mer cato 11 . U na condizio ne di fat to a tr at ti c om - pr ensibile , guardand o alle diffic oltà ges tionali di una popo lazione m ondiale in perenn e crescita, ma esecra bile , inv ec e, quando in essa viene a co ncr etiz - zarsi una massificazi one cultur ale dissonan te c on l ’ eterogen eità degli indi - vidu i e responsiva di u n modello politico- economico storicament e orig ina - tos i in seno a quel mond o che i deol og ic amen te definiam o “Oc ciden te ” . Di co nseg uenza , la forza aut o-prod ucen te e r ipr oduc en te del m erc at o e il suo inc ont ro vertibile affidar si alla t eoria del liber o s ca mbio p lasmano qualsiasi piega del viv ere in ter s oggetti vo planetari o. L ’ econo mia stes sa , così fa c endo , non è alt ro c he il pr o do tto cult uralmen t e – dunque anc he r eligiosamen te - orientato 12 di una part e di umanità che s tor icamen te ha avut o la meglio su altr e part i e che , per mezzo di tale pr odott o , con tinua a r eitera re la p r opria posizion e di pr evaricazi one s u di esse. Se, res tando nell’ ambi to esem plific ati vo poc ’ anzi pr ospettato , si vo - lesse immaginare un sist ema to talment e div erso da quello a tt uale , ci sa - r ebbe da c hieder si quant o , nelle scuole eur opee , piutt ost o ch e di lingua com e STEM (S cienza , T ecnologia , In gegneria e Mat emati ca). In questa indagine , gli studen ti sot toposti a v alutazion e vengo no da sessan ta P aesi del mo ndo e hanno un ’ età che v a dagli ott o ai tre dici anni. L ’ ultimo r eport, del 2019, è qui consultab ile: ht tps:// timss2023.org/r esults/ 11 Come d’ altron de specifica, vo lendo soff ermar si sul c ont est o italiano, lo st esso com unica to stam pa pu bbli cat o dal Minister o dell ’ I struzio ne in data 24 lug lio 2025, ov e si sott olinea c he gli in vestimen ti or ientat i al campo della f ormazio ne tecni ca sono , tra l’ altro , «in linea c on i bisogni delle impr ese». Cfr . ht tps://www .mim.gov .it/-/pn- rr -valditara-firma-il- decret o- di-130-milioni-per -potenziar e-i-labora tori-degli-its-aca - demy-il-ministr o-inves tiamo-nella-formazi one-tecnica- di-ecc ell 12 Sulla r elazione t ra “ modello ca pitalistic o ” e cristianesimo s i rin via , e x plur imis, a J . A . S c hum peter (a cura di C. N apoleoni, tra d . di P . Sy los L ab ini), S tor ia dell’ anali si economica, Bollati Borin ghieri, T orino , 1972; M. W eber (intro . di G. Galli, trad . di A. M. Marietti), L ’e tica pr otes t ante e lo spirito del cap it alismo, Rizzoli, Milano , 1991; A . F anf ani, C a t to licesimo e pr otes t antesimo nella formazio- ne stori ca del capit alismo, q u ar t a ed ., Marsilio edit ori, V enezia, 2006. I fondamenti dei diritti umani, l’ istruzione e la pace sostenibile 113 inglese r isulter eb be appr opriat o istit uire l’ obbligat or ietà dell ’insegnament o di idiomi c ome il russo , l ’ ara bo, il cinese e l ’ hindi. D’ altr onde, una tale so - luzion e non sar ebbe del tu tt o con traddit oria c on l ’ attual e conf ormazione mult icultural e della società europea , né tanto meno ris ulter eb be stri dent e rispett o alla infinita rete di in ter r elazioni c he c onnett e il V ecchio c ontinen - te al r esto del mon do 13 . P ro ba bilment e , tutta via , essa sfoc er eb be in risultati non pi enamen te posi tivi per ché inevitabilmen te dir etti a essenzializzare al - tr e cultur e piut tos to c he a int egrar e. In ogni caso, il fatt o ch e una tale idea fati chi a far si spazi o nel diba ttit o politi co eur opeo o che si limiti a r estar e teo ria senza un ’ ap plic azione pr atica c oncr e ta , resta il dat o r ealment e pr eo - cc up ante. I pr ob lemi legati alla pedagogia , in altr e par ol e, sono enormi e in li - nea di massima poco visibili. S e nelle p r ece denti r ighe quest i pr ob lemi sono stati b revem ent e ric ondotti a una c ausa primar ia di matri ce ec onomica, le par ol e che seguono v erter anno , in vec e , su questioni di ti po cu lt ural e e r eli - gioso. U na delle più grandi falle de l sistema ed ucat iv o, di fatti, co nsta nella mancanza di una pedagogia inter c ultur ale . E questa mancanza non so lo r ende impos sibile un cam bio di passo in dir ezione di una pa c e sostenib ile; ma , nel suo non- esser ci, disil lud e le aspettati ve delle p iù impor tanti ca rte int ernaziona li là dove es se individuan o le finalità che i P aesi sti pulant i do - vre bber o perseguire in mat eria di educ azione , fanciullezza e ado lesc enza . Q uad r o normati vo in ter nazional e in mat eria di e du cazione Il tema de ll ’ educazion e r eca c on sé una innegabile dimensi one giuri - dica. Educar e, di fatti, v uo l dir e anch e co lti var e, negli stu denti, un senti - men to di au to ed et er o normazi one . Ma ci sono de lle differ enz e in gen ti tr a i sist emi educa tivi dell’ anti chità , es c lusi vamen te e litari, e quelli democrati ci mode rni 14 . Il passag gio dalla società feudal e a quella moderna ha dat o vita 13 Simion B elea , Cont inuità e disc ontinuità nel l ’ esp er ien za del mig rante I , Bulet in Ştii - nţifi c, F a scicu la F ilolog ie, Seria A, Vo l . XXII, 2013, p. 218: „Emigrar e per milioni di esseri umani significa s pesso sopra vviver e , f u ggire da con dizioni non p iù sostenib ili o almeno ri tro var e una spera nza per la v ita, an che se c ondanna ti, non poche vo lte , a ri- schiar e la stes sa vita durant e lo str azian te viaggio ” . 14 Sulla st oria dell’ educazione si r invia a M.S . Johnson , P . S. Stearns ( trad. di F . Peri), Stori a dell ’ed ucazio ne. Un a prospe t tiv a globale , Ein a udi, T orino , 2025. JURNAL UL LIBERT Ă ȚII DE CONȘTIINȚ Ă VOL. 13, NR. 3, 2025 114 a una co nc ezione t otalmen te n uo va dei sist emi educa ti vi, sott oponen do questi a un ’ opera di mu tazione in tegrale c he li ha tr asfo rmat i in dispositi vi di co ntr ollo e codifi ca dei c ompor tament i sociali 15 . L a rivo luz ione indus - triale , l’ urbanizzazione e la massific azione d ella società hanno poi fav orit o un ric olloc amen to delle r esponsabilità pedagogiche nelle fa miglie - ma sol o in quant o int ese co me est ensioni di en tità naziona li ormai on to lo gizzate - per poi sf ociare , nel sec ondo do pog uerr a , a una sin tesi s istemic a educa ti va che ha vist o, congiun tament e nelle fa miglie e nelle ist ituzio ni pu bbli che ( e pri va te), il coagularsi dei m ecc anismi di fo rmazion e all ’in tern o di una stru t - tur a unica e c o- cos truita di pedagogia g io vanile . A sancir e q ues to passaggio, sul piano giuridic o , è stato in pr imo lu - ogo l ’ artic ol o 26 della Dichiar azione U n i ver sale dei diri tti umani, seco ndo cui: «1. Ogni individuo ha dirit to all’istruzione . L ’istruzione deve es sere grat uita almeno per quan to r iguarda l e classi elem entari e f ondamen tali. L ’i s truzion e elemen tar e deve esser e obb l iga tor ia . L ’i st ruzion e tecnic a e pr o - fes sional e deve esser e messa alla portata di t utti e l’istruzion e superi or e deve esser e egualment e ac ces sibile a t utti s ulla base del merito . 2. L ’istruzi one deve esser e i n dirizzata al pieno sviluppo della per - sonalità umana ed al r affo rzamento d el rispett o dei dirit ti umani e delle libertà fon damen tali. E ssa deve p ro muo ver e la com pr ension e, la toller anza , l ’ amicizia fra t utt e le N azioni, i g ru ppi r azziali e re ligiosi, e deve fav orir e l ’ opera dell e N azioni U nite per il mant eniment o della pac e 16 . 15 I n tal senso si rin via , ex plur imis, a M. Perr o t ( trad . Di A. Goldh ammer), A Histo r y of Priv a te L ife. IV . Fr om the Fires o f Re v ol ution to the Grea t W ar, T he Belkn ap Press o f Har v ard University P ress, Cambridge ( Massa chu- sett s), 1990; M. Fo uca ul t (trad . di R . Hurle y), T he Histo r y of Sexu ality , v oll. II e III , P antheon Books, N e w Y ork, 1986, o ve si esamin a l ’ utilizzo dell ’ed ucazione istituzio n ale come dispositivo di co ntro llo e m anipola- zione dei co mp o r t amenti sessu ali; per un bre ve ex cur us st orico sulle teo- rie moderne co ncernenti l ’educazione um ana, A. P andolfi, Na tura uman a, il Mulino , Bologna, 2006, pp . 95 ss. 16 Simion Belea, “ Recu n oașter ea drept urilor o mului din punct de veder e j uri dic . A plicarea prevederilor de organiz ațiile internaționale” , J urna lul Libe rtății de Conșt iință, vo l. 12, nr . 2, 2024, p.85 . Il primo str ument o int ernazional e per la tute la dei diritti uma- ni è inserito in un quadr o ben definito , ovver o la “Carta delle N azioni U nite ” , redat ta il 26 giugno 1945 a San F rancisco , alla conc lusione della C onfer enz a sull’Organizza- zione I nternazi onale , e s ot toscri tta da 51 P aesi membr i originari delle N azioni U nite . N el sistema co ncep ito dagli est ensori della Carta , la prevenzi one e la tu tela dei diri tti fon damen tali costi tuiscon o il prer equi sit o per il mant eniment o della pac e e della sicu- I fondamenti dei diritti umani, l’ istruzione e la pace sostenibile 115 3. I genitor i hanno dirit to di p rior ità nella scel ta del gener e di istru - zione da im part ire ai l or o figli». L a gr atui tà e l ’ obb ligato rietà sono es pr essioni s ulle quali, prima delle altr e, vorr ei spendere d ue par ol e. Si tra tta di due t ermini car ichi di tensio ne , sopra tt utt o per ché pos ti l’ uno di fianc o all ’ altr o. E ss i, potre bbe affer mars i, rapp r esentano una sorta di ri flesso dei prin cipi democr ati ci, un punt o d ’ arri vo e an che di r ipart enza . N el caso della grat uità , infatti, v iene a sancir si il diritt o alla istruzio ne in quan to essa c onsen te a t utti l ’ acc esso all ’ educazio ne . N el cas o dell’ ob bliga tor ietà , al con tr ario e in mani era quasi stri dent e c on la grat uità , essa permet te di tr ac ciar e il solc o p er una d uplic e evol uzione sociale . Anzi tut to , perc hé pr esuppone c he tu tti, fino a una de - ter minata età , acquisiscano n ozioni b asilari del saper e c omun e senza res - tare in dietr o rispett o agli altri. In sec ondo luogo, consider at o il co nt est o st oric o in cui fu elabor ata la Dic hiarazi one , perc hé agì com e dispositi vo di co mpensazion e per tut te quelle famig lie ch e, nel dopog uerr a , mos tra van o, per ragioni di “ resist enza ideologica ” o di esigenze mat eriali, una certa r eti - cenza o diffic oltà a d affidar si alle istit uzioni depu tate all’inse gnamen to . I n tal senso, dalla fine del seco ndo c onflitt o mon diale in av ant i, prop rio grazi e ai prin cipi di grat uità e ob bligat ori età scolasti ca si ri uscì a incider e positi - vamen t e sul disliv ello f orma tiv o e a sc ongiur are , c osì, il riassestarsi di una qualsiasi con dizione p revigen te di tipo elitar io 17 . L ’ att enzion e suc ces si va va ad a ltr e due esp res sioni c he , oltr e a pre - sentar e una tensi one “ filol og i ca ” stante n ella lor o vicinanza sintatt ica, ap - paion o anc or oggi fori ere di c ontr addizioni e r isultati delet eri in seno alle stru tt ure pedag og ic he eur opee . Si tra tta delle es pr essio ni “ eg ualm ent e ac - ces sibile ” e “ sulla base del merit o ” . Se, infatt i, il merito pr epone criter i di ac ces sibilità al pr osi eguo degli studi per un discent e , com e può, allora, un sist ema educa tiv o , dirsi coer entemen te ed effet ti vamen te “ eg uale ” rispetto alla fruibilità del serv izio? La questione s i inserisce all ’in ter no di un ’ altr a enor me pr ob lemat ica, che è quella dell’indiffer enz a delle diff er enze, f ru tt o di una piat ta app licazio ne del modern o e democr atic o principio giuri dico dell ’ ug uaglianza ch e, propr io nel t ra ttar e tu tti in “ egual ” modo, trat ta tut ti re zza i n ter nazionale . L a Carta deve essere c onsider ata una c ostit uzione della c om unità int ernazionale . 17 P erlomen o, questo è quan to ac cadde nei P aesi c.d. “ sviluppati”; ma la c ondizio ne di disparità dei li velli educa tivi tr a P aesi è già un pr esuppos to di irr agiungibilità del viver e pacific o e democratic o. JURNAL UL LIBERT Ă ȚII DE CONȘTIINȚ Ă VOL. 13, NR. 3, 2025 116 in modo div erso quand o non ne c onsidera le peculiarità r eligiose, c ult urali, sessuali, cosci enziali, identitari e 18 . P er quanto i disposi tivi nor mati vi abbi - ano f ormalm ent e perso , come s i vedr à a br eve , quel criter io meri tocr atic o che inf ond eva l ’ art. 26 della Dichiar azione , ogg igior no la r ealtà sociale e politi ca pr oiet tata nei luoghi educ ati vi appar e c om unque anc or ata a un ’idea i negualitaria che t ro va nel merit o il suo st endar do. U n es em pio in tal senso arri va p ro prio dalla po litica italiana. L ’ art. 6 del decr eto legge n. 173 dell ’11 no vemb re 2022, infatti, ha disposto c he il “ M inister o dell’ Is truzio ne ” itali - ano assumes se una nuo va denominazi one: “ Minist ero d ell ’ I struzi one e del M erito ” . Si tra tta , co me not o , di adeguamenti no rmat ivi coer enti sia c on l ’ art. 26 della Dichiar azione d el 1948, sia con il det tato n orma tiv o ex a r t . 34, comma 3 della C ostit uzion e italiana seco ndo cui «I capa ci e meri tevo li, anc he se pri vi di mezzi, hanno diritt o di r agg iun ger e i gra di più alti degli stu di». Ma ridurr e questa scelta a questio ne di pur o adeguamen to n omi - nalistic o app ar e, for se, un ’interp r etazione tr oppo parzia le . L a scuola “ del merit o ” , d ’ altr onde , non fa al tr o che r ibadir lo quotidianamen te . Sal vo r estando , in og ni caso, l ’ a sso luta adeguat ezza di una norma superi or e che gar antisca il sostenim ent o degli indigen ti nel r aggiungiment o dei gradi p iù alti degli st udi, quando cap aci e mer itevo li, quale tra ttamen t o è in vec e riservato a que lli non pri vi di mezzi, ma meno ca paci e men o meri - tevo li? Il sist ema fo ndat o ten denzialmen te sulla c om petizione e l’ins egna - men to v erticalizzat o 19 , com ’ è il ca so della media de lle scuole eur opee , appa - r e riservare a quest i ultimi lo st esso tipo di tr at tament o riservat o agli altri. A que sto modus ope r andi occ orr e dare giustific azione a ttr a ver so il principi o di uguaglianza applic at o nell’ organizzazione e nello s vo lger si delle a tti vità curriculari. L a massima è quella di tra ttar e tutti in egual modo 20 e l’ unico 18 I n tal senso si rin via a M. Ric ca, Cul ture i nter dette. M odernità, migr azioni, d iritto in- tercultur ale, B o llati Borin ghieri, T orino , 2013; L. P alazzani, F ilosofia per il diritto . T eorie, concetti, applicazio ni, secon da ed ., G. Gia ppic helli edito re , T orino, pp. 129-150. 19 I nt endo dir e di trasmission e delle co noscenze sec ondo un a ppr occio top - down che parta dall’in segnant e per arri var e all’ alunno, senza preveder e fo rme di c o- cos truzion e dell’ appr endimen to . Si pensi, banalmen te , alla p os izione dei ban chi posti, in linea di massima , a file da due e in orizzon tale dinnanzi al/alla pro fesso re/pr ofessor essa; ar chi- tett ura di una c lasse che, va sotto lineato , pur ripr esentandos i con una c erta frequenza non r appr es en ta com unque una r egola fissa. Si guar di, ad esem pio , al l’ ecce zione c ostit u- ita dal modello finlandese . 20 P er una breve ric ostr uzione del diba ttit o sull’ uguaglianz a nelle scuol e, si rin via a A . L a u ro , Un devoir de justi ce: le sfid e dell ’ uguaglianza n el diritto all ’istruzione scolastica, I fondamenti dei diritti umani, l’ istruzione e la pace sostenibile 117 modo per bilanciar e q ues ta uguaglianz a o mol ogante s ta nel prin cipio di aut ono mia degli istitu ti sco lastici, g r azie al quale quest i possono , pur sem - pr e ent r o i limiti di liv elli essenziali da garan tir e indi viduati a mo nt e , diver - sific are l e pr opr ie pr assi pedagogiche e modular le in sens o in ter c ultur ale 21 . I n alcune cir co stanze, i nfa tti, le sc uo le dimos tran o di saper ac c ogliere l e esigenze di t utti da ndo “ a ciascu n o il suo ” e non a tu tti l o stes so 22 . Da un p unt o di vi s ta pret tamen te giuridic o, in o gni caso, la Dic hiara - zione U niv ersale d ei Dirit ti umani all ’ art. 26 comma 2 f ornisce una r isposta alla domanda p rec edente: nel p rimo caso pr evedendo c he l’istruzione s ia indirizzata al pieno s viluppo della personalità umana e , nel seco ndo , dis - ponendo c he la Repu bblica s i impegni a «rimuo ver e gli osta co li di or dine ec onomic o e s ociale , ch e, l imitand o di fatt o la libertà e l ’ eguaglianz a dei citta dini, im pediscono il pi eno sviluppo della perso na umana ». Dinnanzi a queste en u n ciazioni, tut tavia , verr ebbe da chieder si se allo stato a ttua le le società europee 23 r iescano da vvero a r ealizz ar e le finalità auspi cat e . U n in Costituz ionalismo.it, fa sc . n. 1, 2023, pp . 