CIVIL SOCIETY IN THE TRANSNISTRIAN REGION: INSTITUTIONAL ASPECTS AND SOCIAL UTILITY

Anuarul Laboratorului pentru Analiza Conflictului Transnistrean / The Yearbook of the Laboratory for the Transnistrian Conflict Analysis Vol. VIII, No. 1, 2025 136 Emilia TOMESCU (1) Lucian Blaga University of Sibiu Iuliana NEAGOȘ (2) Lucian Blaga University of Sibiu SOCIETATEA CIVILĂ ÎN REGIUNEA TRANSNISTREANĂ: ASPECTE INSTITUȚIONALE ȘI UTILITATE SOCIALĂ DOI: https://doi.org/10.5281/zenodo.17944664 Title: CIVIL SOCIETY IN THE TRANSNISTRIAN REGION: INSTITUTIONAL ASPECTS AND SOCIAL UTILITY Abstract: Through this article we propose an examination of the configuration and functionality of civil society in the Transnistrian region, with an emphasis on institutional structures and their social role. The study highlights the operating framework of non-governmental organizations, with reference to registration mechanisms, funding sources and main areas of activity. At the same time, the importance of civic initiatives in complementing local institutional resources and in creating support networks at the community level is highlighted. The research results show that civil society in the Transnistrian region, under specific institutional conditions, is emerging as an indispensable actor in the process of consolidating community life and in the development of services aimed at meeting the needs of the population. Keywords: Non-overnmental organizations; Civil society; Transnistria; International non-recognition. Contact: E-mail: (1) [email protected] (2) [email protected] Introducere Societatea civilă cuprinde totalitatea entităților structurate care nu fac parte din sfera guvernamentală sau din cea economică privată. Misiunea lor principală este aceea de a susține binele comun, de a proteja libertățile fundamentale ale cetățenilor și de a sprijini dezvoltarea unui cadru democratic robust. În Republica Moldova, după dobândirea suveranității, sectorul organizațiilor non-profit (ONG-urilor) a cunoscut o dezvoltare notabilă. Acestea au devenit rapid piloni esențiali în promovarea imaginii naționale pe plan extern Anuarul Laboratorului pentru Analiza Conflictului Transnistrean / The Yearbook of the Laboratory for the Transnistrian Conflict Analysis Vol. VIII, No. 1, 2025 137 (diplomație publică), în susținerea mecanismelor de reformă internă și în inițiativele de cooperare internațională.345 Regiunea transnistreană, aflată într-o situație de conflict înghețat și administrată de un regim nerecunoscut internațional, dezvoltă un mediu civic distinct, marcat de multiple constrângeri politice și instituționale346. În acest context, funcționarea ONG-urilor este supusă unui regim strict de control, iar inițiativele critice sau independente sunt deseori limitate. Totuși, societatea civilă reușește să își găsească spații de acțiune, în special în domeniile social, educațional și cultural. Studiile de specialitate subliniază că societatea civilă poate contribui semnificativ la diminuarea tensiunilor sociale și la crearea premiselor pentru dialog între comunități. Zona transnistreană, aflată sub administrația unui regim nerecunoscut internațional și caracterizată printr-o stare de conflict latent, prezintă un mediu asociativ cu trăsături distincte. Aici, funcționarea civică este puternic limitată de o multitudine de obstacole de natură politică și instituțională. Organizațiile nonguvernamentale din această regiune sunt supuse unei monitorizări severe, iar orice acțiune percepută ca fiind critică la adresa autorităților sau complet independentă este adesea restricționată. Cu toate acestea, actorii civici reușesc să identifice și să utilizeze nișe de acțiune, concentrându-se preponderent pe proiecte din sfera socială, educațională și culturală. Experții în domeniu accentuează faptul că prezența și activitatea unei societăți civile capabile au un rol crucial în temperarea tensiunilor dintre grupuri și în facilitarea dialogului constructiv între