27-57. 21 I n tal senso, e in maniera circ oscrit ta al con tes to italiano , si veda A. Sandulli, Scuola e universit à T ra concorrenza ed egu a glianza sociale, 50° Con- vegno di stud i amminis tra tiv i , V arenn a, 16, 17 e 18 se t temb re 2004, “ L ’ a t- tu azione d el titolo V d ella Costituzione ” , in Astrid , 2004, p p . 1-29. In generale, con rigu ard o al contest o europeo , si consul ti, invece, il se- guente sit o: https://eur ydice .indire.it/wp-content/uplo ads/2017/06/ bolle ttino_a utonomia_2009.p df 22 N el caso it alian o, per una panora mica gener ale sui p rogett i sco lastici, si veda il seguente sit o: h tt ps://www .mim.go v .it/pr ogetti-e -iniziati ve-inter nazionali 23 Con ri ferimen to a i dispositi vi costit uzionali di altr i P aesi eur opei, si vedano: l ’ art. 24 della Costi tuzion e belga (peraltr o con tr addistin ta da un rico noscimen to esp licito , alle com unità r eligiose, della tito larità del c ont ro llo sull’in segnament o r eligioso); gli ar tt. 23, 47 e 52 della Cost ituzion e bulgara; l’ art. 76 della Cos tituzi one danese; gli artt. 6 e 7 della Costi tuzion e tedesca; l’ art. 37 della Cos tituzio ne esto ne; l’ art. 33 della Cos tituzio ne ce ca; l’ art. 42 della Costituzi one ir landese; gli artt. 16 e 108 della Costit uzione gr eca; l’ art. 27 della Costi tuzion e spagnola; gli ar tt. 62, 63 e 65 della Costi tuzion e croa ta; l ’ art. 20 della Costi tuzion e ciprio ta ; l’ art. 112 della Costituzi one lett one; gli artt. 40 e 41 della Costi tu- zione lit uana; l’ art. 23 de lla Costit uzione l ussemburghese; gli artt. XI e XVI de lla Costi- tuzion e ungher es e; gli artt. 10 e 11 della Costi tuzion e maltese; l ’ art. 23 della Costit uzione dei P aesi Bassi; gli ar tt. 14 e 14° della Costituzi one aust riaca; g li artt. 94, 103 e 117 della Costi tuzion e polac ca; gli art t. 43 e 73 della Cos tituzi one port oghese; art. 32 della Costi- tuzion e rumena; gli art t. 54 e 57 della Cos tituzi one sl ovena; ar t. 42 della Cos tituzio ne slo vac ca; l’ art. 16 della Costi tuzion e finlandese; l’ art. 21 della Cost ituzio ne sve dese. P er q uan to r iguarda, inv ece , la Costit uzione fr anc ese del 1958, non vi è u n es pli- JURNAL UL LIBERT Ă ȚII DE CONȘTIINȚ Ă VOL. 13, NR. 3, 2025 118 quesit o, q ues to , che inevitabilmen te por ta con sé un insiem e di rispost e cari che di perp lessi tà . U na tra quest e , cioè quella rela tiv a alla mancanza di un ’ educazi one in ter c ultur ale, è quella sulla quale il presen t e artic ol o vuole foca lizz ar e l ’ at tenzi one . T ornando a lla cor nice n orma tiv a int ernazio nale , dunque, è possibile dedurr e dalle varie car te giuridi che la de finizione di un im peg no e duca tiv o in senso inter cultur ale? Se la Dichiar azione U niv ersale d ei Dirit ti U mani individua d elle linee gener al i in ma teria di ed ucazio ne , il P att o I nterna - zionale s ui Dirit ti Eco nomici, S ociali e Cult urali, adot tat o dall ’ Assembl ea Gener ale de lle N azioni U nite in data 16 dic embr e 1966, offr e un quadr o nor mati vo pi ù incline a d abb ra ccia re una c oncezio ne m ulticultur alista de - ll ’insegnament o. I n prim o luogo, infatti, va evidenziato c he il P att o del 1966 par e mi - tigar e quel c onnotat o di meri tocr azia pr esent e nella pr eceden te Dic hiar a - zione d el 1948, veic olan do – imp licitamen te - i s istemi sc olastici v erso app roc ci maggiormen te in clusi vi. L e disposizi oni in mat eria educ ati va , co ndensat e nell’ artic ol o 13 del document o int ernazio nale 24 , q uantomeno cito r iferim ent o all ’ educazi one , ma un rimand o – nel pr eambo lo - alla Dichia- razio ne dei Dirit ti univ ersali del cit tadino e dell’ uomo del 1789 e, sopr att ut- to , al preambo lo della pr ec edent e Costi tuzion e del 1946 che s i esprimeva in mater ia di educazio ne. In ultimo , va seg nala to ch e all ’ art. 34 si dispone il rin vio alla legge or dinaria per mater ie ch e, tra le al tre , verton o anch e sull ’insegnament o. P er u na pa nor amica sulla sit uazione sc olastic a europea, di tipo pr ettamen te socio logi- co-statist ico , si rimanda , inv ece , al seg uen te si to: h tt ps://op .europa.eu/webpu b/eac/ educa tion-and-tr aining-mo nitor/en/inde x.html 24 Così r ecita l’ art. 13: «1. Gli Stat i P arti del pr esente P atto r ico nosco no il di- ritt o di ogni individuo all’i st ruzione . Essi con vengono sul fa tto c he l’istruzione deve mirar e al pien o sviluppo della personalità umana e del senso della sua dignità e raf - forzar e il rispetto per i diri tti dell’ uomo e le libertà fo ndamen tali. Essi c on vengo no inolt re c he l’istruzione deve por re t utti g li individui in gra do di parteci par e in modo effet tiv o alla vita di una so cietà libera, deve pr om uov ere la c om prensi one , la tollera n- za e l ’ amicizia fra t utt e le nazioni e t utti i grup pi razziali, etnici o re ligiosi ed inc o- raggiar e lo sviluppo delle at tività delle N azioni U nite per il man tenimen to della pa ce . 2. Gli Stati P arti del pr esent e P atto , al fine di a ss icurar e la piena at tuazio ne di questo diritt o, ric onosc ono ch e: a) l’istruzione p rimaria deve esser e ob bligat oria e ac cessibile grat uitament e a tut ti; b ) l’i st ruzione sec ondar ia , nelle sue di verse f orm e, inclusa l’istru- zione sec ondar ia tecnic a e pro fes sionale , deve essere r esa gener ale ed a cc essibile a t ut- ti co n ogn i m ezzo a ciò idoneo , ed in partic olar e median te l’instaurazion e pr ogressi va dell’i st ruzione gr atuita; c) l’istruzione s uperior e de ve es sere r esa ac ces sibile a tu tti su un piano d’ uguaglianz a, in base alle attit udini di ciasc uno , con ogni mezzo a ciò ido- I fondamenti dei diritti umani, l’ istruzione e la pace sostenibile 119 da un punt o di vista di li n guagg io giuri dico , sembr ereb bero p redispo rr e le basi per una scuola più sensibile all e nec essità di per equazione de lle di - suguaglianze di meri to , oltr e che di quelle mat eriali. Di fat ti, non vi sono, nell’ enuncia to , rif erimen ti alla par ola “ merit o ” , la quale viene pr ef erita da - ll ’inciso “ at tit udini di cias cuno ” , senz’ altr o più c oeren te ai valor i democr atici in quant o rif eribile a un s istema ed ucati vo non imper niato m eram ent e su merit i e co mpetenze degli st uden ti, ma vol to alla f ormazio ne di questi sen - za di st inzioni di specie . Questa tel eologia viene ripr oposta e sviluppata in altri documen ti int ernazi onali. È il cas o della C on venzio ne in ternazi onale sull ’ eliminazione di ogni forma di discriminazion e razzial e,  adot tata da - ll ’ Assembl ea Gener ale delle N azioni U n it e il 21 dic embr e del 1965, ch e, all ’ art. 5, lett er a e), punt o V , co nferma l’impegno degli Sta ti firmatari a ga - ran tire il «diritt o all’ educazio ne ed alla f ormazio ne pr ofessi onale», v ietando ed eliminando qualsiasi «discriminazione r azziale in tu tt e le f orme»; o an - che il c aso della Con venzion e sull ’ eliminazione di t utt e le f orm e di discri - minazione n ei confr onti delle do nne , adottata dall’ Assembl ea Gener ale de - lle N azioni U nite il 18 dicem br e 1979, con la qual e si ric onosce , all ’ art. 10, il diritt o all’ educazio ne in pr ospet tiv a di uguaglianza di genere; o , anco ra, è il caso degli artt. 28 e 29 della Con venzione s ui Dirit ti del Ba mbino , adot tata dall ’ Assemb lea Gen erale d elle N azioni U nite in data 20 no vemb r e 1989. Questi e alt ri documenti in ter nazionali 25 , dunque , non hanno fa tt o altr o neo , ed in partico lar e mediant e l’in s taurazio ne pr ogressi va dell’istruzione gra tuita; d) l’i st ruzione di base deve esser e inc oraggiata o int ensifica ta , nella misura del possib ile, a beneficio degli indi vidui che n on hanno ri cevuto ist ruzione pr imaria o non n e hanno com pl etato il c orso; e) deve perseguirsi a tti vamen te l o sviluppo di un sistema di scuol e di ogni g r ado , stab ilirsi un adeguat o sistema di bor se di studio e assi curarsi un c on tinuo miglior amen to delle c ondizio ni mater iali del personale insegnante . 3. Gli Stati P arti del pr esent e P atto si im pegnano a rispettar e la libertà dei genitor i e, ov e del caso, dei tuto ri legali, di s c eglier e per i figli scuole div erse da quelle isti tuit e dalle aut orità pu bb liche , purc hé co nformi a i requisit i fon damentali c he possono esser e pr e- scritt i o appr ov ati dallo S tato in ma teria di istr uzione , e di c ur ar e l ’ educazi one r eligiosa e mor ale dei figli in c onfor mità alle pr oprie c on v inzioni. 4. N essuna disposizion e di questo art ico lo sar à int erpr etata nel senso di recar e pregiu- dizio alla libertà degli individui e degli en ti di fon dare e dir iger e istitu ti di istruzion e, pur ché i pr incipi en unciati ne l 1° paragr afo di quest o artic ol o vengano r ispettati e l’i- struzio ne impa rtita in tali istitut i sia co nform e ai r equisiti fo ndamen tali che possano essere p rescr itti dallo S tat o». 25 T ra gli altr i, la Con venzion e inter nazionale s ulla prot ezione dei dir itti di t utti i lav ora tori mi granti e d ei membr i delle lor o famiglie del 1990, all ’ art. 30; la Con venzione JURNAL UL LIBERT Ă ȚII DE CONȘTIINȚ Ă VOL. 13, NR. 3, 2025 120 che a prir e, nello spazi o del possibil e giuridic o, nuovi luoghi di iscrizione per iniziati ve e modelli pedagogici che guar dassero alle di versità nell’ ot tica di una lor o int egrazion e pr oposit iva n egli univ ersi sc o lastici. Ciò no nostan - te , da essi non è d eriv ata una canalizzazione degli s forzi degli S t a ti euro pei in direzi one in ter c ultur ale , bensì un reit er arsi di una “ consuet udine ” politi - co-pedagogica rimasta anc ora ta all ’ineffi cac e adagio m ulticultur alista che quegli stes si Sta ti c onduc e van o e hanno c on tinua to a c ond urr e sino agli inizi del nuo vo millennio 26 . L a s vo lta int ercult urale n el cam po educa ti vo , a o ggi, non può dirs i r ealizzata . T uttavia , g uar dando al qua dr o norma ti vo eur opeo, v i son o al - cuni doc umen ti c he si pon gon o a fon damen to di un poss ibile e c oncr e t o camb iamen to in tale dir ezion e: il document o ado ttat o dal Consi glio d ’ E u - r opa nel 2004 e n ominat o Com mon Basic Princi ples f or I mmigr an t I ntegra - tion P o li cy in the EU 27 ; e il Li br o Bi anco su l dial ogo in tercul tur ale 28 e l e Linee g u ida per l’ educ azione i ntercu ltur ale, ent ram bi ado ttati, nel 2008, dal Consi - glio d ’ Europa . L a r elazione sussist en te tr a amb izioni polit ich e e norma ti ve pr ofuse in questi at ti e r ealtà sociale ap par e co ntr addistinta da un cer to di vari o. L e Linee guida , così c ome il Libro B ianc o , sono infatt i documenti mar chiati da uno stam po “ migrat orio ” , ovver o na sc ono dall’ esigenza di int egrar e sor - ta dalle diffic oltà a ges tir e i flussi in ent ra ta 29 . T utta via , essi si pongo no al cr ocevia di una serie di perc or si istit uzionali c he , rispetto a d ue dec enni fa , int ernazionale s ui diritti de lle persone c on disabilità del 2006, all’ art.24; la Dic hiarazi o- ne delle N azioni U nite sull’ educazione e la f ormazio ne ai dirit ti umanidel 2011, all ’ art. 2. 26 Simion B elea , Cont inuità e disco ntinuità nell’ es pe rie nza del migrante , Bulet in Ştii - nţific, F asc icula F ilolog ie, S er ia A, V ol. XXII, 2013, p . 219: „ l migrant e vive spesso ne lla dinamica dei c onfro nti e della “ con tinuità ” o “ discon tin uità ” con la sua mem oria narr ati va e sto rica, fatta di perso ne e luoghi, sapori e tra dizioni, significati e val ori, ossia tut to ciò che a pparti ene alla sua pr opria cultur a. ” 27 C f r. ht tps://www .consilium.europ a .eu/ueDocs/cms_D ata/docs/pr essDa ta/en/ jha/82745.pdf 28 Sul Libr o Bia nco s i rin via a M. d ’ A rienzo, Dialogo in tercultur ale, medi azione giu- ridica e i ntegrazi one social e, in Diritto e R eligioni, vol. 10, fa sc . n. 2, 2015, pp. 420-437; D. S tr a z z a r i , I ntercultur al Educatio n: Wha t I s Called f or? A Comparison of E ur opea n and Latin-A me rica Exper iences, in Calu met – in tercultur al law and hum ani ties r evie w , 18, 2023, pp. 42-67. 29 D. St r a z z a r i , op. ci t., pp. 45 ss. I fondamenti dei diritti umani, l’ istruzione e la pace sostenibile 121 mostrano un ’ attitudi ne di stinta nei c onf r onti del l’ alte r ità . Il rammarico at - tuale , nel pr esente c he viviamo , sta tut to nell’ a ver virat o il timon e delle po - litic he sc olastic he in dir ezion e opposta rispett o agli in ten ti di quest e cart e. I n te oria disponiamo di al terna ti ve; nella pr ati ca , scegliam o l ’ attac cament o a una tr adizion e che c oncet tualizziamo c om e “fissa ” , au ten tica, int egrale . E gli event uali virtuosismi son o lasciati alle scuole in quan to en ti dotat i di aut ono mia . P er tale ragione , il cambio di n ome del M inister o c ui si è pr ima fat to c enno è sol o uno dei tan ti esempi c apa ci di dimostr ar e , dietro l’ esigen - za di un adeg uam ent o nominalisti co a n ormat iv e nazionali/in ternazi onali, un ver o e pr oprio anc or aggio dell ’in ter a stru tt ura ed ucat iva a i modelli me - rit ocra tici vo lti a f or mar e, s ec ondo un ’impostazione etn ocen tri ca e co mpe - titi va, lav or at ori e no n cittadini dem ocrat ici e co smopo liti 30 . E, nel mo men to in cui l ’insegnament o non è più un in seg nar e a im - par ar e e sta r e insieme, ma insegnar e pe r f ormar e fu turi lavor atori, l ’incom pati - bilità tra dir itti umani, pace sos tenibile e m odelli pedagog ici t ecnic o-razio - nali co rr e ad oc cupar e quei vuoti ch e separa no la r ealtà f enomenic a odierna dalle amb izioni int er cultura li e inter r eligiose. P edag ogia inte r c ultu ral e e pac e sosten ibile c ome metodo e fin e per una de mocr azia cosm opolita . U na prima inc om pat ibilità riguar da pr opri o la co mpetizion e . Cultu - r e div erse viv ono in manier a div ersa la c ompetiti vità 31 , e quest o pr esup pos - to è già suffici ent e a co nstatar e il tr emola re de lle tra v i ch e sorr eggono l e stru tt ure ed ucat iv e euro pee nelle società multi culturali. Ma al di là della co mpetiti v ità , che n on è una dimension e sociale on to logicamen te ri pr ov e - vo le se armo nizzata col s uo c ont raltar e della coopera tività , il pr ob lema delle scuole in E ur opa è anc he un pr oblema di c on ten uti didat tici. St oria e G eo - grafia , ad esempio , pr esentano un ’impr on ta tendenzialm ent e euro- c ent rica 30 I n termini cr itici, si rin via alle brevi consider azioni di M. Balda cci, Dalla critica alla meritocr azia al d iritto all’is tr uzi one, in Associ azione pr ofe ssion ale Pr oteo F ar e Sapere, 2024, pp. 1-4 31 P er un ’ agile ricos truzione t eori ca sulla re lazione tr a cultura e c om petizione , si rin- v i a a K . W u , T . T a l h el m , H ide a Dagge r Behind a S mile: A Review of H ow Collectivistic Cul tur es Compete M or e Than I ndividual istic Cul tur es, i n S . M . Ga r c i a , A . T o r , A . J. E l l i o t (a cura di), Oxf or d Han dbook of the P sycholog y of Competition, 2021, pp. 1-47, c onsulta- bile al link: h tt ps://acad emic.ou p.c om/edit ed-vol ume/37081. JURNAL UL LIBERT Ă ȚII DE CONȘTIINȚ Ă VOL. 13, NR . 3, 2025 Experiența mar tirică a c onv e r tirii. Lipo v enii adv en tiști din Jurilo v ca și S arichioi 128 separa ți de B iserica Ort odo xă Rusă în urma r ef ormel or pat riar hului N i - ko n din seco lul al X VII-lea. A cest e r efo rme , menite să unif ormizeze c ult ul, au f ost per c epute d e mulți cr edincioși ca o a bat er e grav ă de la adevăr ata cr e - dință . Reprimarea o poziți ei ( rasko lul ) a gener at exiluri, persecuții și migra - ții masiv e spr e Si beria , U craina, dar și în zon ele Dunării și al e M oldov ei 2 . P rimel e co munităț i lipoven e s-au stab ilit în spaț iul ro mânesc la înc eput ul seco lului al X VIII-lea , în nor dul M oldov ei, Buc ovina și Do br ogea , co nsti - tuind un grup mino ritar distinct, astăzi recunoscut oficial p rin Com u nita - tea R ușilor Lipov eni din România ( CRLR) 3 . Religia a rămas n ucleul iden tităț ii lipoven ești. Cr edincio șii de rit vec hi au păstr at r itualur ile tra dițio nale – semnul crucii cu două deget e , purtar ea băr bii, res pinger ea inova țiilor lit urgice – și s-au îm părț it în două ramu ri: popovțî („cu pre oți”), car e au a c ceptat r estaurar ea unei ierar hii bi - seric ești pr in mitr opolia de la F ântâna Albă (1846) și bezpopo vț î („fără p r e - oți”), car e refuzau oric e com pr omis și c onsider au că lum ea tr ăieșt e deja su b domnia A nti cristului 4 . Lipov enii au păstr at limba rusă v eche ș i tra diții pr oprii: port ul, ar - hitect ura rur ală , obi ceiur ile culinare și cân tecel e. A n timodernism ul tra di - țional s-a îm pleti t cu un stil de viață sobru , parțial separa t de societatea major itară. Î n ac ela și tim p , com unitat ea a dezvo ltat instit uții pr oprii – șco li confesionale, publicații precum z iarul Z orile – care a u conso lidat c oeziunea int ernă . I den titat ea lor s-a definit pr intr - o du blă a part enen ță: etnic rusă și r eligioasă staro ver ă , ce ea ce a c om pli cat une ori r aportar ea la rec ensămint e și la stat ut ul de minoritat e . Î n România moder nă , lipovenii au f ost recu - noscuți ca mino ritat e etnică, a vând r eprezen tare p ar lamen tară pr in CRLR . P oliticile d e re cunoașter e culturală ș i inițiati vele co munitar e le -au permis să-și păstre ze cara cterul distinct în ciuda pr esiunilo r de modernizare ș i asi - m il are 5 . 2 Alexandr V aro na , T r agedi a schismei r use: ref orma patriarhului N ikon și începuturile starover ilor , Bucureș ti, Editura Kr iteri on, 2002, p. 31. 3 Marius Laz ăr , I u lia-Elena H ossu ( eds.), Rușii lip oveni din R omânia: istor ie, ide nti - tate, co mun ita te , C luj-N apoca , Insti tut ul pentru S tudier ea Pr obl emelor M inorită ților N aționale , 2020, pp. 7–15. 4 R o b e r t O. Cr u m m e y , The O ld Bel ievers and the W orld of A ntichrist: The V yg Commu- nity a nd the Russi an St ate, 1694–1855 , Madison, WI., U nivers ity of W isconsin P r ess, 1970, pp. 5-7. 5 Filip I patiov , Ru șii- lipove ni din România. S tudiu de geog ra fie umană , C l u j - Na p o c a , JURNAL UL LIBERT Ă ȚII DE CONȘTIINȚ Ă VOL. 13, NR. 3, 2025 Experiența mar tirică a c onv er tirii. Lipov enii adventiști din Jurilo vca și Sarichioi 129 Așa dar , lipov enii, urmași ai vechilo r starover i ru și, și-au construit timp de sec ole o iden titat e r eligioasă exc lusivistă . Religia nu er a doar un sist em de cre dinț e, ci o armur ă culturală c e gar anta su pr aviețuir ea etnic ă în mijlocul altor popoar e. T radiț iile, l imb ajul liturgic ar haic și un stil de viață rigid funcționa u ca bar ier e de delimitar e, iar respectar ea lor er a perc e pu tă ca do vadă de l oialitat e abso lută față de st răm oși și fa ță de Dumnezeu . II. C ultur a rușinii și păca tul sc himbă rii r eligie i Com unitat ea lipov enească poat e fi definită ca o societate ca ra cterizată de cult ur a r ușinii , în car e on oar ea și pr estigiul col ectiv pr imează a su pr a liber - tății indi viduale . Î n astf el de culturi, iden titat ea personală es te insepara bilă de apar tenen ț a la grup , iar rep utația familiei sa u a com un ită ții dev ine cr ite - riul pr incipal al val orii unei per soane . „O noar ea est e valo ar ea socială a unei persoan e, mă sur ată pr in modul în car e est e perc epută de c eilalți; rușinea, dimpotr iv ă , este pi er dere a ac estui s tatu t” 6 . P rin urmar e , păca tul nu es te în prim ul rân d încălc ar ea unui c od mor al int erio r , ci o dezono ar e adusă c o - munității. Î n logica ac est ei culturi, viața socială a satelo r lipoven ești se orga - nizeaz ă în jurul unor m ecanisme c lar e de pr ot ecție și men ținer e a onoar ei co lecti ve . Ca refle x social, membrii c om unității se într eabă c onstant: „ Ce vor s pune c eilalți? C um va af ecta aceasta num ele meu și al fa miliei me - le?” 7 . P ăcatul contrazicerii tradiției – fie prin încălcarea obiceiurilor , fie prin schimba rea r elig i ei – nu est e int erpr et a t ca o sim plă er oare indi viduală , ci ca o tr ădar e a com unității. Î n co nsecință , pr esiunea se ex ercită prin rușine pu blic ă , marginaliz ar e și sti gmat. „ Î n c ult urile rușinii, v ina unei per soane se răsfr ânge asup ra în tr egului g ru p; de a ce ea , familia dev ine pr incipalul agen t de co ntr ol, exer citând p res iunea de a r ead uc e pe cineva în limitele st abil ite ” 8 . A c eastă dinamică se regăsește în sa tel e lipoven ești pr intr -un pr oces bine c on tur at, desfășura t în mai mult e etape. Mai întâi, păr ăsirea r elig iei co pilăriei ar e loc la nivelul decizi ei personale , într -un timp al in ter ior ității P resa U nivers itară Clujeană, 2001, pp. 129–134. 6 J ayson Georges , The 3D Go spel: M inis tr y i n Gu ilt, Shame, a nd F ear C ultur es , Ti m e P res s, 2014, Kindle edition, loc . 197–206. 7 Ibide m , loc. 224–233. 8 Ibide m, loc. 233–242. JURNAL UL LIBERT Ă ȚII DE CONȘTIINȚ Ă VOL. 13, NR . 3, 2025 Experiența mar tirică a c onv e r tirii. Lipo v enii adv en tiști din Jurilo v ca și S arichioi 130 și al discreț iei. Ulter ior , informa ția ajun ge inevitabil în spaț iul pu blic , mo - men t în car e int erv in a uto ritățile religioase și c om unitar e pentru a ma rc a aba ter ea . Pr esiun ea dire ctă este însă transf erată familiei, car e dev ine p rin - cipalul instrum ent de c onstr ânger e, exer citând o mar e parte din prig oană prin rușinar e, mustr ar e , amenințări sa u violen țe . Î n jurul familiei, societ a tea se re activ ează în cer curi con cen tri ce: mai în tâi vecinii apr opiați, apoi st ra da , part ea r espectiv ă de sat și, î n c ele din urmă, înt re aga com unitat e, fiecar e niv el r esimț ind co n vertir ea ca pe o erupție la ni vel ul obr azului co lecti v car e se poat e transf orma într - o „ m olimă ” care a r amenința unitat ea și id enti tatea co lecti vă . Responsabilitat ea pentr u sancțiune est e at ribuită familiei și a pr o - piaț ilor , căror a l i se r ecunoașt e „dreptul” de a ap lica viol enț e ver bale , fizic e, ec onomic e e t c . Î n ac est f el, exc luder ea și st igmatizarea c on vertitului n u sunt doar r eacții spon t an e, ci mecanisme instit uite și perpetuat e de însăși log i ca unei culturi a rușinii 9 . III. Confessiones C hristianorum Conțin utul paragrafelor reunite su b titlul Confessiones aparține persoane - lor in tervievate . T extele poartă inevitabil am pr enta su biectivității și a u fos t păstr ate fă ră c enzură, din dorin ța de a nu p ier de au ten ticitat ea mărt uriilor . T onul or al, lipsa de unif ormitat e și exp res iile personale r eflectă difer enț ele de vâr stă , educa ție și e xperien ță ale cel or car e au povest it. Îm preună , ac est e co nfesi uni nu alc ăt uiesc doar o c ole cție de istor ii individual e, ci și o mărtu - rie c om ună a unei c om unități, surprinzând atâ t dur er ea persecuției, cât și fo rța cre dinț ei car e i-a susținu t. L a J urilov ca , lipov enii car e au devenit a dv entișt i au a vut de înfruntat violen țe v erb ale și m ultip le f orm e de dispr eț, fără ca a cest ea să degen ere - ze în mă s uri ra dical e car e să le pună viața în peric ol. În sc himb, au purtat într eaga v iață pov ar a judecății ș i a pr eco nc epțiilor , un stigmat pe car e l-au tr ansfo rmat însă în dr eptul de a sp une adevărul o ricui, chiar și at unci cân d ac esta era in co nfor tabil. N atașa S ., o lipov eancă pr acticantă, s-a botezat în 1970, după c e l-a cunoscut pe v iit orul ei soț, car e era a dv entist. L a începu t, i- a c erut tânăr u - lui să-și schimbe r eligia dacă o iu b ea. El a răspuns b lând, dar f erm: „ a r fi o crimă să f ac ast a, pe ntru că eu cred î n duh și î n adevăr” . Răspunsul lui a ui - 9 Ibide m . JURNAL UL LIBERT Ă ȚII DE CONȘTIINȚ Ă VOL. 13, NR. 3, 2025 Experiența mar tirică a c onv er tirii. Lipov enii adventiști din Jurilo vca și Sarichioi 131 mit- o și a det erminat-o pe N atașa să studi eze Bib lia pentru a afla de un de pr ov enea a ceastă fidelita te . Cuv ân tul lui Dumnezeu a co n vin s-o. S o licitând apr obar e pentru i eșir ea din cult, ob ligato rie a tunci, preot ul sat ului, Ște fan V ., ceasornic ar de meserie , i-a spus: „ să n u te mai î ntor ci , a cest a este a devărul ” . M ultă vreme N atașa a fost judec ată și marginalizată pentru cr edința ei, până în tr - o zi când ac elași pr eot a văzu t- o mergân d la biserica a dv entistă, str ăbă tând distan ța de cinci kilometr i cu un copil în br aț e și cu altul de mână . A tunci i-a lăuda t zelul. A poi, stato rnicia , echilibrul vieții de familie și înț elepciunea i-a u adus N ata șei pa ce . T ot în ac ea vreme , A niușa P ., o tânără agr ono mă , a intr at în c on tact cu adv entism ul prin tr - o familie din T eleor man venită să m unc ească la cari - era de la J urilov ca . A mfisa Z . își amint ește de Aniușa ca de o tânăr ă des c hi - să , activ ă și milosti vă . A n iușa a înc e pu t să fre cven teze biseric a din Sălcioar a (6 Mart ie pe atun ci). C urân d , a simțit po var a bat jocurii: lipov enii o cer tau și o scuipau. S -a mu tat în T eleorman, unde s-a botezat și s-a căsăt ori t, lă - sând în urmă J urilov ca . Sora Aniușei, Du n ea , a urmat a celași drum. Im pr esio nată de fem eile ad ven tiste din Săl cioar a , a înc eput să part icipe la adunăr i. Cr edința ac elor fem ei a fos t pentr u ea un exem plu viu . S -a botezat și pentr u că vexa țiunile nu a u întârzia t, D un ea s-a mutat la T ulcea. Amfisa Z. av ea doar 17 ani câ nd Dunea i-a vor bit des pr e ad ven tism. O nun tă ad ven tistă i-a descoperit c el mai bine ac eastă com unitat e. Mirii nu er au c ei mai în stăr iți, dar A mfisa a avut ochi doar pen tru bu curia lor . Î n 1974 s-a botezat și viața ei s-a schimba t: ru dele îi distru geau că rțile , îi asc undea u hainel e ca să nu poa tă merge la biseri că . Ea în să er a deter minată să ajungă a co lo c hiar și în halat și p apuci de c asă dacă ar fi f ost nevo ită . Când a devenit independen tă financiar a r efuzat să mai ascu lt e de in ter - dicții. Mama o stri ga pe stra dă: „ aș v r ea să t e văd bea tă decât să mergi la ad ven tiști!” . Î n 2001, când cu o ocazia unei evang helizări a văzut biseri ca ad ven tistă din J urilov ca neînc ăpă toa re , plină de oam eni și de cân t ăr i, a sim - țit că nimic n u-i put ea umbr i bucuria! A gafia , nora unei lipo ven ce f oart e evla vioas e , a intr at în c on tact cu N oul T estamen t prin in term ediul soacr ei sale. Cu vintel e Scripturii a u apr ins un foc în inima ei. Cura jul adv entist ului V irg il P . car e vor b ea din Bib lie oam enilor car e aștepta u doctorul la dispensarul din com ună i-au adus m ustr ar ea că inima ei nu es te în cl ocot pen tru H rist os. L- a în tr eba t pe cel c ar e vor bea ce a r tr ebui să fa că . El i-a răspus „ Î mp ără ția Cerur ilor n u JURNAL UL LIBERT Ă ȚII DE CONȘTIINȚ Ă VOL. 13, NR . 3, 2025 Experiența mar tirică a c onv e r tirii. Lipo v enii adv en tiști din Jurilo v ca și S arichioi 132 e depart e de tine!” . Așa s-a c on vins A gafia să meargă la biserica a dv ent istă . Cel mai difi cil i-a fost să sim tă dur er ea soacr ei sale legată de ace astă decizie. Bă trâna i-a v orb it dezamăgită despre r ebeliune și r ătăcir e. A gafia s-a apăr at spunân d „ n u sun t re belă pentr u că-l pro povă duiesc pe Hr istos și cum ar put ea să mă ră tăc ească ceva bun?” . A gafia s-a b ot ezat în 2003 și a descrie ac el evenimen t ca pe un mom ent de a devăra tă fer icir e. I st oria a dv entism ului în Sari chioi a re o t urn ură m ult mai dr amati că . Î m potri virea n u se mai re duc e la simp la dezapr oba re , la tea ma de con t ami - nar e r eligioasă , la jig niri sa u gest uri ur âte . A ici întâlnim instigar e di r ec tă , pr esiune e xer citată a su pr a familiilor și îndemnar ea unor cr edincioși r adica - lizați să int erv ină cu for ța , c u sc opul de a frâ nge r ezi s ten ța , de a impune pe - deapsa ș i de a dezumaniza . În a ces t cadru os til, ceea c e r ămâne cu adevăr at uimitor es te însăși supr aviețuirea lipo venilor a dv ent iști. Desp r e Uleana și N adia am aflat c ă au f ost pr intr e primele car e s- a u rupt de c omunitat ea ort odoxă. Se întâmp la în anii ’70. Singure n u au r ezis - tat pr esiunii sociale , car e a fo st atât de ma re în cât le-a obliga t să păr ăsea scă sat ul: Ule ana s-a mutat la Mahm udia , iar N adia în P ra hov a . N adia av ea să se înt oar că a bia dup ă 1990, când și alții din Sar ichi oi s-au pocăit. Ma tr oana și Simi on P . sunt doi soți c ar e au făcut dif er en ța pentru că au pu tut op une dezapr obă rii gener ale m ediul securiz a t al unui că min con - dus de c onsens. Oa meni biseric oși cit eau B ib lia com par ând tr aducer ea rusa cu tra duc erea r omâna și crâ mpeie din paremii le tr aduse în sla vo nă vec he . Con vertir ea lor în anii ’90 a forma t un grup de până la 20 de per soane din Sari chioi c ar e frecv enta u biserica a dv entistă din Zeb il. A ceștia a u sim țit în plin f orța r espin gerii. P r eotul sa tului amenin ța cu afurisania pe părinții car e-și primea u în case copii deveniți a dv ent iști și a înc his cimitirul satului pentr u cei „ lepădați de cr edința stră moșească ” . De asemenea , s-a interzis ad ven tiștilor să ia a pă de la fân tânile de pe str ăzi. P oliția păr ea să facă abs - tr acție de pietr ele arunca te s pr e adv en tiști sau de c auciucurile tăiat e la ma - șinile ad ven tiștilor c ar e -ș i vizitau cor elig io narii din Sari chioi. A existat un mom ent ca re p utea să escaladeze: ocazia înmormâ ntării tatălui M atr oanei. St ra da s-a ump lut de lipo veni curioși și o stili. T ensiunea p lana amenin ță - toa re ș i era n evoie doar d e o scânt eie , de o greșeală sau do ar de un semn de slă biciun e din partea a dv entiș tilor ca t otul să sca pe de su b co ntr ol. Duhul Sfânt n u a î n găduit a tunci să se petr eacă o nenor ocire . Mărt urisir ea Liu bei N . este impr esionan tă . După tr ei ani de frămâ n - tări, ea s-a botezat, conști entă că riscă t ot ul. Și într -adevăr , a pier dut tot: JURNAL UL LIBERT Ă ȚII DE CONȘTIINȚ Ă VOL. 13, NR. 3, 2025 Experiența mar tirică a c onv er tirii. Lipov enii adventiști din Jurilo vca și Sarichioi 133 tatăl a băt ut- o , soțul s-a separa t pentr u un timp , lăsând- o singură cu un co pil mic , iar com unitat ea i-a refuzat or ic e drep t. Alun gată de familie înt r - o căsuță ruinată , a trăit făr ă geam uri, 10 luni făr ă curen t electric , pe un pat de paie . Î nc et-înc et, a r eușit să r epar e căsuța , vânzându-și b ijut eriile și cum - păr ând str ictul nec esar . Dar pr igoana n u s-a opri t: c opilul i-a fo st bote z a t pe asc uns de socri, sub p r etext ul „ apăr ării r eligiei ” . Liub a pri vea cu amăr ă - ciune și s punea: „Ei au v oie să fac ă oric e ca să -și a pere n u r eligia , datina … eu am cău tat să asc ult de C uv ânt ul lui Dumnezeu și pent ru El am suf erit” . Î n perioa da ac eea gr ea în casa vech e, ușa de la sobă se deschidea sin gură și apoi se tr ân tea cu put er e. Liuba și c opilul s-au s periat. A poi Liuba a in vocat put er ea lui I isus Hr istos și f enomenul n u s-a mai r epetat. Liu ba și-a spus: „ și demo nii ni se supun în n umele L ui ” . S oțul i s-a în tor s dup ă 10 luni și s-au împ ăca t, dar nu a fo st niciodată de a co rd cu cr edin ța ei. P ână la urmă el a ac c eptat că soția sa n u p oa te fi al tc eva . T ot uși, Liuba v eghează : „ n oi știm bine c ă ne to lerează pentru că a u nevoi e de noi, noi le sun tem de f oart e mar e ajut or , dar când va v eni vremea p rigoa nei ne v or măc elări c a pe porci” . I rina O . pro vine dintr -un neam de pr eoți ș i cân ta în corul b isericii, citind în s lav ona . Citir ea Bibliei, com par ând t extel e, au determinat-o să meargă pe urme le părin ților ei la B iserica A dven ti s tă . L a 15 ani s-a botezat, fapt c are a s târnit dor ința unor a de a o i n timida. I rina însă a ră mas neclint i - tă : „ Când am aflat a devărul am f ost ho tărâ ți să mur im pentru H rist os!” . Ea pov esteș te un episod teri bil. T atăl Culei, împr eună c u alți v ecini înarma ți cu topoar e er au hotăr âț i să-i ucidă pe pe cei aduna ți pentr u rugăci une . S -au opri t însă când au a uzit cân tările ad ven tist e. Cea mai dr amati că mărt urie a Sar ichi oiului est e ce a a Culei. Din fa - milie de pr eoți, o fată e v lavioasă , soția unui băr bat pr egătit pen tru pr eoți e, ea a desco perit în Bib lie un f oc car e nu-i mai dă dea pa ce: „dacă ați ș tii ce f o c mistuia în mine! Er am într e adevăr și minciună ” . În 1997 s-a bot ezat, spre rușinea rude lor . O altă tânără lipov eancă, T ania, ar fi vrut și ea să e bot eze odată cu Culea , dar speriată de rude se r ăzgândeșt e . De aici a înc eput cal - varul pen tru C ulea . Este izo lată cu două feti țe , dezmoșt enită , lipsită de c ele mai elemen t ar e bunuri, vecinii îi scriu pe gar d „po că ita ” , f etele er au rău t ra - tate de b unici și bă tut e la șco ală , i s-a interzis să f ol osească fântâna din str a - dă , de asemenea , nu a vea v oie să lucr eze î n c âmp sa u în gospodăriile al tor a , vecinii str igau du pă ea „ ai împ uțit t oată st ra da! Plea că!” . F emeia pov est ește că f etele mân cau la f elul I margarină pe pâine cu sare ș i la fel ul II margarină pe pâine cu zahăr sau cu geam dacă mai er a . Iar despr e sine spune „de mult e JURNAL UL LIBERT Ă ȚII DE CONȘTIINȚ Ă VOL. 13, NR . 