diversele comunități. Cadrul instituțional al societății civile în regiunea transnistreană Mediul instituțional în care activează ONG-urile din Transnistria este complet definit de legile și regulile impuse de administrația de la Tiraspol. Aceste organizații trebuie să se înregistreze obligatoriu în registre controlate direct de către autorități. De asemenea, ele sunt forțate să ofere rapoarte detaliate despre sursele de finanțare și despre toate activitățile pe care le desfășoară. În anumite cazuri, autoritățile își rezervă dreptul de a interveni direct în proiectele și programele ONG-urilor. Aceste cerințe stricte creează o lipsă de siguranță legală și îi determină pe activiștii civici să practice autocenzura.347 Spre deosebire de malul drept al Nistrului (Republica Moldova), unde cadrul legislativ aplicabil asociațiilor obștești este caracterizat prin stabilitate relativă și o tendință de aliniere la normativele Uniunii Europene, regimul normativ din regiunea transnistreană este semnificativ mai impredictibil și volatil. 345 Rodica Panța, Organizațiile non-guvernamentale – actori ai diplomației publice a Republicii Moldova, în Dialoguri de pace în Moldova, CEP USM, Chișinău, 2015, pp. 168-175. 346 Eugen Străuțiu, The Transnistrian Conflict Files, Techno Media, Sibiu, 2017. 347 Catalogul asociațiilor obștești de pe malurile stâng și drept ale Nistrului (2020), https://www.osce.org/files/f/documents/c/5/481957.pdf, (10.11.2025). Anuarul Laboratorului pentru Analiza Conflictului Transnistrean / The Yearbook of the Laboratory for the Transnistrian Conflict Analysis Vol. VIII, No. 1, 2025 138 În acest spațiu, gestiunea registrului oficial al ONG-urilor este profund influențată de considerente de natură politică. Organizațiile pot fi expuse la sancțiuni punitive sau chiar la radierea definitivă din registru, în cazul în care sunt percepute ca fiind "nealiniate" sau "ostile" față de discursul promovat de administrația de facto. Conform rapoartelor și analizelor întreprinse de OSCE (Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa), s-a evidențiat faptul că aceste mecanisme de control sunt concepute strategic. Obiectivul lor principal este de a asigura menținerea unei dependențe accentuate a sectorului neguvernamental față de structurile politice centrale, limitând astfel autonomia operațională a ONGurilor.348 Structuri administrative și regimul de supraveghere Administrația din Tiraspol implementează un arsenal de instrumente administrative destinate controlului riguros al activității organizațiilor neguvernamentale. Acestea includ, inspecții repetate și o obligație de transparență financiară care impune furnizarea de rapoarte extrem de detaliate. Un mecanism deosebit de restrictiv îl constituie imperativul obținerii de permise speciale pentru orice formă de colaborare cu parteneri internaționali. Prin aplicarea acestor practici, se generează o presiune continuă asupra entităților civice. Efectul direct al acestui regim este diminuarea substanțială a capacității lor de acțiune autonomă și limitarea sferelor de manifestare independentă. Impactul nerecunoașterii internaționale asupra ONG-urilor Statutul de nerecunoaștere internațională al regiunii transnistrene constituie un factor determinant care generează obstacole majore pentru entitățile nonguvernamentale locale, în special în ceea ce privește integrarea în rețelele și programele de cooperare transnațională. Această lipsă a legitimității juridice impune, în numeroase cazuri, necesitatea ca ONG-urile să recurgă la mecanisme de intermediere. Astfel, pentru a obține acces la surse de finanțare și la platforme de colaborare, organizațiile sunt adesea obligate fie să colaboreze prin intermediul partenerilor stabiliți pe malul drept al Nistrului, fie să își înregistreze oficial proiectele sub jurisdicția Republicii Moldova. Această dependență operațională evidențiază dificultățile structurale întâmpinate de actorii civici care își desfășoară activitatea într-un spațiu cu suveranitate contestată.349 348 OSCE Mission to Moldova, Civil Society Engagement in the Transnistrian Settlement Process, Chișinău, 2021, pp. 9–12. 