3, 2025 Experiența mar tirică a c onv e r tirii. Lipo v enii adv en tiști din Jurilo v ca și S arichioi 134 ori eu mă culcam flămân dă . O zi mâncam, o zi p os team ” . T atăl ei i-a spus „te omor! N u mai ai ce că uta pe str ada noastr ă ” . Și 40 de zile n u a mai călca t în curtea păr ințilo r . A poi bărb at ul s-a răzgândit și a în tr eb at- o „nu mai ai de gând să mai vii pe la noi?” S or a ei a strigat du pă ea „panarama l umii! T e -ai dus să te mai ș i scalzi (n.n. e vor ba despr e botez) în R azelm!” . Mai prim ește o amenin țare cu moar tea de la o f ostă pr ietenă, N astea. Culea r ă spun de urii spunân d „ N a st ea , dacă a i să mă omor i am să fiu martir ă , pentr u că voi mur i pentru cr edința mea în Hrist os ” . Gân dul de a o tr ansfo rma pe Cule a în martir ă a calmat-o p e N a st ea . Satana însuși a încer cat să o înfric oșeze, ca pe Liuba, dar C ulea a porunci t și ea în num ele lui I i s us să plec e și liniște a s-a res tabilit. Culea își amin teș te câ t era de singură: „tr ec eam pe str adă și aș fi dat bună ziua ș i unei pisici da că mi-ar fi răspuns. U neori o p isică mieuna și stăt eam de v orb a cu ea ” . Și t otuși, Dum n ezeu a fost cu ea și a în to rs b les - tem ul în binecuvâ ntar e: grădina pe car e a cultiv at-o, în loc ul st ra turilo r de flori, a rodit pest e măsură , încât c onsătenii v or beau înt re ei de „ minune a de la Culea ” . În c ele din urmă so ra ei ș i-a cerut i ertar e. Mama ei a ex clama t și ea la final „preoț ii noștr i au grijă de f etele l or și no i le- am al ungat ș i le- am chin uit pe ale noastr e ” . V ecinilor le pa re ș i lor r ău a cum. Ce a u înț eles ei? Că nu a vea u drept ul să fie r ăi? Că au exager at? Că schimb ar ea Culei n u a fo st în ră u? V a sile O . a cr escut într - o familie de lipov eni pra ctican ți. A tât de mult p reț uia datina, încâ t a plă tit pe cineva să-l înv ețe să cit ească în slav o - nă . Ani să i tineri i-au f ost mar cați de un dispr e ț a dânc față de a dv entișt i: îi ura ș i chiar înc er ca să-și co rupă un pr ieten c ar e alesese calea lo r . D ar viața lui era d eparte de evla v ie . A f ost părtaș la sparg er ea unui magazin și fugit de acasă . D u pă ce s itua ția s-a re zol vat, V a sile a în cepu t să citească B iblia . A tunci au a părut ș i must răr ile: n u mai put ea bea făr ă rem u șcăr i, nici merge la discot ecă făr ă să sim tă apăsare . Î n an ul 2000 a începu t să fre cven teze bi - serica a dv entistă, primind b ro șuri și ma ter iale . A vea 19 ani cân d a hotăr ât să se înro leze mer cenar în I srael. În diminea ța plec ării, a citit un t ext car e i- a schimba t viața : „N ebun ule , în noapt ea ac easta îți vo i cer e sufletul!” . A sim țit că Dumnezeu îi vor beșt e direct „ T e duci în I sra el, vei câștiga bani, dar vei mur i ac olo ” . Așa că r enunțat la p leca re ș i a parti cipat la bot ezul N astei car e s-a petrecut la Raz elm. Î n tim p ce grup ul candida ților la bot ez și past orul se aflau în ap ă , un lipovean a in tr at cu bar ca cu mot or dir ect în mijlocu l lo r . P oliția er a de față, dar nu a in t ervenit. N umai indig nar ea unui alt lipov ean, T imonea , nead ven tist, i-a salva t. El a strigat că tr e aut or ități: „Dacă n u lua ți JURNAL UL LIBERT Ă ȚII DE CONȘTIINȚ Ă VOL. 13, NR. 3, 2025 Experiența mar tirică a c onv er tirii. Lipov enii adventiști din Jurilo vca și Sarichioi 135 voi măsuri, vă fac r eclama ție la T ulcea!” . Așa s-a tr ezit poli ția și s-a opri t violen ța în Saric hioi. P e 21 iunie 2001, V asile O . s- a bot ezat și el. A tunci, ac elași T imonea a r osti t cuvinte ne așteptat e: „ V aska a luat pe drum ul cel bun ” . A fos t o co nfirmar e pe car e V a sile n u o va uita niciodată . U n an mai târziu , pe 10 martie 2002, s-a căsător it cu I rina , după c e p os tise și primise un semn divin car e i-a arăta t că ea er a aleasa . De at unci înaint e , V asile a spus adesea: „ C a or todo x, banii er au pe pr imul p lan, nu Dumnezeu . Ca ad - ven tist, L-am implic at pe Dumnezeu în toa te deciziile ” . V iața lui, pr esăra tă când va cu ră tăciri s-a tr ansfo rmat în tr - o suc ces iune de experi enț e minuna - te tr ăit e împ reună cu familia sa . Conf esiunile pr ezentate r eflectă tensiunile pr ofunde din tr e iden ti - tatea r elig i oasă tradi țională a c om unității lipo vene ș i opțiune a pentru a d - ven tism. Ele ilustr ează dinamica tipică a p r oceselo r de co n ver sie în tr -un co nt ext rur al închis: pr esiune c omunitară, sancțiuni sociale , ten tati ve de izolar e și vio lență, dar și f orm e de r eziliență și so lidarita te . Dinco lo de pa r - ticularitățil e individual e, acest e mărt urii pun în lumină meca nismele pr in car e o c omuni tate își poa te a păra c o ezi unea . Su pr aviețuir ea ad ven tiștilo r lipov eni, în ciuda pres iunilor m ultipl e, confirmă n u doar per sisten ța unor co n vingeri perso nale , ci și existen ța unor sp ații de negoci ere în tr e ap arte - nen ța com unitar ă și aleger ea indi viduală . IV . V ocația mar tirică a de ciziei P rin „ voca ția martiri că a deciziei” î n țe leg ac ea aleger e c onștien tă prin ca re cr edinciosul își asumă (1) mărt urisir ea pu blic ă a cr edinț ei, (2) suportar ea rușinii și a sancțiunilor sociale , dacă es te ne cesar , și (3) r efuzul violen ței, tr ansfo rmând s ufer ința în mărt urie . St udiile clasic e despr e martiriu ar ată că ac est c on cept desemne az ă un câ mp de p ra ctici și teo logii diver se , în care mărtur isirea ș i coer ența până la capă t au gr eutat e, iar g r anița dintr e „cu - ra j ” și „ pr ovocar e im pruden tă ” a fos t negociată dif erit în tim p și sp ațiu 10 . În ac eastă cheie , co n vertir ea adven ti ș tilor lipo veni – cu consecin țel e ei puniti - ve din part ea major ității și cu r ăspunsul non viol ent al n oilor ad ven tiști – se citeș te ca o de cizie martiri că: ei au p re fer at să s ufer e decât să-și retr acteze co nv i ng ere a . 10 C a n d i d a R . Mo s s , Ancie nt Chr ist ian M arty r dom: D iverse Pract ices, Theo logies, and T raditions , N e w Ha ven–Lon don: Y ale U niver sity P r ess, 2012, pp. 8–12. JURNAL UL LIBERT Ă ȚII DE CONȘTIINȚ Ă VOL. 13, NR . 3, 2025 Experiența mar tirică a c onv e r tirii. Lipo v enii adv en tiști din Jurilo v ca și S arichioi 136 Mart iriul est e definit la I g na tie de Ant iohia ( R o mani 4, 1-2) 11 și la T ertulian ( De fuga 10) 12 ca o mărturisir e finală înc heiată cu moart ea car e „desăvâ rșeșt e mărt uria ” tocmai pentru c ă sup rimă posibilitat ea r etra ctării. A c cen tul c ade pe mesajul r ăspica t și pe car acter ul pub lic al mărt urisirii 13 . Cip rian de Cartagina mai ofer ă un model mar tiric: cr eștini car e deși au suf erit c hinuri, nu au m urit. A c esto ra, n umiți co nfesor i, episcopul afric an le of eră m erit mart iric ( De lapsi 2) 14 . Deși n u ex cl ude ac est tip de ma rtiriu ex - tr em, în situaț ii speciale , Commodian ( I n str uct iones 63) 15 sau Clemen t din Alexand ria ( Str omata IV , 4) 16 definesc martiri ul ca pe dorin ța inter iorizată de a r especta deplin legea cr eștină. Con vertir ea lipov enilor la ad ven tism – cu preț social ri dicat, a suma t pe termen l ung – oglindeșt e cel p uțin modelul co nfesor ului și ce l al „vieții-martir iu ” . As tf el, fidelitat ea non-vio lentă a c on - vertiților lip o veni ar putea dobândi a tribut martiric. Cr eștinii a u trans for mat rușin ea în onoar e ( T ertulian, Apologe ticum 21.3) 17 și în iden titat e mărt urisito ar e. Pr in „ sfidar ea rușinii” și „ modes tie demnă ” martirul con verteș te st igmatul în mesa j 18 și tr ansfer ă rușinea asu - pr a cel ui ce-l prigo neșt e pe nedr ept. Exact acest m ecanism da că nu s-a de - clanșat, p oa te fi a ctiva t de isto ria puț in cunoscută a con ver tiților lipo veni. Mart irul aut enti c se delimitează atât de mar tirul vo luntar câ t și de viol ența „ sfân tă ” ( un dr ept su bie ctiv asumat de unii cr edincioș i ca part e a moș te - 11 Ignati e de A nti ohia, E pistola cătr e R oman i în Dumitru F ecioru (e d .&tr ad.), Scr ie - rile P ărințilo r A pos tolici , București, Editur a I nstitu tului Bib lic și de M isiune al Bisericii Ortodo xe Române (pr escurtez IBMBOR), 1995, pp. 210-211. 12 T ertulian, De fuga in persecu tion în Alexan der Roberts, J ames D onaldson, and A . C l e v e l a nd C o xe , The A nte-N icene F athe r s: T r ansla tions of the W r itin gs of the F athe r s down to A.D . 325 , vol. 4, Oak H arbo r , Logos Resear ch S yst ems, 1997, p.121. 13 C a n d i d a R . Mo s s , Ancie nt Chr istian M arty r dom , pp . 163–165. 14 Cyp rian, De L apsi s în Ma uric e Bevenot (ed.&trad.), De Lapsis and De Eccles iae Catholica e U nita te , Oxfor d U niver sity P r ess, 1971, p. 5. 15 Comm odian , I nst ruc tiones , în Phillip Schaff, An te-N ice n e F athe r s , T ertullian ( IV ); Min ucius F elix ; Commod ianus; Origen ( I&II), vol. 4, , Grand Rapids, MI: C hristian Cla ssics E thereal Libr ary 2006 , p . 395. 16 Clement of Ale xandria , St r omata, în Alexander Roberts, James Donaldson, and A. Cleveland Coxe, The A nte-N icene F athe r s: T r ansla tions of the W r i tings of the F athe r s down to A.D . 325 , vol. 2, Oak H arbo r , Logos Resear ch S yst ems, 1997, pp. 411–412. 17 T ertulian, Apologet icum în N. Chițescu (ed.&trad.), Apologeț i de limbă lat ină , Pă - rinț i și Scriitori b isericeșt i 3, București, IBMBOR , 1981, p. 69. 18 W .H.C. F rend, M artyrd om and P e r secutio n in the Early Chur ch: A Study of a Co n- flict fr om the M acca bees to Dona tus , Oxf ord, Basil B lack well, 1965, pp. 347–349. JURNAL UL LIBERT Ă ȚII DE CONȘTIINȚ Ă VOL. 13, NR. 3, 2025 Experiența mar tirică a c onv er tirii. Lipov enii adventiști din Jurilo vca și Sarichioi 137 nirii martirului ) 19 . Martirul însă distinge în tr e a m uri pentr u Dumnezeu și a ucide pen tru Dumnezeu . O pț iunea no n-violen tă a martirului r ămâne criteriul autenticității 20 . Din aces t unghi, ad ven tiștii lipov eni – supor tând rușinea și p ier der ea fără a r eplica prin c onstr ânger e – se încadr eaz ă în mo - delul clasic de ma rtiriu al c onștiin ței. Ca la T ertulian, decizia lipov enilor de a înfrunta rușin ea pu blică a schimbă rii r eligiei se metamorf ozează în onoar e, capă tă configur ație ma r - tirică 21 . As umar ea rușinii de a fi în afara t ra diției și a da tinilor , proc lamând onoa rea de a fi fi del deplin Script urii est e mecanism ul prin car e rușinea est e depășită : „ n u doar că n u mă rușinez că las o datină omene ască pentru adevărul di vin, ba c hiar sunt b ucuros să o fa c” 22 . U n lipov ean car e s-a co n verti t la adv en tism (mai pr eci s, el s-a con - verti t la Hrist os, nu la a dv entism ) a re aliz a t o aleger e r adica lă și c onștien tă , asumându-și r uptur a i r e ver sib ilă de vech ea co munita te . P a sul a ces ta este un angajam ent mar tiric pen tru că ș tie că îl aștea ptă r esping er ea , că își va pier de sta tut ul și r elațiile , că n u va mai fi de-al lor . Ș tia și a ales să m eargă până la ca păt. I rina O . o spune pent ru toț i: „când am gă sit adevărul, am hotăr ât să m urim pentr u Hrist os ” – sunt cuvint e cu mare gr eutate s pirit u - ală . A ici se află nuc leul experien ței l or : co n vertir ea ca act de fidelitat e mai pr esus de viață . N u e vor ba doar de a cc e ptar ea unei noi teo lo gii sau a unei discipline biseri ceșt i difer ite , ci de asumar ea unei voca ții martiri ce , car e de - fineșt e în fapt cr eștinism ul. A ce astă chemar e est e inevitabilă pentru ur ma - șul au ten tic al lui H rist os. P apa Benedi ct al X VI-lea spunea „m artiriu l este o cat egori e de bază a existen ței cr eștine ” 23 . Conf orm a c estei per spectiv e nu cr ed că a vo rb i despr e voca ția mart irică a a ces tor c onv ertiți es te o înc ercar e de a-i a șeza într - o cat egor ie apar te . V or bind cu ac ești o ameni n u am simț it la niciun ul păr ere a că ar fi super ior cuiva. 19 Michae l Gaddi s, There I s N o Crime fo r Those Who H av e Chr ist: R eligious V iolence in th e Ch ri stian Roman Empire , B er keley–Los A ngeles–London, U niver sity of Calif or - nia P ress, 2005, pp. 151–160. D espr e tr ecer ea de la a muri pentru Dumn ezeu la justi- ficar ea violen ței „ pen tru Dumnezeu ” și critica a ces tei detur nări în An tic hitatea târzie . 20 C a n d i d a R . Mo s s , Ancie nt Chr istian M arty r dom , pp .149–150. 21 Ibidem, pp. 93–94. 22 V irg inia Bur rus, Saving Sham e : M arty r s, Sain ts, and Othe r A bject Subjects , Ph i l a - delphia, P A ., U niv ersi ty of P ennsyl vania P r ess, 2008, pp. 4, 19–22. 23 A pud P aul Suski, ” Semen est San guis C hristian orum ” , < http s://cat holicjournal. us/2020/02/26/semen- est-san guis- christia norum/> (descă cat la 02 mar tie 2025). JURNAL UL LIBERT Ă ȚII DE CONȘTIINȚ Ă VOL. 13, NR . 3, 2025 Experiența mar tirică a c onv e r tirii. Lipo v enii adv en tiști din Jurilo v ca și S arichioi 144 Bib liogra fie sele ctiv ă: • BU R RU S , Vi r g i n i a , Saving Shame: M artyrs, Sain ts, and Other A b j ect Sub - jec ts , Philadelp hia , P A : U n i ver sity o f P enn s yl vania P ress, 2008. • CLEME NT OF ALEXAN DRIA, Stromata , în A lexand er Roberts, J a - mes Do naldson, and A. Cleveland C ox e (eds.), The A nte-N ice ne F athers: T r anslatio ns of the W r i tings of the F athe r s down to A.D . 325 , v o l . 2 , O a k Har bor : Logos Resear ch S yst ems, 1997. • COMMOD IAN , I nst ruc tiones , în Phillip Schaff (ed.), An te- N ice ne F athe rs, T er tull ian (IV ); M inu cius F e l ix; Comm odia nus; Or igen (I&II) , v o l . 4, Gran d R api ds, MI., Ch r istian Classics Et her eal Libr ary , 2006. • CR UMMEY , Robert O ., The Old Believers an d the W orld of A n tichri s t: The V yg Comm uni ty and the R ussian S ta te, 1694–1855 , Madison, WI., U niver - sity of W i sc onsin P ress, 1970. • CYPRIAN , De Lapsi s , în Mauric e Bevenot (e d . & tra d .), De L a psis and De Ecclesiae Catho licae U nitate , Oxfor d , Oxfor d U niver sity P ress, 1971. • FREND , W .H.C., M artyrdo m and P e r secu tion in the Earl y Churc h: A Stud y of a Con flict fr om the M acc abee s to Donatus , Oxfo rd, Basil B lack well, 1965. • GAD DIS, Micha el, The r e Is N o Crime f or Tho se W h o H ave Chr ist: R eligi - ous V iole nce i n the Ch ristian R oman E mpir e , Ber kel ey–Los Ang eles–Lon - don: U niver sity o f California P ress, 2005. • GEO R GES, J ayson, The 3D Go spel: M inistry in G uil t, Shame, an d F ear Cu lt ure s , T ime P r ess, 2014, Kindle e dition. • HA UGHT , J ames A., H oly H atr ed: Reli g io us Confl icts of the ’90s , A mherst, NY : P r omet heus Books, 1995. • IGN A TIE DE ANTIOHIA, Epistola c ătr e R oma ni , în Dumitru F ecioru (ed. & tra d .), Scrie rile P ărințilo r A pos tolici , București, IBMB OR , 1995. • I P A T IOV , F i l i p , Rușii - lipove ni din România. Studiu de g eog r afie umană , Cluj-N apoca, P r esa U niv ersi tară Clujeană , 2001. • KNIG H T , Ge orge R ., Exploring H ebrews. A Devotion al Com mentary , H a - ger sto wn, Review and H erald P u blishin g Associat ion, 2003. • LAZĂR , Mari us, și I ulia -Elena H ossu (e ds.), Rușii lip ove ni din România: istorie, identit ate, com uni ta te , C luj-N apoca , I nstitutul pentru Studier ea P rob lemelor Minorit ăților N aționa le , 2 020. JURNAL UL LIBERT Ă ȚII DE CONȘTIINȚ Ă VOL. 13, NR. 3, 2025 Experiența mar tirică a c onv er tirii. Lipov enii adventiști din Jurilo vca și Sarichioi 145 • LESA GE, Kir sten; K el sey J o Starr; W illiam Miner , “ A r ound th e W or ld , Man y P eople Ar e Leaving Their Childhood Religions, ” P e w R esearch Ce n - ter , 26 martie 2025. Di s ponibil la: ht tps://www . pew r esear ch.org/r elig i - on/2025/03/26/ar ound-t he-wor ld-man y-peopl e -ar e-leaving-th eir - c hil - dhood-religions/ ( descăr cat la 23 iulie 2025). • MICHA EL , Robert, H oly H atr ed: Chri s tiani ty, A ntisemitism, and the H o - loc aust , N ew Y ork, P algrav e Macmillan, 2006. • MOSS, Candida R ., A nci e n t Chr istia n M artyrd om: Diverse Pr actices, The - olog ies, and T r adit ions , N ew Hav en–London, Y ale U niver sity P ress, 2012. • R O T AR U , I oan-Gheorg he , “ K ey aspects of the F ree dom of Co nscien - c e ”, î n J urnalul L ibertății de Conș tiinț ă - Su pliment ( J ournal f or F ree dom of Consc ience) , Editions IARS I C, Les Ar sc , F r anc e, 2016, pp.30-37. • R O T AR U , I oan-Gheorg he , “ A look at ho w t he co nc ept of huma n righ ts has evolv ed o ver time ” , J ournal f or Fr eedom of Con scie nce ( J ur nalul Libe rtăț ii de Con știință ) , V ol. 11 N o. 2 (2023), pp .825-874. • R O T AR U , I oan-Gheorg he , “ Pl ea fo r H uman Dignity” , în Scie ntia M or ali - tas. H uma n Dig ni ty - A Contempor ary Perspectives, The Scien tia M oralitas Resear ch I nstitut e , Beltsvil le , MD , U n it ed S tates o f Am erica, 2016, V olu - me 1, pp. 29-43. • SUS KI, P aul, “ Se me n est Sang ui s Ch ri stianor um ,” Catholic J ournal , 26 fe - bruari e 2020. Disponibil la: ht tps://ca th olicjournal. us/2020/02/26/se - men- es t-sanguis- christ ianorum/ ( descăr cat la 02 mar tie 2025). • TER TULIAN , Apologe ticum , în N . Chițescu (ed . & trad.), A po logeți de limbă lat ină , P ărinț i și Scriitor i Biseric ești 3, București, IBMB OR , 1981. • ___________, D e fu ga in pe r secu tione , în Ale xander Ro berts, J ames D o - naldson, and A. Cleveland C ox e (eds.), The A nte-N icene F athers , v o l . 4 , Oak H ar bor , Logos Resear ch S ys tems, 1997. • V A R O NA , A l e x a n d r , T r agedia schismei ru se: ref orma patriarhulu i N ikon și înce put urile star ove rilo r , Bucureș ti, Editura K rit erion, 2002. Despre natura t oler an ț ei și v aloar ea ei în pr oc esul de c onștiin ță 146 DESPRE N A TURA T OLERANȚE I ȘI V AL O AREA E I ÎN PRO CESU L DE CONȘTIINȚ Ă Dr d . Danie l BÎRN EA Ț Ă U nive rsitatea „O vidiu s ” din Con stanța, R omania dan iel.birneat [email protected] m ABSTRA CT : On the na tur e of tole ra nc e and its v alue in th e pr o c ess o f co nsciousness. The linguistic and hist oric al sour ces o f tol eran ce c apt ure t he essenc e of the co nc ept that r efers t o th e existen ce o f a bur den and at t he same t ime a r e - str aint. M ore specifi cally , toler anc e is about w hat w e do in such a w ay as not to har m oth ers, either bec ause of th eir values or th eir way o f looking a t values, as expres sed in their beha vior , wa y of lif e or speec h, and how t hey appear t o the to leran t p er son as being “ wro ng” , tha t is, dang er ous, ba d , immoral, unjust, useless, irrat ional, etc ., or because wha t personall y defines ot hers, such as: skin co lor , gender , manners, phy sic al appear anc e , phy sica l disability , etc ., appear t o the t o leran t p er son as repulsi ve or disgusting, which mak es oth ers c onsider ed inferi or . I t is a com p licat ed descript ion of a c om ple x co ncep t that r equires spe - cific cla rifica tions, which is w hat we aim t o sh ed light o n in this st udy . I n this pa per we hav e set out t o expl or e differ ent way s of under standin g what the na tur e of conscient ious objectio n, whether r elig io us or non-r eligious, might mean. I n doing so , we ha ve c onc luded tha t th e princi ple o f to leran ce c an r esol ve the di fficulties of ot her exp lanatio ns and help t o suc c essfully describe t he nat u - r e of co nscientio us objection. I t pro vides the bes t descripti on of both t he sta te of m ind and the beha vior of au th ority , while being b ro ad enou gh and y et precise enoug h to enc ompass all other e xplana tions – ho wever c on tr adicto ry they may be . K eyw ords: tol e r ance, consci e n ce, fa irnes s, valu es, r eligion Origini lin gvistice ș i isto ric e Î nain te de a argumen ta cu privir e la scutirea de c onștiin ță ca to ler an ță , este nec esar ă o înț eleger e clar ă a naturii to leran ței 1 . P entr u a înț elege pe deplin 1 Deși unii a utor i susțin că tr ebuie făcută o distincție înt re t oler anță (virtu tea) și t o- lera re (a ctul de a tol era), eu voi fo losi t ermenii făr ă discriminare . Despre natura t oleranței și v aloarea ei în pr ocesul de conștiință 147 semnificaț ia unui c onc e pt, treb uie mai întâi să se examin eze istor ia și as - pectele sale lin gv isti ce . A c easta nu înseamnă că ori gini le lin gv isti ce sa u is - tor ic e ale un ui con cept d etermină în tot deauna sensul său actual. T ot uși, în cazul nost ru , se par e că ori gini le is tor ic e și lingvi s tic e ale „tol eran ț ei ” ajută la înț eleger ea s ensului să u modern și la dif eren țier ea ac est uia de alte c oncept e prec u m plu ral is mul 2 , i n difer ența și r espectul. Originile ter menului „ t oler an ță ” sun t înrădă cinat e în cuvân tul lat in toler abil is , car e înseamnă a purta sau a ri dica un ob iect. A tât tole r antia , câ t și toler abil is im plic ă lingvi st ic exist ența unei po veri, i niț ial una fizică și ult erio r una men tală . Este c om un să se co nsider e războai ele r eligioase din Eur opa, din seco lel e al X VI-lea și al X VII-lea , drept originile istor ic e ale c onc eptu - lui r elati v moder n de to ler anță. A u tre cut mai mult de o mi e de ani de la poziția F ericitului A ugustin pri vind int oler anța religioasă extr emă 3 până la ap ariția t ol eran ț ei re ligioase creștine ș i, poate ir onic , la puner ea bazelor liber alismului secular , libertății de c onștiin ță și libertății față de r eligie. În tr - o dezvo ltar e apr oape evolut iv ă , tol eran ț a a f ost a plic ată mai întâi în sf er a intr a- creș tină 4 , apoi în sf era in ter -r eligioasă 5 și, în cele din urmă , î n s fer a pu bli c-seculară 6 . P e parcurs ul ac estui drum, înțeleg erea 2 Gelu Călina , „Desp re r elația dintr e cr eștinism, credinț ele r eligioase și plur alitatea religioasă ” , în J ournal f or F reed om of Conscience ( J urnalul Li be rtă ții de Conștii nță ), 12 (3), 2024, pp. 335-353 https://do i.org/10.5281/zenodo.14887657 3 St . Au g u s t i n e, „ E p i s tl e t o V i ce n t i u s” , î n Philip Schaff, The Conf essi ons and Letters of St. A ugu stin e, with a Sketch of his Lif e and W ork , C hristian Classics E ther eal Library , Gr and R a pids, MI, 2004, p. 389. 4 Erasm us, „ On M ending t he P eace o f the Chur ch ” , î n J . P . Do lan, (ed), The Essential E r asm us , N ew A merican Libr ary , N e w Y or k , 1964, p. 327. 5 S . C a s te l l i o, Conce rning H e r etic s , 1965, pp. 104–106, 121–135, 141–154, 169–183. 6 Eseul lui J ohn S t. Mill, O n Lib er ty , Longman, Roberts, & Gr een Co ., London, 1859, este c onsider at pia tra d e hotar a to lera nței liber ale modern e. A ceastă scurtă trec er e în revistă nu est e exhausti vă și n u descrie evo luțiile în po liticile ofi ciale. Scopul ei est e doar ac ela de a co ntur a, în linii gener ale , schimbările din scrier ile și gândir ea filosofică des pr e to leran ță . P entru a da un e xem plu ca re n u se potri veșt e cu crono logia apr oxima tiv ă a to leran ței așa cum am descris- o mai s us, Biserica Cat oli că , înainte de C onciliul V atican II, a învățat c ă , uneori, guvernel e pot și tr ebuie să t oler eze manifestările de cr edință neca toli ce; însă , în 1953, P apa P ius al XII-lea afirma că eroa rea r elig ioasă n u are „ niciun drept o biecti v” nici măcar de a exista, cu atâ t mai puțin de a fi pr opagată publi c: P apa P ius XII, A dr esă cătr e juriștii italieni, Ci Riesce , 6 decem brie 1953. A c ta A postolic ae Se- dis , 45 (1953), p. 798. A bia în 1965, la Con ciliul V atica n II, Biseri ca Cato lică a dec lara t în mod oficial c ă „persoana umană are drept ul la libertate r eligioasă ” și că aces t drept „ se JURNAL UL LIBERT Ă ȚII DE CONȘTIINȚ Ă VOL. 13, NR . 3, 2025 Despre natura t oler an ț ei și v aloar ea ei în pr oc esul de c onștiin ță 148 to ler anț ei ca po var ă car e se află pe umerii per soanei t oler an te n u s-a schim ba t. A t ât origi nile li ngvi stice , cât și cele i storic e ale toleranț ei sur prind esența c onc eptului, și anume exis ten ța unei pover i și a unei r e țin eri. Mai specific , to ler an ța tre buie în țel easă ca a nu fa ce r ău al tuia , deși persoana to ler antă c onsider ă că are m otiv e înt emeia te să-i facă r ău, fie pen tru că (a) valo rile c eluilalt sau m odul lui de a echilibr a val orile , așa c um se expr imă în co mportam ent ul, modul de v ia ță sau discursul său, par c elui to ler an t a fi „ greșite ” , adică pe riculoa se, rele, i morale , ned r epte, inutile, i r aționale ș.a .m.d ., fie pentru că (b) car acteristicile per sonale ale c eluilalt (culoa- r ea pielii, sexul, manierel e, a spectul fizic , dizabilitate a fizică ș.a .m.d .) par persoan ei to ler ant e a fi r espingă toa re sa u dezgustăto ar e, ori ac este c ara c- ter istici im plică inf eri oritat ea c eluilalt în ochii c elui t oler an t 7 . Ac e a s t a est e o descrier e c omp lica tă a unui c onc ept c om plica t și se imp un cât eva clarificăr i. Mai în tâi, spunând că a fi t ol eran t înseamnă a nu fa ce r ău c eluilalt, mă r efer la o de finiție largă a r ăului sa u a of ensei, car e poate inc lude or ice atit udine nega tiv ă față de c elălalt. A c est r ău poat e fi emoț ional, men tal, fizic sau ec onomic și poa te fi ca uzat prin c ondamnar ea celuilalt, insulta - r ea lui, puner ea ac est uia într - o sit uație in conf ortabilă , ev itar ea pr ezenței lui, discriminarea lui ș.a .m.d . Deși J . F einberg, de exem pl u , numeș te une- le dint re c ele de mai sus „ r ele de un alt fel decât r ăul” 8 , cred că f o losir ea definiției largi de „rău” poate fi mai potri vită atunci c ând descriem na tur a to ler anț ei. Î n mod fir esc , definirea „răului” est e crucială pent ru înț eleger ea na - turii t ol eran ț ei, pentru iden tific ar ea cel ui int oler ant și, pr oba bil, și pentru stab ilirea limite lor t oler an ței. U ni i pot fi de a co r d , de exem p lu , că nu a r tr ebui t ol era te doa r fapt ele sau discursur ile dăunăt oar e, spr e deoseb ire de bazează pe în săși demnitat ea persoanei uman e, așa cu m es te cunoscută prin cuvân tul reve lat al lui Dumnezeu și pr in însă și r ați unea ” . A ceastă declar ație r eflectă o perc epție a to leran ței c a drept al o mului, deși în principal în ca drul sf erei r elig ioase . 7 J. R a z , The M or ality of F ree dom , C lar endon P ress, Oxfor d , 1986, pp. 401–402: „De obic ei, o persoană este tol eran tă dacă și n umai dac ă își repr imă dorința de a p ro voca altuia un r ău sau o s uferin ță despr e car e cr ede că c elălalt o meri tă (pentru o descrier e mai co mp lexă și detaliată a to ler anț ei, vezi și p. 402). ” 8 J. F e i n b e r g , The M ora l Limi ts of the Crimi nal Law – H arm to Othe rs , Oxfo rd U ni- ver sity P r ess, Oxf or d , 1984, pp . 215–216. JURNAL UL LIBERT Ă ȚII DE CONȘTIINȚ Ă VOL. 13, NR. 3, 2025 Despre natura t oleranței și v aloarea ei în pr ocesul de conștiință 149 „relel e de alt f el decâ t ră ul ” , dar făr ă un ac or d despr e ce co nstit uie ră u , nu se poat e ajunge la un a co r d rea l despr e limite le to ler anț ei. L ăsând deop arte într ebar ea pri vind limitele t ol eran ței, cred că c om portamen tul in to ler ant nu t re buie c onsider at c a atar e doar a tunci c ând est e depășită o anumită linie can titati vă a a titu dinii negativ e sau câ nd est e men ținu tă o anumită fo rmă specifi că de ati tudine n egativ ă de că tr e persoana in to ler antă. Mai degrab ă , com portamen tul in to ler an t poate l ua div erse f orm e și grade ș i est e int ol eran t atâ ta timp câ t co nstă în oric e fel sa u gra d de atit udine negat ivă față de c elălalt. Î n al doilea r ând, pr ima parte a descr ierii de mai sus a t ol eran ței, se re fer ă la dezapr oba re . A doua p arte se r eferă la a nti patii. Prin ur mare , to ler anța poa te fi „bazată pe valori” , ceea c e est e mai r elevan t at unci când vor bim desp r e scutirile de co nștiință, dar poat e fi și „bazată personal” 9 . Î n al tr eilea r ând, est e destul de c lar că t oler an ța poate fi s tare a de spiri t sau c om portamen tul doar al c elo r car e au o op inie negati vă desp r e un altul ca a tar e sau desp re v aloril e cel uilalt sau desp re m odul cel uilalt de a echilibr a valo ri și mo tiv e . Pr in urmar e, indifer en ța și plur alism ul, care nu im pli că r eținer e de la a fac e r ău c eluilalt, nu pot fi înț elese ca t o lera nță , deși c om portamen tul pl uralist ului poat e fi ident ic cu cel al t ol eran tului. A c est lucru es te a devăra t indif er ent da că cineva defineș te p luralism ul în sens larg, afirmând , de ex emp lu , că „nu există un adevă r unic sau un set finit de bunur i; pr in urmar e, fiecar e opinie și m od de viață ar tre bui tr atat e cu același r espec t” , sau în sens restr âns, afirmând , de ex emp lu, că „există – sau poat e exista – un adevăr; dar că pent ru a-l gă si – da că vom ajung e vreodată să-l găsim, sau pen tru a ne exa mina constan t cr edinț ele – fiecar e opinie și mod de viață ar tr ebui t ra tate cu ac elași r espect” 10 . A ces t punct merită m enți onat, deoar ec e ideea că t o lera nța poat e fi înț eleasă ca plur alism sau in difer ență a fos t, și este încă, pr ea larg acc eptată prin tr e sav anț ii de frunt e car e s-au ocupat de di ver se ches tiuni pri v ind t oler an ța morală și p o litică . 9 S. M endus, „ M y Brot her’ s Keeper: The P olitic s of I nt ol eranc e ” , în Eur opean P olitic al Scie nce Rev iew , J une 2011, (201-227), p . 203. 10 R . Ni e b u h r , The Childr en of Light and The Childr en of Darkness , C har les S cri bner’ s Sons, N e w Y or k , 1944, p. 130; T . Scanlon, „The Difficulty of T oler ance ” , în The Diffi cul- ty of T oler ance , Cambrid ge U niver sity P ress, Massachusetts, 2003, p. 192; B. A ckerman, Social J u s tice in the Li be r al State , Y ale U nivers ity P res s, N ew Haven, 1980, p . 162, 302; M. W alzer , On T ole r ation , Y ale U niv ersity P ress, N ew Hav en, Conn., 1997, pp. 10–11. JURNAL UL LIBERT Ă ȚII DE CONȘTIINȚ Ă VOL. 13, NR . 3, 2025 Despre natura t oler an ț ei și v aloar ea ei în pr oc esul de c onștiin ță 150 A trib ute ale toleranței Com portamen tul t ol eran t poat e fi r ezultatul un or moti ve diferi te 11 . Pe r - soane dif erit e pot fi to ler at e în ac elași fel, adică ap lică a ce lași g r ad ș i mod de co mportam ent t ol eran t, dar moti vel e pentru c omportamen tul lo r pot varia. P ut em iden tifica t rei m oti ve pen tru to ler an ță sau tr ei tipur i de to ler anță. Î n prim ul râ nd , există to ler anța ca dr ept – sau , mai exact, un drept la to ler anță –, ceea ce înseamnă că o per soană ar e dr eptul de a fi t oler ată . Î n ac est c az , persoana t ol eran tă supor tă ceea c e est e greși t sau r espin găto r pentr u că ce lălalt ar e dr eptul să fac ă lucrul greș it sau pen tru că c elălalt ar e dr eptul să nu fi e vătăma t în ciuda tr ăsăturilo r sau manier ei lui respin găt oa - r e. F ără a elabor a ac est punct, voi s usține pe deplin op inia lui R az co nfo rm căr eia justific ar ea princi pală pentr u ac est tip de t ol eran ț ă est e au ton omia 12 . Alt e justificăr i co nex e ar put ea fi demnitat ea umană; libertat ea de expri - mar e; libertat ea r eligiei și a c onștiin ței; un drept la cult ură, oric ar e cultură sau una specifi că ș.a .m.d ., toat e în funcție de cir cumstanțe ș i în măsura în car e pr om ov ează , pr otejeaz ă sa u cel p uțin n u dăunează aut ono miei cuiva. 13 A bsenta egalității din această listă nu es te în tâmp lăt oar e . Există o r elație in t eresa ntă înt re p rincip iul egalității și c el al to ler anț ei. V oi detalia ac est punct at unci câ nd voi discuta posibilitat ea de a ved ea scutirea de c on - știin ță ca o modalitate d e ap licar e a prin cipiului egalității. Al doilea t ip de to ler an ță este t ol eran ța pr agmatică. A ici, persoana to ler antă îl t oler eaz ă pe ce lălalt pentr u că c onsider ă că , î n an umit e circum - stan țe , este în in ter esul său sa u al societății să fac ă ac est lucru. N umer oase moti ve pot c ond uce la t ol eran ța pr agmatică. P ersoana to ler antă poa te c onsider a că per secuția este p r ea cos tisit oar e; c ă nu ar e su - ficien tă put ere pen tru a r e uși pe dep lin în persecuția sa; că r ăul ad us socie - tății în ansamb lu , ca rezultat al per secuției, va depăși ră ul cauzat de c elălalt, ră ul int oler abil; că r ec uno așter ea put erii stat ului de a n u to ler a va duc e la 11 Disc uția a ceasta fac e dif eren ța într e to ler anța ca dr ept și t oler anța pr agmatică. Î n timp c e prima se r efer ă la exist ența unui m otiv pen tru a t oler a , cea de-a doua se ref eră la div ersitat ea moti vel or ce pot e xista de a tol era. P entr u a simp lifica r ămânem la moti vel e și ra țiunile to ler anț ei în general fără a fa ce vr eo distincție într e ele. 12 J . R az , „ A utonomy , T oleration and the Harm P rinciple” , î n R . G avison, (ed .), Is s ue s in Con tempor ary Legal Philosoph y , Oxf or d U niver sity P ress, Oxfor d , 1987, p . 