349 Eugen Străuțiu, Vasile Tabără, A Comparative Analysis of the Development on the Two Banks of the Dniester, TechnoMedia, Sibiu, 2015, p. 196. Anuarul Laboratorului pentru Analiza Conflictului Transnistrean / The Yearbook of the Laboratory for the Transnistrian Conflict Analysis Vol. VIII, No. 1, 2025 139 Dinamica organizațională a ONG-urilor din regiune Conform datelor din Catalogul asociațiilor obștești, regiunea transnistreană găzduiește un volum considerabil de organizații care activează în domenii precum educația, sectorul cultural, protecția mediului și asistența socială. Un număr semnificativ mai redus de entități se concentrează pe promovarea și apărarea drepturilor omului. Merită notat, totuși, că se manifestă o discrepanță frecventă între înregistrarea formală a acestor entități și intensitatea activității efective. Numeroase ONG-uri operează fie sporadic, fie strict în contextul unor inițiative proiectuale punctuale.350 Se observă că structura internă a acestor entități asociative manifestă, în mod frecvent, o fragilitate substanțială. Baza forței de muncă este compusă preponderent din personal voluntar sau din indivizi angrenați în activități în regim part-time. De asemenea, capacitatea de dezvoltare a sectorului neguvernamental este restrânsă de o serie de deficiențe sistemice:  Absența unei surse de finanțare stabile și previzibile.  Drenajul de expertiză: Impactul negativ al migrației specialiștilor din regiune.  Bariere în dezvoltarea competențelor: Accesul limitat la programe de formare profesională specializată. Acest concurs de factori limitează capacitatea operațională a organizațiilor și le obstrucționează traiectoria de dezvoltare durabilă. Modele de finanțare și dependența de donatori Se constată că majoritatea organizațiilor neguvernamentale din regiunea transnistreană manifestă o dependență semnificativă față de sursele de finanțare provenite de la donatorii externi. Această situație duce spre incertitudine, generând simultan atât oportunități, cât și vulnerabilități. Pe de o parte, accesul la fonduri externe permite entităților să implementeze proiecte de înaltă relevanță și cu impact direct asupra comunităților locale. Pe de altă parte, organizațiile devin susceptibile la riscul diminuării activităților din cauza unor factori externi (precum recalibrarea priorităților donatorilor internaționali) sau a unor restricții administrative interne impuse de autoritățile locale. Prin urmare, continuitatea și stabilitatea sectorului neguvernamental sunt condiționate de dinamica acestor fluxuri financiare externe.351 350 OSCE, Catalogul asociațiilor obștești de pe malurile stâng și drept ale Nistrului (2020), https://www.osce.org/files/f/documents/c/5/481957.pdf, (10.11.2025). 351 Angela Cojocaru, Oleg Nagornîi, Analiza situației ONG din regiunea transnistreană – Raport, https://promolex.md/wp-content/uploads/2017/06/ro_doc_1233069906.pdf (10.11.2025). Anuarul Laboratorului pentru Analiza Conflictului Transnistrean / The Yearbook of the Laboratory for the Transnistrian Conflict Analysis Vol. VIII, No. 1, 2025 140 Tipologii și funcții ale organizațiilor societății civile În ciuda limitărilor impuse, entitățile neguvernamentale locale au reușit să construiască o paletă diversificată de activități, reflectând atât necesitățile comunităților, cât și constrângerile politice inerente contextului. În regiunea transnistreană, unde structurile instituționale de facto acordă o prioritate sporită securității politice (adesea în detrimentul libertăților civile fundamentale), ONGurile se confruntă cu bariere structurale semnificative. Cu toate acestea, actorii civici demonstrează o reziliență notabilă, continuând să dezvolte și să implementeze inițiative cu impact social major, fapt ce subliniază rolul lor esențial ca suplinitori ai funcțiilor sociale neîndeplinite de aparatul administrativ. 1) ONG-uri sociale și comunitare. Categoria organizațiilor neguvernamentale cu profil social constituie segmentul cel mai extins al actorilor activi din regiune. Funcția lor primară constă în furnizarea de servicii esențiale destinate grupurilor vulnerabile, intervenind în contextul în care infrastructura socială publică este subfinanțată și depășită de amploarea necesităților. Aceste entități asigură o serie de servicii indispensabile, precum: asistență și îngrijire destinată persoanelor vârstnice, managementul centrelor comunitare dedicate copiilor aflați în situații de risc, programe și servicii pentru persoanele cu dizabilități, suport psihologic și implementarea de proiecte de dezvoltare comunitară. Exemple relevante ale acestei activități includ: centrele sociale din Tiraspol și Bender (beneficiind de sprijin parțial din programe precum cel al UE și PN), campaniile de intervenție orientate către mediul rural (unde accesul la servicii medicale este precar) și proiectele comunitare destinate reabilitării locuințelor familiilor cu venituri reduse.352 Acestea furnizează servicii indispensabile: îngrijire pentru vârstnici, centre comunitare pentru copii vulnerabili, sevicii și programe pentru persoane cu dizabilități, servicii psihologice și proiecte comunitare. 2) ONG-uri culturale și educaționale. Categoria acestor organizații joacă un rol esențial în păstrarea identității culturale, chiar dacă deseori se confruntă cu presiuni de natură ideologică. Activitatea lor se axează pe protejarea patrimoniului, valorificarea culturii locale (rusă, ucraineană, moldovenească/română) și pe derularea unor programe de educație non-formală. În timp ce misiunea lor principală este promovarea culturii din comunitate, structurile apropiate administrației de facto pun accentul pe consolidarea identității statale transnistrene și pe întărirea legăturilor cu Rusia. La polul opus, organizațiile sprijinite din exterior facilitează contacte culturale și educaționale cu regiunea de pe malul drept al Nistrului, contribuind astfel la diminuarea izolării intelectuale în rândul tinerilor. 352 UNDP Moldova, Community Development and Social Resilience in the Security Zone, https://www.undp.org/sites/g/files/zskgke326/files/2025-02/eu-cbm5_final-narrative-report.pdf, (10.11.2025). Anuarul Laboratorului pentru Analiza Conflictului Transnistrean / The Yearbook of the Laboratory for the Transnistrian Conflict Analysis Vol. VIII, No. 1, 2025 141 Cele mai mari dificultăți apar în cazul instituțiilor de învățământ care folosesc limba română și grafia latină, acestea fiind supuse unei presiuni continue. Programele și acțiunile ce promovează cultura moldovenească/română din perspectivă chișinăuiană sunt atent supravegheate, reprezentând un exemplu evident al confruntărilor ideologice existente în regiune.353 Chiar și așa, inițiativele culturale beneficiază de o anumită toleranță din partea autorităților, întrucât nu sunt considerate o provocare de natură politică354 și contribuie la menținerea capitalului social. 3) ONG-uri pentru drepturile omului. Aceste organizații reprezintă segmentul cel mai expus, fiind ținta unor restricții, verificări frecvente și acțiuni de intimidare. Activitatea lor se concentrează pe supravegherea respectării drepturilor omului, furnizarea de asistență juridică gratuită și consemnarea cazurilor de abuz, detenție ilegală sau discriminare. Pentru comunitatea internațională și pentru Misiunea OSCE, ele constituie practic singura sursă de informații credibile din teren. În fața abuzurilor sistemice, rolul lor este similar unui scut fragil. Sunt deseori stigmatizate drept „agenți străini” sau adversari ai statului, iar presiunile, de la acces limitat până la amenințări directe,creează un climat de teamă care îngreunează atât recrutarea personalului, cât și atragerea beneficiarilor. Potrivit evaluărilor anuale Freedom House din seria „Nations in Transit”355, Transnistria este încadrată ca un regim nedemocratic sau doar parțial consolidat, unde libertățile civice sunt puternic limitate. Acest context reduce considerabil posibilitățile ONG-urilor de advocacy de a-și desfășura activitatea în mod eficient. 