313. 13 I oan-Gheorgh e Rotaru, “ A look at ho w the c onc ept of human righ ts has e v ol ved ov er time ” , J ournal F or Fr eedom of Con scie nce ( J urnalu l Liber tății de Con știință ) , V ol. 11 N o. 2 (2023), p p.825-874. D O I:h ttps://d oi.org/10.5281/zenodo.10557901. JURNAL UL LIBERT Ă ȚII DE CONȘTIINȚ Ă VOL. 13, NR. 3, 2025 Despre natura t oleranței și v aloarea ei în pr ocesul de conștiință 151 abuzul a ces teia; că c onstrân ger ea nu es te efi cientă în schim bar ea valo rilor sau cr edin țelo r int oler abile; c ă to ler ar ea minorită ții de astăzi creșt e șansa unei persoa ne de a fi to ler ată dac ă se va afla mâine în tr - o minoritat e și așa mai depart e. Caracteris tica pr incipală a t ol eran ț ei pragmati ce es te na tur a ei co ntin gen tă . T otul est e o ch estiune de r iscuri și oportunită ți într -un anu - mit tim p și loc . Cu to at e ac este a , aces t tip de t ol eran ță nu tr ebuie lua t ca fiind de la sine în țel es. Deși poat e păr ea o a doua c ea mai bună var ian tă pentr u că est e con tingentă și pen tru că n u est e fundamen t a tă pe dreptur ile om ului, rezultat ul ei este t ot uși pac ea . Al tr eilea tip d e to ler anță est e to ler an ța din milă sau com pasiune 14 . Cineva poa te t oler a l imităril e fizice sa u men tale ale alt or perso ane doar pentr u că est e milosti v , deși le co nsider ă r espingă toar e și ar dori să le evite pr ezența. U n funcționar a uto rizat poat e ac or da gra țier e unui c on damnat din cauza stării de sănăta te a a ces tuia . Condamnat ul nu ar e un drept la graț ier e și est e greu de găsit un moti v pragmatic ca re să o just ific e. Mila , milost enia , milosti virea , comp asiunea sun t exp licații e xacte ale a ces tui tip de tole ranț ă . P unând în fa ță aces te m oti ve dif erit e ale to ler an ței, tr ebui e rema rc at că ideea c onform c ăr eia natur a scutirii de c onștiin ță este , înaint e de toa te , cea a t o lera nț ei, rec onciliază oric e dezac or d car e ar pu tea exista în pr ivința veder ii obiecției de c onștiință ca un dr ept sau or ic e dezacor d c u p rivir e la limitele a c elui dr ept. A ceasta pentr u că princi piul to ler an ței cuprin de sau ac operă c azurile în car e ci n eva are dr eptul de a fi to lera t prin a co rda re a scutirii de co nștiință, pr ecum și cazurile în car e nu există niciun dr ept, prin urmar e au tor itat ea ar e libertatea de a a lege dac ă îl to ler ează pe obiector din moti ve p ragmati ce sa u din milă . Cu alt e cuvinte , într eb ar ea dacă exis tă un dr ept gener al de a primi scutir e de c onștiin ță este , în mult e pri vințe , irel e - van tă pentru ar gumentul a ces tei lucr ări, căci chiar da că există un astf el de dr ept, el nu est e de fapt nimic mai m ult decâ t un drep t de a fi to ler at. Concluzie Î n ac eastă lucr ar e ne- am p ro pus să explo răm m odurile dif erit e de înț eleger e a ce ea ce ar p utea însemn nat ura scutirii de c onștiință , fie ea r eligioasă sau non-r elig ioasă . În a ces t sens, am ajuns la c onc luzia că pr incipiul t ol eran ței 14 J . R az , „ A utonomy , T oleration and the Harm P rinciple” , î n R . G avison, (ed .), Is s ue s in Con tempor ary Legal Philosoph y , Oxf or d U niver sity P ress, Oxfor d , 1987, p . 402. JURNAL UL LIBERT Ă ȚII DE CONȘTIINȚ Ă VOL. 13, NR . 3, 2025 Despre natura t oler an ț ei și v aloar ea ei în pr oc esul de c onștiin ță 152 poat e re zol va dificultățile alt or exp lica ții și aju tă la descrier ea cu succ es a nat urii scutirii de co nștiință. El of eră c ea mai bună descri er e atât a stăr ii de spiri t, cât și a c ompor tament ului au tor ității, fiind în ac elași timp s uficien t de larg și t otuși des tul de pr eci s pen tru a cuprin de toa te c elela lte exp lica ții – oric ât de c on tr adictor ii ar fi ac est ea . F ie că există sa u nu un dr ept de a pr imi sc u tir e de co nștiință , fie că scutirea d e conșt iință est e o ches tiune de gr ație sa u de discreți e; fie c ă este un drep t individual sa u unul c om unitar ; fi e că pr ot ejeaz ă sa u nu dr e pt urile minori tăților ; fie că r eflectă sau nu r espect egal, î n t oat e ac est e cazuri t ol e - ran ț a r eușește să s urprindă ș i să descrie na tur a scutirii de co nștiință mai bine de cât oricar e alt pri ncipiu sau idee j uridică , morală sau politică . Ar gumentul c onf orm c ăruia scutir ea de co nștiință ar tr ebui înț eleasă ca r ezultat al t oler anței n u est e doar un argumen t co nc eptual, deși jurispr u - dența analit ică, în gener al, și în ac est caz în pa rticular , ar e o val oar e inde - penden tă . E s te , de asemenea , un argument car e ne con duc e să disc u tăm cazurile c or ecte în car e tre buie ac orda te scutiri de c onștiin ță în term enii într ebării gen eral e pri vind limitele t oler anței și, mai specific , limitele t ole - ran ței obiecțiilor fa ță de res pectarea legii atun ci când a ces tea se bazează pe valo ri r eligioase sau seculare . Bib liogra fie: • A CKERMAN , B., Social J ustice in the L ibera l Sta te , Y ale U nivers ity P r ess, N ew Haven, 1980. • CĂLIN A, Gelu , „Desp re rela ția dint re cr eștinism, credinț ele r elig ioase și pluralitatea religioas ă ” , în J our nal for F reedom of Cons cienc e ( J ur nalul Libe r - tății de Conșt iință ) , 12 (3), 2024, pp. 335-353 htt ps://doi.org/10.5281/ zenodo.14887657 • D O L A N, J. P . , ( e d . ) , The Essential E r a sm us , N e w Am erican L ibrary , N ew Y or k , 1964. • FEI NB ERG, J ., The M or al L imi ts of the Crimi nal Law – H arm to Othe rs , Oxf or d U niv ersi ty P r ess, Oxfor d , 1984. • MENDUS, S., „My B ro ther’ s Keeper: The P olitics o f In toler anc e ” , în Eu ro - pean Political Scie nce Rev iew , J une 2011, pp . 201-227. • MILL , J ohn S tua rt, O n L ibe rt y , Longman, Roberts, & Gr een Co ., London, 1859. JURNAL UL LIBERT Ă ȚII DE CONȘTIINȚ Ă VOL. 13, NR. 3, 2025 Despre natura t oleranței și v aloarea ei în pr ocesul de conștiință 153 • NEHU SHT AN , Y ossi, „ Secu lar a nd r eligious conscien tious ex emptions: between to ler anc e and equality” , în P eter Cane , Caro lyn E vans and Zoë Robins on, (ed s.), Law and R eligion in The oritical a nd H i sto rical Con text , Cambri dge U niver sity P ress, N e w Y ork, 2008, pp. 243-267. • NIEB UHR , R ., The C hild r e n of L ight and The Childr e n of Darknes s , C h a r - les Scribner’ s S ons, N ew Y or k , 1944. • RAZ , J ., „ A ut onom y , T ol era tion and t he H arm P rinciple ” , in R Gavison, (ed), I ssues in C ontempor ary L egal Philo sophy , Oxf or d U ni ver sity P r ess, Oxf or d , 1987. • R A Z , J. , The M or ali ty of F reed om , Clarendon P ress, Oxf or d , 1986. • R O T AR U , I oan-Gheorg he , “ A look at ho w t he co nc ept of huma n righ ts has evolv ed o ver time ” , J o urnal F o r F reedom of Conscie nce ( J urna lul Libe r - tății de Conșt iință ) , V o l. 11 N o . 2 (2023), pp .825-874. D OI:  ht tps://doi. org/10.5281/zenodo .10557901 . • CASTELLIO , S., Conce rning H e r et ics , Octagon Books, 1965. • SCANLO N , T ., „The Difficulty of T o lera nce ” , in The D i fficulty of T olera n - ce , C am brid ge U niver sity P ress, Massach usetts, 2003. • SCHAFF , Philip, The Con fe ssio ns and Lette r s of St. A ug ustine, with a Sketch of his Lif e and W ork , Christian Classics Et her eal L ib rary , Gr and Rapids, MI, 2004. • W ALZER , M., On T ole ra tion , Y ale U niver sity P ress, N e w Ha ven, Co nn., 1997. JURNAL UL LIBERT Ă ȚII DE CONȘTIINȚ Ă VOL. 13, NR . 3, 2025 256 cap abilă să in tervină e ti c și em pati c în situa ții r eale de nevo ie . Samarit eanul nu se limit ează la simpla o bservare , el acțio nează , reflectând o c onștiin ță mor ală acti vă , care pr ior itizează binele apr oapelui în detrimen tul in ter esu - lui personal sa u co n ven țiilor ri gide. P aulo F r eire dezv ol tă ac est c onc ept prin t ermen ul consc ient ização 13 , descriind pr o c esul de c onștien tiz ar e crit ică și r eflexivă c ar e tra nsfo rmă atât individul, cât și c om unitatea. Conș tien tizarea n u se r educ e la acumular ea de cunoștin țe , ci imp lică în țeleg erea s itua ției sociale , recunoașt er ea inegali - tăților ș i acționar ea etică pentru dr eptate și inc luziune . Î n ac est sens, apr o - pier ea n u est e un gest sim bolic sau f ormal, ci un proc es co ntin uu de a dap - tare la n evoile c elor lalți, c ulti vând r esponsabilitat e , empa tie și so lidaritat e . St udiile în psiho logia educați onală ar ată că el ev ii car e experimen - tează r elații de a pr opier e dezvoltă ni velur i superi oar e de co mpet enț e so - cio - emoționale, empatie și j udecată morală 14 . De ex emplu: r elațiile a pr opi - at e pr of esor - elev red uc anxietat ea șco lar ă cu până la 40%, cresc imp licar ea cogniti vă și mot iv ația el ev ilor , co nfor m unui st udiu lo ngitudinal r ealizat de AP A (2021) 15 . W illiam Damo n, prin psiho logia dezvoltăr ii su bliniază că adol es - cen ții car e experiment ează experienț e educ ațio nale de em pati e și r esponsa - bilitat e socială dezvol tă aut onomi e mor ală și o ca pacita te mai mar e de a lua decizii etic e în co nt exte r eale 16 . A prop ier ea c ont ribuie și la f ormar ea unei c onștiinț e sociale , de - oar ec e elevul înva ță să re cunoască diver sitat ea , i n egalitățile și nec esitatea incl uziunii. Studiile O ECD ara tă că în șco lile unde r elațiile pr of esor - elev sun t perc eput e ca ap r opiat e , 62% dintr e elevi raport ează un sentimen t de apar tenen ță și inc luziune , com parati v c u doar 28% în m ediile perc eput e ca 13 P aulo FREIRE , Ped agog y of the Op pr ess ed , N ew Y ork, C ont inuum, 1970, pp . 72- 85. 14 Lawrenc e K OHLB ERG, The Philos ophy of M or al Development , v ol . 1 , S a n Fra n - cisco , Har per & Row , 1981, pp. 23-45, ș i N el NODDINGS, The Challenge to Care i n Schools: An A lte rna tive A pproa ch to Educa tion , 2nd ed ., N ew Y ork, T each ers Co llege P res s, 2013, pp. 23-45. 15 Y u n L UO , J iezhen LIANG, T eacher -studen t Relati onships an d A dolesc ent Aca- demic Burn out: The M odera ting Ro le of Gen eral Self-conc ept. P syc ho log y and Beha v - ior al Sciences, 10 (6), 2021, 220-225. h tt ps://doi.org/10.11648/j.pb s.20211006.15 16 W ill iam D AMON , W hat is positiv e y outh deve lopmen t? A nnals of the A mer- ican A cademy of P olitical a nd Social Science, 591 (1), 2004, pp . 13-24. h tt ps://doi. org/10.1177/0002716203260092 JURNAL UL LIBERT Ă ȚII DE CONȘTIINȚ Ă VOL. 13, NR. 3, 2025 257 distant e. A ceasta c onfirmă că a pr opier ea stimulează coeziun ea socială și responsabil itatea colectivă . Din perspecti vă t eol og ic ă , apr opi ere a con tribuie la f ormar ea unei conștiințe morale și spiritua le , i nspirată de pri ncipiul iubirii apr oapelui ( 1 I oan 4:7-12). Elev ul car e trăieș te experi enț e de apr opier e în familie, bise - rică ș i școală d ezvo ltă o co nștiință r eflexi vă, cap abilă să a cționeze etic , să manif este c ompasiune și să v alorizeze so lidaritat ea ca pa rte a misiunii cr eș - tine . A c eastă abor dar e co nfirmă viziunea pedagogică a lui N oddings, car e su bliniază că educa ția em pati că co nstruieș te car act ere ș i co munităț i mai responsabile 17 . A pr o pi er ea ca analiză socială și inc luziun e A prop ier ea în educa ție n u se limitează la re lațiile in terper sonale , ci imp lică o analiză socială pro fundă , orienta tă spr e incl uziune și ec hitat e. A c easta pres upune r ec un oașter ea di ver sității el ev ilor ș i int egrar ea acti vă a ce lor marginalizați sau vulnera bili, cu lt ivâ nd un mediu în ca re fi ecar e elev se simt e valo rific at și par te a c om unității. P rin urmar e, educaț ia apr opierii dev ine un inst rumen t nu doa r pedagogic, ci și mor al și social, r eflectând princi piul bib lic al iu birii și dr eptății: „ Ce v oiţi să v ă facă v ouă oamenii, fa - ceţi-l e şi vo i la fel” ( L uca 6:31). P sihol og ia socială of er ă un cadru t eor e ti c solid pen tru în țeleg erea incl uziei. T eoria id enti tății sociale 18 su bliniază că apar tenen ța la grupuri eter ogene c on tribui e la re duc ere a pr ejudecățilo r și discriminării. Î ntr -un mediu în car e elev ii experimen teaz ă sen timen tul de inc luziune , cooper ar ea și soli daritat ea sun t stim ulate , iar c onflictele in tergrup uri sun t diminuat e . A c easta are im pli cații dir ecte pen tru educ ația a pr opier ii: elevul nu doar pr imeșt e empa tie , ci înv ață să pr actică in cluziun ea activ ă , int egrând valo rile mor ale ș i sociale în com portamen tul să u zilnic . St udiile r ec ent e în domeniul edu cați ei incluzi ve confirmă a ces t ef ect. Rapor tul Education at a Glance 2022 al OECD 19 ev iden țiază că mediile șco lar e car e aplică pr incipi ul apr opier ii și inc luziunii gener eaz ă cr eșter ea 17 N el NODDI NGS , The Challenge to Care i n Schools: An A lte rnativ e A pproac h to Education , 2nd ed ., N e w Y or k , T each ers Co llege P r ess, 2013, p p. 23-45. 18 T AJ FEL , H., & TURN ER , J . C, „The S ocial I dentity Theo ry of I nt ergrou p Be - havior” , în S . W or chel & W . G. A u st in (Ed s.), P sy cholog y of I ntergroup R e l ations , C hica - go , N elson-Hall, 1986, pp . 7-24. 19 O E C D, Educa tion at a G lan ce 2022: OECD I ndicato rs , P a ri s , O E C D Pu bl i s h i n g . ht tps://www .o ec d. or g/educat ion/educ ation-a t-a -glance/ JURNAL UL LIBERT Ă ȚII DE CONȘTIINȚ Ă VOL. 13, NR . 3, 2025 258 coezi unii sociale, re duc er ea aban don ului șco lar și îmbună tățir ea perf or - manț elo r aca demic e. A ceasta su bliniază faptul că a pr opr ier ea , at unci când est e însoțită de o analiz ă socială c or ectă și de politici in cluzi ve , tra nscende r elațiile indi viduale și p r oduce im pa ct a su pr a într e gii co munităț i șco lar e . Din perspecti vă pedagogică , apro pier ea ca analiză socială pres upune co nștien tizarea dif erenț elo r și ada ptare a con tinuă a pr oces ului educa țional la nevoile fi ecărui elev . P r of esorul n u este do ar facilitat or al cunoștin țe lor , ci și agen t al justiți ei sociale, care id entifi că inegalitățile , stim ulează coopera - r ea și pr omo veaz ă em pat ia . A c eastă abor dar e este s usținu tă de F reir e car e su bliniază că educa ția emancip at oar e imp lică r ecunoașt erea c ondițiilor so - ciale și a cțiunea etică pen tru tr ansf orma rea c omunității. Din perspecti vă cr eștină, ap ro prier ea ca analiz ă socială est e o ma - nifes tare c oncretă a iu birii a pr oapelui ș i a misiunii creș tine de a pr omova dr eptatea ș i incluzi unea . Elevul înva ță să fie sensibil la nevoile cel or lalți, să pr actic e solidar itat ea și să acțion eze pentru b inele c om unității. A ceasta tr ansfo rmă educ ația în tr -un act moral și s pirit ual, aliniat cu principiile b i - blic e ale respectului ș i grijii față de apr oape. P rin in tegrar ea analiz ei sociale ș i a princip iului incl uziunii, apr opi - er ea dev ine un instr umen t holisti c de dezvo ltar e personală ș i socială . E a co ntr ibuie la f ormar ea unei conșt iinț e etic e și emp atic ă , pr omo vează co - eziunea c om unitară ș i r educ e marginaliz ar ea , evidențiind ast fel r elevanța par adigmei ap ro pierii în ed ucația c ontem por ană . A pr o pi er ea ca dir ecție spiri tuală Educa ția apr opierii tr anscende s imp la tr ansmiter e a c unoș tinț elo r și se c onstit uie înt r -un pr axis mor al-spir itual, f un damen tat pe princi piile cr eștine ale i ub irii apr oapelui: „ A devăra t vă sp un că , ori de c âte o ria ţi făcut ac est e lucruri un uia din ac eşti f oart e neînsemnaţi fr aţi ai M ei, Mie Mi l e -aţ i făcut” (Mat ei 25:40). A ceastă par adigmă pr esu pune ca a ctul educa țional să fie n u doar c og nit iv , ci și etic , afe ctiv și s pirit ual, influențând modul în car e elevii și pr of esorii se r aport ează unii la alții și la co munita tea extinsă. Î n ac est sens, apr opi erea devine un instrumen t de f ormar e integrală, car e co nectează dezvo ltar ea personală a el evu lui cu r esponsa bilitatea socială și ang ajamentu l eti c . P raxis ul creș tin al apr opierii imp lică manif estarea em pati ei, g r ijei și solidarit ății în toate relațiile educaționale: pro fesor - elev , prof esor-părinte , co leg- el ev și com u nita te-școală. A ceastă abor dar e of er ă cadrul pen tru cul - ti var ea unui m ediu sigur și susț inăto r , în car e elevul nu doa r înv ață , ci ex - JURNAL UL LIBERT Ă ȚII DE CONȘTIINȚ Ă VOL. 13, NR. 3, 2025 259 perimen tează valor i mor ale și sociale , car e sun t int egrat e în iden titat ea sa 20 . P aulo F reir e sub liniaz ă că e duca ția tr ebui e să fie un pr oces de c onști - ent iz ar e activă ( conscien tizaçã o), în car e individul n u doar pr imeșt e infor - mații, ci devi n e agent al p r opriei t ransf ormări și al sc himbării c om unitar e 21 . Î n c ont ext ul apr opi erii, ace asta presu pune ca p r of esorul să fie un model al implicării etice , de monstrând prin ac țiune și relaționare valorile p e car e dor eșt e să le cultiv e în elevi. P rin a ceastă dialectic ă într e î n vățar e și acțiune , pr axisul creș tin se trans for mă într -un vecto r de dezvo ltar e mor ală , emoți - onală și s pirit uală . Din perspecti va psih ologiei mor ale , L a wrenc e Ko hlberg ev iden țiază că experien țele de apr opier e și r elaț ionar e au ten tică în șc oală a cc eler eaz ă dezvo ltar ea judecă ții mor ale și a em pa tiei. Elev ii car e percep șc oala ca pe un mediu af ectiv , în car e relațiile s unt bazat e pe res pect și grijă reci pr ocă , manif estă un com p or tament ma i etic și o mai mar e di spo nibilitate pen tru acțiuni pr osociale 22 . Î n ac est sen s, apr opier ea nu es te doar un p rincipi u pe - dagogic abstr act , ci u n c atalizator pen tru f ormar ea caract erului și dezv olta - rea com petențelor so cio- e moționale. De asemenea, perspecti va t eol og ic ă su bliniază că apr opiere a nu est e doar o tactică pedag og ic ă , ci o expr esie c on cretă a îm plinirii poruncii iu birii apr oapelu i, care modele ază identitatea și valorile elevu lui. Î n practicile edu - caționale, aceast a poate include: implicarea activă în rezolvarea conflictelor și sprijinirea ele vilor aflați în dificultate; cultiva rea un ui clima t de incluzi une , care r ec un oaște și v alorizează div ersi tatea cultur ală , socială și sp irituală; exemp lificarea const an tă a valorilor morale prin comport ament etic și c oeren t al pr ofesorului. Ast f el, educaț ia apr opierii ca dir ecție spiri tuală se c onstit uie în tr -un cadru h olisti c de f ormar e , car e int egrează dimensiunile cognitiv e , emoțio - nale , sociale și spiri tuale al e elevului. Ea trans for mă șco ala într -un labor at or de solidar itat e și r esponsab ilitate socială , î n ca re v alor ile creș tine devin rea - 20 N el NODDI NGS , The Challenge to Care i n Schools: An A lte rnativ e A pproac h to Education , 2nd ed ., N e w Y or k , T each ers Co llege P r ess, 2013, p p. 23-45. 21 P aulo FREIRE , Ped agog y of the Op pr ess ed , N ew Y ork, C ont inuum, 1970, pp . 72- 85. 22 Lawrenc e K OHLB ERG, The Philos ophy of M or al Development , v ol . 1 , S a n Fra n - cisco , Har per & Row , 1981, pp. 23-45. JURNAL UL LIBERT Ă ȚII DE CONȘTIINȚ Ă VOL. 13, NR . 3, 2025 260 litate t răi tă și nu doa r ideal ab str act. A pr o pi er ea ca v ector al des coper irii v ocație i și de zv ol tării id en - titar e Desc operir ea voca ției r epr ezin tă un proc es m ultidimensio nal, în car e iden titat ea , dezvoltar ea mo rală, socială și spir ituală se in ter c onecte ază . Relaț iile de apr opiere din tr e elev și pr ofesor sa u într e col egi joacă un r ol esențial în fa cilitarea ac estui p roc es, deoar ec e ele cr eează un mediu sigur , susțină tor și o rien tat sp re de zvo ltar ea poten țialului perso nal. Pr in urmar e , apr oprier ea n u este do ar un instrumen t de c omuni car e, ci și un vector de fo rmar e a iden tităț ii și a vocaț iei elevului. Din perspecti vă bib lică, imp licar ea empat ică influen țează deciziile etic e și pr of esionale ale indi vidului. A postol ul P avel s ub liniază importanța fo los irii darurilor s pirit uale pen tru binel e co munităț ii: „Dar fie căruia i se dă manif estar ea Duhului sp re f olosul alt or a ” (1 Corint eni 12:7). A c easta sug ere ază că vocația n u est e doar r ealizarea per sonală , ci angajar ea etică ș i r esponsabilă în f ol osul c omunită ții, iar apr opi erea o f eră ca drul prin ca re elevul poate r ecunoașt e și valo rifica a c este dar uri. Exem pl e bib lice p r ecum chemar ea lui Sam uel sa u a lui M oise arată că voca ția est e adesea desc operită în c ont ext e de r elați onar e și ap ro pier e cu persoane sa u medii car e sp rijină dezvo ltar ea sp irituală ș i mor ală . A cest aspect sub liniaz ă dimensiun ea r elati onală a voca ției: iden titat ea și dir ecția pr of esio nală sau mo rală a indi vidului se c ont ur ează prin experien țe de s pri - jin și înso țir e . P sihol og ia dezv oltăr ii of eră un ca dru soli d pentru în țe leger ea ac es - tei r elații. Erikson indică fa ptul că a dol escen ții aflați în etap a de iden titat e ver sus co nfuzie de r ol își f orm ează sentimen tul de sine ș i aut ono mie prin supor t emoțio nal și em pati e în mediul social și educa ționa l 23 . Relațiile apr opiate cu pr ofesorii ș i co legii facilitează dezvo ltar ea aut oefica cității, a co mpeten țelor de luar e a deciziilor și a clar ității pr ivind voca ția personală. W illiam Damo n adau gă că ado lesc enț ii car e sun t imp licaț i în expe - rien țe c ar e pr omo vează res ponsabilitat ea socială și etic ă dezvo ltă simț ul scop ului și al dir ecției în viață 24 . A ceasta este dir ect legată de desco perir ea 23 Erik ERIKSON , Id entity : Y outh an d Crisis , Ne w Y o rk , W . W . No r t o n & Co m p a - ny , 1968, pp. 128-145. 24 W ill iam D AMON , W hat is positiv e y outh deve lopmen t? A nnals of the A mer- ican A cademy of P olitical a nd Social Science, 591 (1), 2004, pp . 13-24. h tt ps://doi. org/10.1177/0002716203260092 JURNAL UL LIBERT Ă ȚII DE CONȘTIINȚ Ă VOL. 13, NR. 3, 2025 261 voca ției, deoar ec e elevul înva ță să int egreze valo rile perso nale cu con trib u - ția la binel e co munităț ii. Relaț iile apr opiate în șc oală c on tribuie la f ormarea un ei r ețele de spr ijin social car e stim ulează explor ar ea voca țională. Studiile OECD 25 evi - denț iază că elev ii car e se simt c onectați și in cluși în c om unitatea șc olară pr ezintă o mai mar e claritat e a obi ectiv elor per sonale și o or ien tare po ziti vă spr e carieră. Ac eastă co ncluzi e se co re lează c u t eoriile dezv ol tării mor ale și sociale, care s usțin că mediile de s prijin pr omov ează atât r eziliența , cât și cap acitat ea de aleger e vocațio nală res ponsabilă. A prop ier ea devine un in s trumen t esențial în desc operir ea vocației, deoarec e: cr eează un mediu empa tic și s igur pentru exp lor ar ea iden tităț ii; facilit ează i n tegra rea dim ensiunilor mor ale, sociale și spir ituale; susține de zvo ltare a aut oefica cității și a c larităț ii vocaț ionale; pr omo vează imp licar ea etică și r esponsab ilitatea socială , î n c onf or - mit at e cu principii le biblice . Ast f el, educaț ia apr opierii nu es te doa r un princip iu pedagogic, ci un catalizato r al fo rmării id entită ții și al desc operirii v ocației, ofer ind elevului instrumen tel e pentr u a acționa în mod etic ș i r esponsabil în societat e. A pr o pi er ea ca forma r e a conștiinț ei mo ral e și ci vic e F ormar ea co nștiinț ei mor ale și ci v ic e prin a pr opier e repr ezin tă un pilon c en tral al e duca ției int egrale , în car e elevul nu doar în vață cunoștinț e , ci și dezv oltă ca pacita tea de a a cționa etic și r esponsabil în cadrul c om u - nității. Relaț ia apr opiată dintr e educ at or și elev facilit ează inter nalizarea valo rilor mo ral e și cr eșter ea sen s ibilității față de ne dreptă ți și inegalități so - ciale . Î n ac est sens, educația a pr opier ii se situează la int ersecția ps ihol og iei morale , pedago giei critice și teologie i ap licate. F undamen te t eor etic e și psih opedagogice au f ost intr oduse de cât re P aulo F reir e prin con cept ul denumi t mai sus de co nscientizaçã o, și anume co nștien tizarea cr itică a r ealității sociale ca pr oces esen țial pen tru tr ansf or - mar ea personală ș i acțiunea socială. Conf orm l ui F reir e , elevu l devine agen t acti v al pr opri ei fo rmări și al sc himbăr ii com unității, printr - o educa ție pa r - ticipa ti vă și r eflexivă, car e c ulti vă em pat ia și r esponsabilita tea fa ță de cei - lalți. A ceastă abor dar e tr ansf ormă cunoștin țe le în instrumen te de a cțiune 25 O E C D, Educa tion at a G lan ce 2022: OECD I ndicato rs , P a ri s , O E C D Pu bl i s h i n g . ht tps://www .o ec d. or g/educat ion/educ ation-a t-a -glance/ JURNAL UL LIBERT Ă ȚII DE CONȘTIINȚ Ă VOL. 13, NR . 3, 2025 262 mor ală , î n c onc ordan ță cu para digma apr opier ii 26 . Î n psiho logia mor ală , K ohlberg evidențiază că experien ț ele de ap ro - pier e și im plic ar e în com un ita te a cc eler eaz ă dezvo ltar ea ni velur ilor supe - rioa re de jude cată mor ală , inc lusiv c apa citat ea de a lua decizii etic e c om - ple xe 27 . În schim b, din p er spectiv ă sociologică, r elațiile a pr opiat e permit elevului să observe și să înț eleagă me canismele sociale c ar e gener eaz ă ex - cluzi une sau marginalizare . T eoria i dent ității sociale a lui T ajfel și T urner ara tă că apa rten ența și inc luziunea în grup uri eter o gen e red uc pr ejudecă țile și fa vorizează cooper ar ea . As tf el, educa ția apr opierii devine un proc es de socializ ar e morală, în car e elevul își for mează sensul responsa bilității față de co munita te , înțe legând că a cțiunile sale au im pact asupr a c elor lalți 28 . Din perspecti va cr eștină, f ormar ea conștiin ței mo ral e prin ap ro pier e r eflectă porunca iu birii a pr oapelui ș i angajam ent ul față de dr eptate . Bu - nul Sama rit ean (Luca 10:25-37) ex emplific ă difer ența dintr e o c onștiin - ță for mală și una acti v imp lica tă : nu do ar r ecunoaștem suf erința altuia, ci acționăm pen tru am elior ar ea ei 29 . A c eastă para digmă spirit uală of eră un model etic ș i vocaț ional, int egrând dimensiun ea mor ală , civică și r eligioasă a educa ției. A prop ier ea ca f ormar e a conștiin ței mo ral e și ci vice pr esu pune im - pl ementar ea unor pra ctici educ ațio nale c oncr ete: pr oiecte d e vo luntaria t și servicii com unitare; acti vități de ment or at ș i coa ching et ic; disc u ții ghidat e desp re p ro bl eme mor ale și sociale; evaluar ea pr ogresului n u doar c ognitiv , ci și mor al și social. A c este p ra ctici co nsolidează res ponsabilitat ea socială , pr egătesc ele - vul pentru decizii etic e v iito ar e și pr omo vează incl uziunea și so lidarita tea în mediul șc olar și c omunitar . 26 P aulo FREIRE, P edagog y of the Opp r es sed , N ew Y ork, Con tinu um, 1970, pp. 72-8 5. 27 Lawrenc e K OHLB ERG, The Philos ophy of M or al Development , v ol . 1 , S a n Fra n - cisco , Har per & Row , 1981, pp. 23-45. 28 T AJ FEL , H., & TURN ER , J . C, The Social I de nti ty Theory of I ntergrou p Behavior , în S. W or chel & W . G. A ustin (Eds.), P sych olog y of I ntergroup R elations , C h i c a g o , Ne l - son-Hall, 1986, pp . 7-24. 29 N ic olae CREȚU , „ W ho is M y N eighbor?”: The Co ncept o f the N eighbor in the P arabl e of th e Good Samaritan (Luk e 10:25-37) as a So cial P heno menon ” , in R esearch As sociatio n for I nterd isciplina ry Studie s (R AIS): J ournal f or Social Sciences , V o l . 5 , No . 1, (ed .) J ulia M. P uaschunder , Beltsville, Mary land, U SA, ISSN 2574-0245 (P rint), 2021, pp. 63-72, DOI: 10.5281/zenodo.4783060 JURNAL UL LIBERT Ă ȚII DE CONȘTIINȚ Ă VOL. 13, NR. 3, 2025 263 P rin i n teg r area dimen siuni lor psiholog ic e, so ciale și spi rituale , apr o - pier ea ca f or mar e a conșt iinț ei mor ale și ci vice devine un instrumen t str a - tegic în educa ție . Elevu l n u doar în vață să rela țio neze, ci dobândeș te ca pa - citat ea de a acționa eti c , de a identifi ca nedr e ptă țile și de a c on tribui a ctiv la tr ansfo rmar ea c omuni tății, definindu-și astf el vocația ca an gajamen t moral și civ ic . Concluzie P ara digma apr opier ii se con tur eaz ă dr ept un fundamen t epist emo - logic, moral și p ra ctic al educa ției c on tem por ane , of erind r ăspunsuri perti - nen te la crizel e sociale, educați onale și cultur ale ca re af ec t ează proc esul f or - mati v . P rin abor darea ap r opier ii, relaț iile int erpersonal e nu mai s unt doar vehicule pen tru tr ansmiter ea de c un oștin țe , ci dev in vect ori ai dezv ol tării personal e, morale ș i civic e, facilitând fo rmar ea iden tității, descoperir ea vo - caț iei și cultiv ar ea emp atiei. Din perspecti vă psih ologică , apr opier ea gen er ează b ene ficii cuanti - fica bile asupr a elevilor : r educer ea anxietății șco lar e, creșt er ea moti vației și a imp licăr ii cognitiv e, precum și ac celer ar ea dezvo ltării c om peten țelo r so - cio- emoțio nale și m ora le . Relațiile ap r opiat e permit elevilor să experimen - teze inc luziunea, ap arten ența și r esponsabilitatea socială, elemen te esenți - ale pent ru co nstruir ea unei c onștiin țe ci vice a ctive , cap abile să r ec uno ască nedreptăți le și să ac ționeze etic. P erspecti va te ologică și s pirit uală adau gă un str at de pr ofunzime ac est ei par adigme . M odelul lui Hr istos, ex emp lifica t în Î nt rupar e și în rela - ția cu ucenicii, ofer ă un ar hetip al e ducaț iei prin a pr opier e, în car e empa tia , grija și solida ritat ea nu s unt doa r princip ii abst ra cte , ci practici c otidiene car e modelează car acter ul și vocaț ia elevului ( I oan 1:14; M atei 25:40). De asemenea , exem ple bib lice p r ecum Bunul Samar ite an (Luca 10:25-37) ilustr ează modul în car e conș tiința mor ală se f orme ază prin acțiune și im - plic ar e activ ă , su bliniind car acter ul activ ș i refl exi v al apr opierii. Î n pla n pra ctic , impl emen tarea p ara digmei apr opierii pr esu pune crearea unui cadru educațion al integrat, care valorifică relațiile autentice , men tor at ul, pro iectele c omunitar e și acti vitățile de vo lun tariat. Ast f el, edu - caț ia nu se limitează la tr ansmiter ea de c un oștin țe , ci dev ine un pr oces fo r - mativ -transformativ , car e cu ltiv ă autonomie, jud ecată morală , e m patie și coezi une socială . Î n c onc luzie , para digma apr opier ii rep re zintă o abor dare in ter d is - ciplinar ă și ho l isti că , care in tegre az ă dimensi uni psiho logice , sociale, pe - JURNAL UL LIBERT Ă ȚII DE CONȘTIINȚ Ă VOL. 13, NR . 3, 2025 264 dagogice și s pirit uale . E a o fer ă instrumen t ele nec esar e pent ru a co mba te alienar ea și fr agmentar ea din educa ția c on tem pora nă , pro mo vând inc luzi - unea , empatia ș i dezvo ltar ea int egrală a elevului. În a ces t sens, ap ro pier ea nu es te doar o s tr at egie pedagog ică, ci un prin cipiu m oral ș i civic o-spiritua l, car e modelează indi vizi responsa bili, com unități so lidar e și voca ții ori enta - te spre binele comun. Bib liogra fie: • ALLPOR T , G. W ., A t titud es, H an dbook of Social P sy cholog y, W or c ester , Clark U niv . Pr ess, 1935, pp. 798-844. • AMPOFO , J oshua; B E NTUM-MI CAH, Geo ffrey ; XUSHENG, Qian; SUN , B. & MENSAH Asuman g, R . “ E xp lorin g th e ro le o f teac her em - pat hy in s tuden t men tal health o utc omes: A com par ati ve S EM appr oac h to under standin g the c ompl exities o f emotio nal suppor t in educat ional sett ings ” , F r ontie rs in P sy cho log y, 16, Ar ticl e 1503258, 2025. ht tps://do i. org/10.3389/fpsy g.2025.1503258 • BOURDIEU , Pier re , L ang uage and S ymb olic Powe r , Cambridge, Har vard U niv ersi ty P res s, 1991, pp. 52-67. • CREȚU , N icola e, “ W ho is M y N eighbor?: The Con cept o f the N eighbor in the P arab le o f the Good • Samari tan (Luke 10:25-37) as a So cial P hen omeno n ” , in Resear ch Associ - ation f or I nter discipli nary Stud ies (R AIS): J ournal f or Social Sciences, V ol. 5, N o. 1, ed . J ulia M. Puasch under , Beltsvil l e, Mary land, USA, ISSN 2574- 0245 (Pr int), 2021, pp. 63–72, D OI: 10.5281/zenodo.4783060 • D AMON , W illiam, “ W hat is positi ve y outh develo pmen t?” , An nals of the A me rican A cade my of • P olitic al and Soci al Science, 591(1), 2004, pp . 