4) ONG-uri economice și de dezvoltare locală. Aceste organizații au ca prioritate dezvoltarea economică, însă se află frecvent fie în competiție, fie sub influența structurilor oficiale. Activitatea lor vizează sprijinirea micilor antreprenori, programe de formare profesională, stimularea turismului local și atragerea investițiilor. În contextul transnistrean, un rol important îl au proiectele de dezvoltare locală finanțate din surse externe (precum PNUD sau UE)356, orientate spre modernizarea infrastructurii și extinderea oportunităților economice, mai ales în mediul rural. Colaborarea cu autoritățile este posibilă atunci când inițiativele generează avantaje economice clare și nu intră în conflict cu interesele marilor conglomerate aflate sub controlul regimului. 353 OSCE, Raport. Şcolile cu predare în grafia latină, administrate de Moldova, în Transnistria, https://www.osce.org/sites/default/files/f/documents/7/9/99063.pdf, (24.11.2025). 354 Steven D. Roper, The Politics of Identity in Moldova, Routledge, New York, 2006, pp. 66–179. 355 Freedom House, Transnistria, https://freedomhouse.org/country/transnistria, (24.11.2025). 356 Moldova: Business HUB înființat în Transnistria cu sprijinul financiar al UE, https://euneighbourseast.eu/ro/news/latest-news/moldova-business-hub-infiintat-in-transnistria-cusprijinul-financiar-al-ue/, (24.11.2025). Anuarul Laboratorului pentru Analiza Conflictului Transnistrean / The Yearbook of the Laboratory for the Transnistrian Conflict Analysis Vol. VIII, No. 1, 2025 142 5) ONG-uri ecologice. Organizațiile cu profil ecologic sunt, de regulă, cel mai puțin implicate politic, ceea ce le oferă o libertate de acțiune mai mare. Activitățile lor se axează pe protejarea biodiversității, gestionarea deșeurilor, sensibilizarea populației cu privire la problemele de mediu și supravegherea nivelului de poluare. Sectorul de mediu reprezintă un teren favorabil pentru proiecte comune între cele două maluri ale Nistrului, întrucât provocările ecologice, precum poluarea Nistrului, depășesc orice frontieră politică.357 Misiunea lor principală este de a informa și sensibiliza publicul în legătură cu riscurile industriale și cu problemele generate de gestionarea inadecvată a deșeurilor. Datorită profilului lor apolitic, aceste ONG-uri au un avantaj: pot obține finanțări cu mai multă ușurință și pot coopera deschis cu instituții de pe ambele maluri, fiind percepute ca actori care aduc beneficii pentru întreaga regiune Utilitatea socială a organizațiilor societății civile Utilitatea socială a organizațiilor neguvernamentale din regiunea transnistreană este cel mai pregnant vizibilă în sectoarele în care administrația locală manifestă o incapacitate de a oferi servicii publice adecvate. Organizațiile societății civile prestează activități, incluzând programe educaționale, activități de ordin cultural, servicii de asistență socială orientate către grupuri vulnerabile și inițiative de dezvoltare comunitară. Astfel, ele acționează ca un mecanism suplimentar ce compensează deficiențele infrastructurii publice. Rolul ONG-urilor în reziliența comunitară Prin intermediul activităților desfășurate, organizațiile neguvernamentale joacă un rol determinant în consolidarea rezilienței comunitare. Ele furnizează resurse esențiale, oferă sprijin psihosocial și funcționează ca o platformă de solidaritate pentru cetățenii afectați de fenomene precum sărăcia, marginalizarea socială sau incertitudinea generată de contextul politic. Concomitent, aceste entități creează în mod activ spații alternative de socializare și de învățare non-formală. În cadrul acestor spații, valorile participării civice și ale cooperării sunt promovate și cultivate în mod sistematic, contribuind