13-24. ht tps://do i. org/10.1177/0002716203260092 • ERIKSON , Erik , I dentity: Y outh a nd Crisis, Ne w Y o r k , W . W . No r t o n & Com pan y , 1968, pp. 128-145. • FREIRE , P aulo, Ped agog y of the O ppr esse d, N e w Y or k , Contin uum, 1970, pp . 72-85. • HA TTIE , J ohn, V isible Learnin g : A S ynthesis of Ove r 800 M eta-A nal y ses R elatin g to A chieve ment, N ew Y ork, Rout led ge , 2009, pp . 118-121. • H U BE R , W . , P sihote r apiile, B ucurești, E dit ura Ș tiință și T ehnică , 1997, JURNAL UL LIBERT Ă ȚII DE CONȘTIINȚ Ă VOL. 13, NR. 3, 2025 265 p. 77. • K OHLBER G, L a wren ce , The Philos ophy of M or al Development , v ol . 1 , S a n F rancisc o, Harper & Row , 1981, pp. 23-45. • L UO , Y un; LIANG, J iezhen, “ T eacher -studen t Relations hips and Ado les - cen t Aca demic Bur nout: The M oderating R ole o f Gener al Self- c onc ept” , P sy cho log y and Beh avioral Scie nces , 10(6), 2021, pp. 220–225. htt ps://doi. org/10.11648/j.pbs.20211006.15 • MASL O W , A. H., “ A Theory of H uman M otiv atio n ” , P sy cholog ical R ev iew , 50(4), 1943, pp . 370-396. • N O D D I N G S , Ne l , The C hallenge to Car e in Schools: A n A lte rnativ e A pp r oach t o Education , 2nd ed., N ew Y ork, T eac hers C ollege P ress, 2013, pp . 23-45. • O E C D, Educa tion a t a Gla nce 2022: O ECD I ndic ator s, P aris, OECD P u - blishin g, 2022. h ttp s://www .oecd .org/ed ucati on/educa tion-a t-a -glance/ • PIL CH, T adeusz , Comm unity , I dentity , and C ultur al T ransf ormation, W ar saw , S c ho lar P r ess, 2015, pp . 78-95. • POPESCU-NE VEANU , P aul, Dicționar de psiho logie, Bucur ești, Edi - tur a Alba tr os, 1978, p. 42. • R O T AR U , I oan-Gheorg he , “C urr ent V alues of Educa tion a nd Cult ur e ” , In Pr ocee ding s of the 23thI nter na tional R AIS Conf erenceon Social Sciences an d H umanit ies, edi ted by N ico leta Elena H eghes, 87-92, Prin cet on, NJ , U ni - ted S tat es of A meric a , 2021. D OI: 10.5281/zenodo.5507021. • RO T AR U , I oan-Gheorg he , “ V alences of E ducation ” , în Pr ocee din gs of the 23thI nte rna tional R AIS Conf erenceonSocial Sciences an d H uman ities, Au - gust 15-16,  2021, P rinc e t on, NJ , U nited S tates o f A merica , pp. 190-196. D O I: 10.5281/zenodo .5507180. • T AJF EL , H enri & TURNER , J o hn C., “ An I ntegra ti ve Theory of I nter - grou p Conflict” , in The S ocial P sy ch olog y o f I nt ergrou p Relat ions, ed . W . G. A ustin & S. W orch el, M on ter ey , CA : Br o o ks/Co le , 1979, pp . 33-47. • T AJF EL , H. & TURNER , J . C., “The S ocial I denti ty Theory of I n ter - grou p Behavior” , în S . W or chel & W . G. A u st in (Ed s.), P sy cho log y of I n - tergr oup Rela tions, Chicago, N elson-Hall, 1986, pp. 7-24. • POPESCU-NE VEANU , P aul, Dicționar de psiho logie, Bucur ești, Edi - tur a Alba tr os, 1978, p. 42. JURNAL UL LIBERT Ă ȚII DE CONȘTIINȚ Ă VOL. 13, NR. 3, 2025 272 • ZAMFIR , C. (c oor d .)., O anali ză a valori lor r omânilor : România la înce put de mile niu , Bucur ești, Editura Expert, 2009. 273 IST ORIA D REPTU RIL OR OMUL UI: FUN D AME NT PENTR U LIBER T A TE ȘI P A CE P r of . Delia DRA GHICI Colegiul N ațional “M ihai V iteazul ” , B ucur ești ddr aghici@cnmv .ro ABSTRA CT: The Histo ry of Huma n Rig hts: A F oundatio n for F re e - dom and P eace. This paper examines t he hist oric al develop ment o f human r ights fro m ant iquity to t he moder n era, highligh ting t heir int rinsic c onnectio n with fr eedom and pea ce . I t argues that t he evo luti on of rig hts ca nnot be under stood as a linear pr ogressi on but as a c on test ed pr o c ess s haped by philos op hical reflec tion, relig ious traditions , revolutionary politics, and int ernat ional la w . Pr esenting hist oriogra phic al deba tes—p articular ly o ver th e medieval or igins of rights an d th e modern r efra ming of righ ts i n t he 1970s—th e stud y emp hasizes both c on tinuity a nd rupt ur e in the tra jec - tory o f human rig hts disc ourse . As a c onc lusion, it sho ws tha t human r i - gh ts hav e consis ten tl y been articulat ed as con ditions n ecessa ry for fr eedo m and t he f oundat ion o f la s ting peac e . I t ha s lo ng bec ome a ppar en t in our more and mor e troub led world. K eyw ords: d iscour se, fre edom, huma n rights, law , peace, r elig io n. Int ro du ce re Dr epturil e omului s unt c onsider ate o cr eați e modernă, cu sorgintea în lumea juridi că int erna țională a sec ol ului al XX-l ea . T otuși, fundamen - tel e lor in tele ctuale și pr actice își a u ră dăcinile înt r - o lun gă evol uție ist ori - că , care se în tinde de la ci vil izațiile an tic e până la filo zofiile iluministe , de - clarațiile revoluționare și codificarea normelor i n ternaționale p ostbelice . 1 1 I oan -Gheorghe Rotaru , “ A look at ho w th e con cept o f human ri ghts has evol ved ov er time ” , J ournal F or Fr eedom of Con scie nce ( J urnalu l Liber tății de Con știință ) , V ol. 11 N o. 2 (2023), p p.825-874. D O I:h ttps://d oi.org/10.5281/zenodo.10557901 JURNAL UL LIBERT Ă ȚII DE CONȘTIINȚ Ă VOL. 13, NR. 3, 2025 274 T raiector ia dr epturilo r omului de zvăluie n u doar o lu ptă pentru just iție și egalitate , ci și o legăt ură pr ofundă într e dreptur i, libertate și pa ce . Așa cum pr oclamă *D eclar aț ia U niv ersală a Dr epturilor Om ului* (1948), re cunoaș - ter ea demnit ă ții și a dr eptur ilor iner en te t utur or oamenilor c onstit uie fun - damen tul libertății, al j ust iției și al p ăcii în lume . 2 A c eastă lucrar e urmăreș te dezv oltar ea i s tor ică a dr eptur ilor om u - lui, analiz ân d princi palele de zbat eri ist oriografic e. E a evidenț iază modul în car e div erș i cer cetăto ri au in ter pr etat apar iția dr eptur ilor —fie ca pr odus al liberalism ului occiden t al, fie ca principii m ora le univ ersal e cu origini antic e, fie ca r ezultat e ale po liticii sec olului al X X-lea. P rin examinar ea aces tor dezbat eri ală turi de r ealitățile isto ric e , studiul susțin e că dr epturile o mului au f ost c onstan t articulat e în legăt ură cu libertate a și urmărir ea păcii în lu me. I. F undament e an tic e și clasic e P rimel e fo rme de pr otecție juridi că a individului a u apă rut n u ca r e - vendi cări mo ral e abs tra cte , ci ca regl ementăr i menit e să limiteze put er ea arb itr ară. Codul lui H ammur abi (c ca . 1750 î.Hr .) a stab ilit princip ii de jus - tiție d estinat e să pr ot ejeze membrii mai s lab i ai societății. 3 D eși ierarhic și inegal, un a st f el de c od a suger at c ă suv eran u l est e c onstr âns de lege—temă car e va r e veni r ec ur en t în tra dițiile ult erioar e privind dr epturile o mului. Î n tr adiția b iblic ă ebr aic ă , pro f eții au arti culat o viziune mora lă în car e justiția, c om pasiunea și demnitat ea fiec ăr ei persoane er au cen tra le pentr u legea divină . A cest e idei au influen țat gândir ea iudaică și cr eștină, punând bazel e unor apelur i ulter ioar e la demnitat ea iner entă om u lui. 4 F ilosofia gr eacă an tică a intr o d us primele r eflecții sistemat ice asu pra legii natur ale și justi ției uni ver sale . Sto icii, în special, au susțin ut egalitat ea tut ur or oam enilor su b o lege uni ver sală a nat urii. 5 D eși democr ația gr eac ă 2 ht tps://legislati e. just.ro/P ublic/D etaliiDocument/22751 (ac cesa t joi, 18 septemb rie 2025). V ezi și: I oan-Gheorghe R otaru , “ The T ransy lvania n Diet: A P rec edent to H uman Rights an d Religious F reedom - 400 Y ears P rior to t he U niver sal Dec lara tion of Human R ights ” , I n Shaping a W orld of F r eedo ms: 75 Y ear s of Legacy and I mpact of the U niv ersal Decl ar atio n of H uman R ights, N elu Burc ea and Liber ato C. Bau tista (eds.), New Y or k, U nited N ations P laza , UNEQU AL W or ld Resear ch Cen ter , 2023, pp. 205-221. ISBN: 979-8-9894202-0-9 3 Roth, Martha T ., L aw Collec tions fr om M esopotamia and Asia M inor , pp. 4-6. 4 Ga r n s e y , Pe te r, Thi nking abou t Pr opert y: F rom A ntiqu ity to the A ge of Revolutio n , p . 34. 5 T ie rney , B rian , The I dea of N atur al Ri ghts: Studie s on N atur al Rights, N atur al Law , 275 ex cludea f emeile, scla vii și străinii, r ecunoașter ea filosofi că a univ ersali tății ra țiunii a sădit semin țel e unui discurs ulter ior desp r e drept uri. Roma a dezv olta t și mai m ult co nc eptul de lege na tur ală ( jus natu - ral e), recunosc ând exist ența uno r drept uri iner ente fiin țelo r umane pr in simp lul fap t al umanității lo r . J uriștii roma ni au făcut distin cția într e jus civile (legea cetăț enilor r omani ) și jus gen tium (legea ap lica bilă tu tur or po - poar elor ), anticip ând idee a modernă a unor s tandar de juridic e univer sale . 6 II. Dezvo ltările m edievale și tr adițiile drept urilor na tur ale . Gâ ndire a religioa să și s c olastică T eologia cr eștină medievală a a c cen tua t valo ar ea intr insecă a fiecărui individ, cr eat imago D ei. T oma de A qui n o a int egrat filosofia a risto telic ă în teo logia creșt ină , afirmând legea na tur ală ca or dine morală a c ces ibilă prin ra țiune ș i reve lație di vină . 7 Br ian T ierney a argumentat c ă juriștii can onici ai sec ol elor XII– XIII au f ost pr imii car e au art iculat o teor ie a dr eptur ilor nat ural e. 8 Ace ș t i gândit ori a u con cep ut dr epturile c a put eri iner en te indi vidului, mai ales în co nt extul dr e pt ului biseric esc și al dispu telo r pri vind aut orita tea pa pală . A c eastă perspectiv ă co nt estă nar ațiun ea tra dițio nală co nfor m căr eia dr ep - turile na tur ale ar fi ex clusiv un pr odus al Iluminismului. Magna Carta (1215) a repr ezentat un pas con cr et cătr e l imitar ea autorității arbitrare . Deși i nițial d estinată protejări i privile gii lor baronilor , ea a intr odus principii dur ab ile pr ecum drept ul la pr oces ec hitabil ș i supu - nerea conducăt orilor le gii . 9 Alt e document e medievale ș i dezvo ltar ea insti - tuț iilor par lamentar e au c onsolida t pr ec eden tul c onfo rm căruia guv ernar ea legitimă tr ebuie să r ec un oască anumit e dr epturi și libertă ți. III. Filoso fia modernă tim puri e și ascensiunea liber alismului Secol ul al X VII-lea a mar ca t o cot itur ă în discursul drept urilor . J ohn Locke , în Al doilea t ra tat despr e g u vernămâ nt ul civil a for mula t ideea că toț i indivizii posedă drept uri na tur ale la viață , libertate și p ro prietat e , pe car e guver nele s unt cr eat e să le pr otejeze. 10 T eoria lui Lock e a influen țat and Chur ch Law 1150–1625 , p . 7 . 6 Ho l t , J. C . , M agna Carta , p . 174. 7 Aq u i n o , T o m a , Summa Theolog ica, p. 68. 8 Ar m i t a g e , D av i d , Dec lar aț ia de I nde pe ndență: o istor ie globală , p . 109. 9 Hu n t , Ly n n , I nventing H uman Ri ghts: A H i s tory , pp . 21-25. 10 L o c k e, Jo h n , A l doilea t r atat despre g uver nământul civ il , Libris-Antet Revolution, pp. 135-162. JURNAL UL LIBERT Ă ȚII DE CONȘTIINȚ Ă VOL. 13, NR. 3, 2025 276 pr ofund t ra dițiile politi ce an glo-americ ane și a justifi cat r ezistența îm po - tri va tir aniei. Alți gân ditor i, pre cum Hu go Gr otius și Sam uel P ufendorf , au dez - vo ltat t eorii ale l egi i na tur ale cu fundamen te secular e , acc en tuând socia bi - litate a umană și ra țiunea c a bază a drept urilor . 11 A cest e idei au cir c ulat în într eag a E uropă iluministă , con testând ab solu tismul și p unând bazele int electual e pentru r e v olu țiile următ oar e. IV . Epoca Re vo luțiilor Sfârș itul sec ol ului al X VIII-lea a tr ansf orma t discu r sul desp re dr ep - turi în de clar ații c oncr ete. Declar ația d e I ndependen ță a SU A (1776) și Dec lara ția Dr e pt urilor O mului și C etățea nului (1789) în F ra nța au p ro - clama t drep turile c a fiind univ ersale ș i inalienabile . T otuși, aces tea r eflectau co nt exte s pecific e—rezist ența c olo nială și r adicalism ul r evolu ționar . L ynn H unt a s usținu t că ac est e declar ații au r epr ezentat o t ransf or - mar e culturală, în car e empatia ș i noi f orm e de sensibilitate m or ală , cu lt i - vat e prin lit er atur ă și ide alurile Iluminism ului, au făcut posibilă gân direa dr eptur ilor uni ver sale . 12 J oan S c ott, însă , a sub liniat ex cl uderile lor evi - dent e , în special ale fem eilor , sclavilor și popula țiilor c olo nizate , ev iden ți - ind tensi unea dintr e univer salitat e și ex cluder e care c on tin uă să mar cheze discursul dr ept urilor om ului. 13 Î n ciuda a ces tor limitări, declara țiile r evol uțio nar e au schimb at ir e - ver sibil imaginația polit ică: dr eptur ile nu mai er au p ri vi l egi i a co rda te de co nducă to ri, ci drept uri iner ente fiec ărui indi vid . V . S ec olul XX și uni ver salizarea dr ept urilor . De la catastr ofă la c o - dificare Cele do uă războai e mondial e au tr ansf orma t disc ur sul despr e drep - turi. H oloca ustul și dist ruger ile glob ale au ar ătat consecin țel e lipsei unor garan ții i n ter nați onale . Î n 1945, Carta N ațiunilor U nite a c onsacr at dr eptur ile omului c a obi ectiv c ent ral al o rdinii in terna țional e. T r ei ani mai târziu, a f ost ado ptată Dec lara ția U niver sală a Dr eptur ilor Om ului, afirmând dr epturi ci v ile , poli - tic e , econo mic e, so ciale ș i cultural e pentru t oți oa menii.14 11 St einer , H enry J ., Philip Alston, și Ry an Goodman, I nternational H uman R ights in Con text: L aw , Poli tics, M orals , p. 307. 12 Hu n t , Ly n n , I nventing H uman Ri ghts: A H i s tory , pp . 87-91. 13 S c o t t , Jo an , O nl y P ar adoxes to Offer : F rench F e mi nists a nd the Rights of M an , p . 1 2 7 . 14 ( htt ps://www . un.org/en/about-us/uni versa l- dec lara tion-of-human-rig hts , 277 I n terna ționalizar ea dr epturilo r a fos t modelată de dinamic a R ăzbo - iului Rec e . Stat ele oc cidentale a u ac c ent uat libertățil e civile și polit ic e, î n timp c e statele socialist e au pus ac c ent pe dr eptur ile ec onomic e și sociale. Cele do uă P acte int erna țional e din 1966 au r eflectat ac eastă diviziune ideo - log ică , dar împr eună au c onstitui t un cadru compr ehensiv al drepturilor . 15 I st oricii a u of erit in ter pr etări difer ite asu pra m omen tului post belic. P aul Gor don L aur en a văzut Dec lara ția U niver sală a Dr epturil or Om ului ca apogeul seco lel or de lup tă pentru demnitat e . În c ontr ast, Samuel M oyn a argumenta t că dr epturile o mului, ca mișcar e glo bală , au ap ărut a bia în anii 1970, când au f ost des prinse de politi cile r evolu ționar e și ref ormulat e ca limba j al univ ersalism ului mor al. 16 Ac eastă dezbat er e su bliniază tensi - unea dint re c ontin uitate ș i rupt ură în ist oria dr e pt urilor o mului. Concluzie Legătur a dintr e dreptur ile omului, libert a te și p ac e est e intrinsecă. Regimurile a uto ritar e car e le înc alcă gen er ează adesea conflict e și insta - bilitat e, î n tim p c e societățile car e respectă drept urile și libertăț ile tind să pr omo veze pa ce a dura bilă . Pr eambulul Dec lara ției U niver sale a Dr epturi - lor Om ului afirmă exp licit că r ec un oașter ea demnității ș i drept urilor es te fundamen tul „ l ibertă ții, ju s tiției ș i păcii în lume . ” Ama rty a Sen a sub liniat că libertățile—incluzând par ticipar ea poli - tică, ac c esul la educ ație ș i libertatea fa ță de sără cie—sunt atâ t cons titu tiv e pentr u demnitatea umană, câ t și instrumen t ale pen tru dezv ol tare ș i stabi - l it ate. 17 P ace n u înseamnă doar absen ța război ului, ci și pre zența justiției, ega lității și pr otecție i drepturilor . I st oria dr e pt urilor o mului n u est e nici liniară, nici lipsi tă de dispute . De la c odurile an tic e și tradi țiile legii natur ale , până la declar ațiile r e v olu ți - onar e și pa ctele in ter națio nale modern e, dreptur ile au evo luat în dialog cu lupt ele pen tru libertat e și pac e. Dezbat erile ist ori og r afic e ne r eamintesc că dr epturile s unt a tât pr ofund a nc ora te în tr adi ții istor ic e, cât și modela te de circumstan țe moder ne . În fa ța pr ov ocărilor c ontem por ane— de la r esur - gen ța aut oritarism u lui la in egalitatea glo bală și cr iza climatică—apăr ar ea dr epturilo r omului r ămân e esențială. N umai prin garan tar ea ac est ora pot ac cesa t joi, 18 s ept embri e 2025). 15 Mo y n , S a mu e l , Ultima utopi e : Dr ept urile o mulu i în istorie , p. 2 0 4 . 16 I dem, pp. 189-193. 17 Sen, Amarty a . D evelop ment a s F reedom, pp. 37- 40 . [Document text truncated for crawler view.]