astfel la dezvoltarea capitalului social necesar pentru o societate funcțională. Cooperarea inter-riverană și perspective de dezvoltare Cooperarea dintre Organizațiile Neguvernamentale (ONG-uri) de pe cele două maluri ale râului Nistru reprezintă unul dintre puținele mecanisme funcționale care asigură menținerea unui dialog direct și constant între comunitățile separate de conflict. Proiectele comune inițiate în acest cadru vizează, în mod strategic, domenii cu sensibilitate politică redusă. Aceste domenii includ, 357 Poduri de incredere peste Nistru, https://www.undp.org/sites/g/files/zskgke326/files/202503/istorii_nistrene_final.pdf, (24.11.2025). Anuarul Laboratorului pentru Analiza Conflictului Transnistrean / The Yearbook of the Laboratory for the Transnistrian Conflict Analysis Vol. VIII, No. 1, 2025 143 tipic, protecția mediului, educația tinerilor, sectorul cultural sau incluziunea socială. Deși focusul lor nu este politic, impactul acestor inițiative asupra nivelului de încredere reciprocă între părți este evaluat ca fiind semnificativ.358 Conform datelor sintetizate din rapoartele inter-riverane, proiectele comune desfășurate de ONG-urile transnistrene și cele localizate pe malul drept al Nistrului dețin un rol important în demersul de atenuare a izolării sociale și informaționale a comunităților din stânga Nistrului. Aceste inițiative sunt diverse și cuprind programe educaționale, schimburi culturale, proiecte de mediu și acțiuni de mobilizare comunitară. Deși condițiile politice regionale impun adesea limitări operaționale acestor activități, ele rămân una dintre puținele punți funcționale care asigură menținerea contactului direct și a interacțiunii între cele două comunități. Se constată o disparitate numerică semnificativă în ceea ce privește prezența organizațiilor neguvernamentale între cele două maluri ale Nistrului. Malul drept (Republica Moldova) găzduiește un volum mult mai mare de ONGuri, fapt atribuit, în principal, la doi factori esențiali: 1. Accesul facil la resurse: Existența unor surse de finanțare mai consistente și mai puțin restrictive. 2. Libertatea asociativă: Un cadru legislativ care garantează pe deplin dreptul la asociere civilă. În regiunea transnistreană (malul stâng), dimpotrivă, activitatea ONGurilor este sever limitată ca urmare a restricțiilor politice impuse de administrația de facto. Aceste bariere normative și de control împiedică proliferarea și dezvoltarea sectorului neguvernamental.359 Analiza repartiției sectoriale a Organizațiilor Neguvernamentale (ONGurilor) indică o structură dictată de necesitățile comunitare imediate și de constrângerile contextului politic:  Asistența Socială (40%): Reprezintă segmentul majoritar, reflectând o concentrare primară pe răspunsul la nevoile sociale stringente și urgente ale populației.  Educația (25%) și Protecția Mediului (20%): Aceste domenii urmează ca importanță, ele fiind aliniate cu prioritățile dezvoltării comunitare pe termen mediu și lung. 358 UNDP, Rapoartele inter-riverane, https://www.undp.org/sites/g/files/zskgke326/files/202503/istorii_nistrene_final.pdf, (24.11.2025). 359 Angela Cojocaru, Oleg Nagornîi, Op.cit. Anuarul Laboratorului pentru Analiza Conflictului Transnistrean / The Yearbook of the Laboratory for the Transnistrian Conflict Analysis Vol. VIII, No. 1, 2025 144 0 2000 4000 6000 8000 10000 12000 Mal drept Mal stâng Număr ONG-uri Sursa: Prelucrare după OSCE, Catalogul asociațiilor obștești de pe malurile stâng și drept ale Nistrului (2020), https://www.osce.org/files/f/documents/c/5/481957.pdf  Drepturile Omului (15%): Acest domeniu este subreprezentat, o realitate care se explică prin restricțiile politice persistente, în special pe malul stâng al Nistrului, unde libertățile civile sunt monitorizate strict. Structura procentuală subliniază modul în care sectorul civil își adaptează agenda operațională la presiunile externe și la deficitele funcționale ale sistemului public.360 360 Ibidem.